Extrădare pasivă. Dreptul aplicabil. Condiții

În virtutea regulii cu valoare de principiu internațional pacta sunt servanda, obligaţiile asumate printr-un tratat bilateral sau multilateral de extrădare se execută de părți întocmai şi cu bună-credinţă, iar prevederile naţionale sunt menite să faciliteze aplicarea celor convenţionale, astfel încât, conform art. 4 al. 1 din Legea nr. 302/2004 republicată, pentru chestiuni care nu sunt cuprinse nici explicit, nici implicit în tratat, ori sunt lacunare, cu prilejul executării unei cereri de extrădare primite de autoritățile române, de principiu, dreptul statului român solicitat este cel aplicabil. În aceeași ordine de idei și cu referire la condițiile de fond ale extrădării, același principiu invocat -pacta sunt servanda- obligă autoritățile statului român solicitat nu doar la executarea conformă a tratatului de extrădare, ci și la respectarea și îndeplinirea corespunzătoare a obligațiilor angajate prin alte tratate internaționale la care România este parte și care interferează cu dreptul extrădării.

Atunci când extrădarea se bazează pe un tratat bilateral, spre exemplu Tratatul de extrădare dintre România și Statele Uniete ale Amerii, cetăţeanul român poate să fie extrădat în considerarea acelui tratat şi sub singura cerinţă complementară a reciprocităţii, fără să mai fie necesară îndeplinirea condiţiilor suplimentare menţionate de art. 20 al. 1 și 2 din Legea nr. 302/2004 republicată, care se aplică exclusiv în situația în care extrădarea are la bază o convenție multilaterală.

Soluţionarea cererii de extrădare nu se circumscrie noţiunii de proces penal, ci mai degrabă presupune o procedură specială de cooperare judiciară internaţională care, însă, are ca scop tocmai facilitarea procedurilor penale derulate în statul solicitant. Într-un stat de drept, autorităţile sale nu pot să rămână însă indiferente faţă de calitatea acestor proceduri şi de tratamentul la care va fi supus cel extrădat în statul solicitant. Prin urmare, la luarea hotărârii asupra extrădării, autorităţile judiciare ale statului solicitat trebuie, pe de o parte, să se asigure că procesul penal la care îşi aduc contribuţia respectă în statul partener standardele de echitate, iar, pe de altă parte, să preîntâmpine orice violare a drepturilor fundamentale la care ar fi expusă persoana extrădabilă în statul solicitant.

Persoana supusă unui mecanism de cooperare internaţională beneficiază totuşi de protecţia oferită de textele Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi  libertăţilor Fundamentale, pe calea aşa-numitei „protecţii prin ricoşeu”. În acest fel, statele contractante sunt ţinute să se preocupe ca, prin extrădarea unei anumite persoane, în general să nu se pună în pericol drepturile şi libertăţile fundamentale de care aceasta se bucură în temeiul Convenţiei şi, în particular acea persoană să nu fie supusă riscului încălcării dreptului la viață, prevăzut de art. 2 din Convenție ori să nu sufere tratamente contrare art. 3 din Convenţie sau o „denegare flagrantă de justiţie” în statul solicitant, adică procesul intentat persoanei în cauză să nu fie în mod vădit contrar art. 6 din Convenţia europeană sau principiilor enunţate de acest articol.

Legea 302/2004, art. 3, art. 4, art. 36 și urm.

Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007, ratificat de România prin Legea nr. 111/2008

I. Circumstanțele cauzei.

I.1. Cererea de arestare provizorie în caz de urgență a persoanei urmărite K.I.A.. Prin sesizarea înregistrată la Curtea de Apel Tg.-Mureș sub nr. x/43/2020/10 noiembrie 2020, în temeiul art. 44 al. 7 din Legea nr. 302/2004 republicată privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, procurorul de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Tg.-Mureș a propus luarea măsurii arestării provizorii în vederea extrădării, pe o durată de 30 de zile, a persoanei urmărite K.I.A., în baza cererii de arestare provizorie în regim de urgenţă formulată în 22 iulie 2020 de către autorităţile americane –Departamentul de Justiţie al Statelor Unite, Secţia penală (vol. I, filele 1-3, 9-19).

În motivarea propunerii, procurorul a subliniat, în esență, că la data de 6 noiembrie 2020, Departamentul de Justiţie al Statelor Unite, Secţia Penală a transmis Ministerului Justiției din România, Direcția Drept Internațional și Cooperare Judiciară, o cerere de arestare provizorie în regim de urgență, în vederea extrădării persoanei urmărite K.I.A., față de care judecătorul competent din Statul California a emis un mandat de arestare pentru săvârșirea infracțiunilor de conspiraţie la comiterea de fraudă cu dispozitive de acces, prevăzută de Titlul 18 din Codul Statelor Unite ale Americii 1029 (b)(2), fraudă cu dispozitive de acces, prevăzută de Titlul 18 din Codul Statelor Unite ale Americii 1029 (a)(l), frauda cu dispozitive de acces neautorizat, prevăzută de Titlul 18 din Codul Statelor Unite ale Americii 1029 (a)(2) şi furt calificat de identitate, prevăzută de Titlul 18 din Codul Statelor Unite ale Americii 1028A, și în privința căruia autoritățile SUA urmează să transmită cererea de extrădare și documentația aferentă în termenul de 60 de zile de la data arestării provizorii, prevăzut în Tratatul bilateral de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii.

Prin încheierea penală din 10 noiembrie 2020, Curtea de Apel Tg.-Mureș, în baza art. 12 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007, ratificat de România prin Legea nr. 111/2008 (în continuare Tratatul bilateral de extrădare/Tratat), şi art. 44 al. 1 şi 8 din Legea nr. 302/2004 republicată, privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, a admis propunerea procurorului şi a dispus arestarea provizorie în vederea extrădării a persoanei urmărite K.I.A. pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 10 noiembrie 2020, până la data de 9 decembrie 2020 inclusiv, măsură pe care această instanță a menținut-o succesiv prin încheierile penale din 8 decembrie 2020 și din 5 ianuarie 2021 (vol. I, filele 35-38, 63-64, 90-91).

I.2. Primirea de către Curtea de Apel Tg.-Mureș a cererii de extrădare și a înscrisurilor anexă. La data de 8 ianuarie 2021, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Tg.-Mureș a transmis la dosarul cauzei cererea de extrădare a lui K.I.A., formulată în 22 decembrie 2020 de către Departamentul de Justiţie al Statelor Unite ale Americii, Secţia Penală, însoțită de documentele anexate în sprijinul acesteia, cerere care a trecut examenul de regularitate internațională efectuat de către Ministerul Justiției din România. În acest fel, începând cu 8 ianuarie 2021, procedura în fața Curții de Apel a continuat conform dispoziţiilor art. 43, art. 46 şi următoarele din Legea nr. 302/2004 republicată, referitoare la soluţionarea cererii de extrădare (vol. I, filele 97-229, vol. II, filele 14-16).

I.3. Parcursul procedurii judiciare de soluționare a cererii de extrădare. La data de 8 ianuarie 2021, în cunoștință de cauză, persoana extrădabilă K.I.A. a declarat expres că se opune extrădării în Statele Unite ale Americii, iar înăuntrul termenului de 8 zile acordat de instanță în baza art. 46 al. 2 și art. 49 al. 2 din Legea nr. 302/2004 republicată, acesta a depus la dosar opoziția scrisă la extrădare (vol. II, filele 25-43).

Cu prilejul opoziției la extrădare, K.I.A. nu a avut obiecțiuni cu privire la identitate, dar a considerat că nu sunt întrunite condițiile extrădării și a invocat trei motive pentru neextrădare:

În primul rând, a precizat că este nevinovat, că acuzele care i se aduc sunt false, el aflându-se în cu totul alt loc decât cel unde s-au comis infracţiunile.

În al doilea rând, a reclamat încălcarea dreptului la un proces echitabil pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, subliniind că are cunoştinţă de la mai multe persoane, inclusiv de la M.L., că justiţia din SUA foloseşte şantajul asupra inculpaţilor, şi anume termenele de judecată sunt foarte lungi, de 3-4 luni, încât de la aducerea la cunoştinţă a acuzaţiilor şi până la judecarea lor vor fi patru sau chiar mai multe termene. Astfel, fiecare persoană anchetată pe teritoriul SUA va fi ţinută în detenţie 12-16 luni sau chiar mai mult, indiferent dacă va fi sau nu găsit vinovat, iar persoanele nevinovate sunt şantajate de procuror să semneze un act de înţelegere prin care să îşi recunoască vinovăţia. În plus, cum persoanele care îl incriminează nu se află pe teritoriul SUA, nu poate să ceară confruntarea lor şi astfel nu poate să se apere în instanţă.

În al treilea rând, prevalându-se de dispozițiile art. 22 al. 2 din Legea nr. 302/2004 republicată, persoana extrădabilă a făcut trimitere la efectele deosebit de dăunătoare sau chiar fatale pe care curenta pandemie globală cu virusul Sars-Cov2 le-a avut pe teritoriul Statelor Unite, în special în statul California şi în mediul carceral. A considerat că admiterea cererii de extrădare ar avea consecinţe deosebit de grave asupra sa, motiv pentru care a apreciat că se impune respingerea cererii de extrădare. În acest context, K.I.A. a mai denunțat condițiile precare de detenție în penitenciarele din statul California, în special suprapopularea carcerală și absența acordării în favoarea deținuților a asistenței medicale adecvate.

Prin încheierea din 18 ianuarie 2021, instanța nu a primit primul punct al opoziției la extrădare și referitor la împrejurarea susţinută de persoana extrădabilă că nu este vinovat de săvârşirea infracţiunilor puse pe seama sa, instanţa a notat că atât în Tratatul bilateral de extrădare, cât şi în Legea nr. 302/2004 republicată sunt prevăzute în mod expres condiţiile extrădării, acestea nu se referă și la examinarea temeinicia acuzației aduse persoanei extrădabile de către autorităţile statului solicitant. Dimpotrivă, potrivit art. 52 al. 2 din Legea nr. 302/2004 republicată, „Curtea de apel nu este competentă să se pronunțe asupra temeiniciei urmăririi (...) pentru care autoritatea străină cerere extrădarea (...).” 

Suplimentar celor specificate în încheierea din 18 ianuarie 2021, instanța a mai subliniat că principiul suveranităţii se opune examinării în substanţă de către autorităţile statului solicitat a temeiniciei acuzației aduse persoanei extrădabile. În acest fel și cât timp extrădarea este un mecanism de cooperare apt să ușureze procedurile penale derulate în statul solicitant, sau după caz, să asigure executarea unei pedepse privative de libertate aplicate în acesta şi nicidecum un mecanism prin intermediul căruia procedurile penale declanşate în statul solicitant sunt continuate sau verificate sub aspectul temeiniciei în statul solicitat, urmărirea şi judecarea infracțiunilor care au motivat cererea de extrădare este apanajul exclusiv al autorităţilor judiciare ale statului solicitant.

Dacă, totuși, prin acest motiv al opoziției la extrădare, K.I.A. a urmărit să conteste faptul că autoritățile americane nu au transmis informaţii de natură să ofere motive rezonabile să se creadă că persoana căutată a săvârşit infracţiunea pentru care se cere extrădarea, în sensul art. 8 al. 3 lit. c din Tratatul bilateral de extrădare, instanţa a constatat că în cauză sunt suficiente informaţiile transmise de autorităţile statului solicitant, mai precis declaraţia dată în 22 decembrie 2020 de către Agentul Special al Serviciului Secret al Statelor Unite (USSS), d-na D.L., care a sintetizat cauza şi a prezentat mijloacele de probă pe care în Statele Unite ale Americii se întemeiază acuza. În plus, prin rechizitoriul înaintat la data de 22 august 2019 (atașat în copie la cererea de extrădare), marele juriu a stabilit că K.I.A. a participat în activităţile infracţionale care i se impută, a stabilit contribuţia sa concretă la aceste activităţi şi a explicat vinovăția acestuia.

Revenind la încheierea din 18 ianuarie 2021, referitor la al doilea punct din opoziția la extrădare, privind nerespectarea dreptului la un proces echitabil invocată de K.I.A., instanța a observat că, la acea dată, acesta nu depus la dosar nicio dovadă sau un început de dovadă care să îi susțină afirmaţiile, motiv pentru care, la acel  moment, alegaţiile persoanei extrădabile erau simple supoziţii. Instanța a precizat, însă, că acest lucru nu înseamnă că până la finalizarea procedurii de extrădare persoana extrădabilă nu poate să depună dovezi în acest sens, astfel încât această problematică să fie rediscutată și apoi analizată în stadiul deliberării.

Cu privire la al treilea punct din opoziția la extrădare, Curtea de Apel a constatat că persoana extrădabilă nu a invocat o situație deosebită în care s-ar afla în prezent -o problemă gravă medicală sau de altă natură, care să activeze clauza umanitară prevăzută de art. 22 al. 2 din Legea nr. 302/2004 republicată, ci, date fiind motivele substanțiale expuse, în realitate a reclamat un tratament inuman sau degradant, contrar art. 3 din Convenția ONU împotriva torturii și altor pedepse și tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, adoptată la New York la 10 decembrie 1984, la care ar fi expus după predare în penitenciarele din SUA -statul California.

În contextul în care persoana extrădabilă a depus la dosar un început de dovadă legat de consecințele în rândul deținuților ale răspândirii virusului Covid-19 și de condițiile de detenție din statul California și cum, în virtutea art. 3 din Legea nr. 302/2004 republicată, alături de cerințele prevăzute în Tratatul bilateral de extrădare și în art. 18-35 din Legea specială, în cazul extrădării pasive este activă și prioritară condiția de sorginte constituțională referitoare la salvgardarea drepturilor și libertăților fundamentale, instanța a recunoscut că este ţinută să verifice în mod concret şi precis dacă există motive serioase şi temeinice de a crede că persoana extrădabilă va confrunta, ca urmare a extrădării şi detenţiei sale în statul solicitant, un risc real de a fi supusă unui tratament inuman sau degradant în sensul art. 1 din Convenţia ONU indicată. În aceste împrejurări, a decis ca, în temeiul art. 9 din Tratatul bilateral de extrădare, să ceară autorităților statului solicitant furnizarea unor informaţii suplimentare, referitoare la următoarele aspecte: 1) în contextul pandemiei cauzate de răspândirea virusului SARS-COV 2, în ipoteza în care se va dispune extrădarea d-lui K.I.A., să comunice care sunt măsurile adecvate pe care le vor lua pentru prevenirea riscului de infectare a acestuia, iar în caz de nevoie, dacă îi vor asigura persoanei extrădate pe întreaga perioadă a detenţiei asistenţă medicală de specialitate; 2) să indice date referitoare la condiţiile materiale de detenţie pe teritoriul Statelor Unite ale Americii a d-lui K.I.A., mai exact, indicarea stabilimentului penitenciar unde va fi cazat şi dacă i se va asigura un spaţiu de minim de 4 m2 de cazare şi un minim de 6 m3 de aer.

Prin mijlocirea Ministerului Justiției din România, la data de 22 februarie 2021, a fost comunicat la dosar răspunsul elaborat în 19 februarie 2021 de către Departamentul de Justiție al Statelor Unite ale Americii, conținând informațiile suplimentare solicitate în cauză (vol. II, filele 127-135), în cuprinsul căruia au fost detaliate condițiile de detenție asigurate persoanelor încarcerate în penitenciarele din Statele Unite.

La termenul din 26 februarie 2021 au avut loc dezbaterile judiciare, ocazie cu care, susţinând motivele opoziţiei la extrădare, avocatul persoanei extrădabile a semnalat o inadvertenţă în pagina 2 din răspunsul oferit de autorităţile americane, care au arătat că Biroul Penitenciarelor al Statelor Unite (BOP) a primit 43.450 de doze de vaccin COVID -19 şi a administrat 46.475 doze, această diferenţă în plus creându-i lui K. odată în plus temerea că pe teritoriul statului solicitant nu îi vor fi respectate drepturile fundamentale. În deliberare, instanţa constatând că într-adevăr în răspunsul transmis de Departamentul de Justiție al Statelor Unite ale Americii se face referire la diferenţa în plus dintre dozele de vaccin primite de BOP şi cele administrate, în 26 februarie 2021 a luat legătura telefonic cu consilierul de caz din Direcţia de Drept Internaţional şi Cooperare Judiciară din cadrul Ministerului de Justiţie din România, cerându-i sprijinul pentru a solicita Departamentul de Justiție al SUA să lămurească această diferenţă în plus, clarificări care au fost transmise la dosar în 2 martie 2021 (vol. III, fila 92). Pentru discutarea în contradictoriu a ultimelor informaţii comunicate de statul solicitant, cauza a fost repusă pe rol la data de astăzi 8 martie 2021, când au fost reluate dezbaterile judiciare în cauză.

Pe toată durata procedurii de soluționare a cererii de extrădare, în temeiul art. 1 şi art. 12 al. 4 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii şi art. 43 al. 5 din Legea nr. 302/2004 republicată, prin încheierile din 8 ianuarie, 5 februarie și 26 februarie 2021, instanța a menținut succesiv măsura arestării provizorii în vederea extrădării a persoanei extrădabile K.I.A., acesta aflându-se în prezent în stare de detenție provizorie.

II. Analiza îndeplinirii condițiilor extrădării persoanei extrădabile K.I.A. către Statele Unite ale Americii. Preliminar, Curtea a notat că aceste condiții acoperă în mod cumulativ două paliere: unul de formă și un altul de fond.

Instanța a subliniat deja în încheierea din 10 noiembrie 2020 că, în virtutea regulii cu valoare de principiu internațional pacta sunt servanda, în cazul particular în discuție, obligaţiile asumate prin Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii se execută de părți întocmai şi cu bună-credinţă, iar prevederile naţionale sunt menite să faciliteze aplicarea celor convenţionale, astfel încât, conform art. 4 al. 1 din Legea nr. 302/2004 republicată, pentru chestiuni care nu sunt cuprinse nici explicit, nici implicit în Tratat, ori sunt lacunare, cu prilejul executării cererii de extrădare pendinte, de principiu, dreptul statului român solicitat este cel aplicabil. În aceeași ordine de idei și cu referire la condițiile de fond ale extrădării, același principiu invocat -pacta sunt servanda- obligă autoritățile statului român solicitat nu doar la executarea conformă a Tratatului bilateral de extrădare, ci și la respectarea și îndeplinirea corespunzătoare a obligațiilor angajate prin alte tratate internaționale la care România este parte și care interferează cu dreptul extrădării. În speță, interesează în mod deosebit Convenția Națiunilor Unite împotriva torturii şi a altor pedepse şi tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, adoptată la New York la 10 decembrie 1984, (semnată de SUA în 18 aprilie 1988 și la care România a aderat prin Legea nr. 19/1990) și Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale [ratificată de România prin Legea nr. 31/1994 și care, chiar dacă Statele Unite nu sunt parte la această Convenție, imprimă în sarcina statului român solicitat responsabilitatea pentru riscul ca o persoană să fie supusă pe teritoriul statului solicitant la tratamente prohibite de Convenţie (în acest sens: C. Bîrsan, Convenţia europeană a drepturilor omului, vol. I, Editura C.H.Beck, 2005, p. 245; F. Sudre, Drept european şi internaţional al drepturilor omului, Editura Polirom, 2006, p. 393)].

Totodată, dat fiind că România este stat membru al Uniunii Europene, în cauză pe de o parte, trebuie indicat și Acordul privind extrădarea între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, care se aplică tratatelor bilaterale de extrădare încheiate între statele membre și Statele Unite, dar care nu prevede dispoziții derogatorii de la Tratatul bilateral de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, de aceea la examinarea condițiilor extrădării lui K. instanța nu va mai face referire în particular și la acest Acord. Pe de altă parte, instanța română solicitată trebuie să se asigure că extrădarea lui K.I.A. nu va aduce atingere drepturilor prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene [în acest sens: Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Hotărârea din 16 septembrie 2016, Petruhhin, C-182/15,  ECLI:EU:C:2016:630 (http://curia.europa.eu)].

În secțiunea următoare, prin prisma considerentelor preliminare expuse și a materialului dosarului, instanța a cercetat condițiile de formă și de fond ale extrădării d-lui K.I.A., așa cum sunt prevăzute în Tratatul bilateral de extrădare, completate de Legea nr. 302/2004 republicată în situații nereglementate în Tratat, și cum se desprind din Convenția Națiunilor Unite împotriva torturii şi a altor pedepse şi tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

II.1.Condiţiile de formă ale extrădării privesc valabilitatea formală a cererii de extrădare şi a actelor pe care aceasta se sprijină şi interesează forma scrisă, traducerile, formalitățile de primire și conţinutul cererii şi al documentelor anexă, înscrisuri menite să certifice situaţia juridică a persoanei extrădabile în statul solicitant şi de care depinde de altfel regularitatea cererii.

În speță, aceste condiții sunt prevăzute în art. 8 din Tratatul bilateral de extrădare. Chiar dacă cererea de extrădare a lui K.I.A. a trecut examenul de regularitate internațională efectuat de Ministerul Justiției, Curtea de Apel este totuși datoare să o cerceteze în substanță, căci verificările efectuate de autoritatea executivă priveau exclusiv valabilitatea sesizării instanței și nu se impun cu caracter absolut în fața autorității judiciare române competente să soluționeze cererea de extrădare, aceasta din urmă fiind singura care, potrivit art. 19 al. 4 din Constituția României, decide asupra extrădării.

Instanța a reţinut că, prin cererea scrisă formulată la data de 22 decembrie 2020 și corectată pentru erori materiale de Ambasada Statelor Unite ale Americii, autoritatea competentă a Statelor Unite ale Americii, Secţia Penală, prin reprezentantul său –dl. procuror Kenneth Chambers din cadrul Biroului de Procuratură al Statelor Unite pentru Districtul de Nord din California, a solicitat extrădarea lui K.I.A. către Statele Unite ale Americii pentru a fi adus în fața instanței pentru comiterea infracțiunilor de conspiraţie la comiterea de fraudă cu dispozitive de acces, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1029(b)(2); fraudă cu dispozitive de acces, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1029(a)(l); fraudă cu dispozitive de acces - dispozitiv de acces neautorizat, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1029(a)(2) și furt calificat de identitate, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1028A(a)(l).

În susținerea cererii de extrădare, s-a arătat, în esență, că la data de 22 august 2019, un mare juriu din Districtul de Nord al statului California 1-a inculpat pe K.I.A. pentru cele patru infracțiuni şi marele juriu a înregistrat acest rechizitoriu la Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Nord al Statului California.

La data de 26 august 2019, d-na Judecător Magistrat al Statelor Unite pentru Districtul dc Nord al Statului California, EKzabeth D. Laporte, în baza rechizitoriului a emis un mandat de arestare pe numele lui K.I.A..

Capul de acuzare Unu din rechizitoriu îl acuză pe K. pentru conspiraţie la comiterea de fraudă cu dispozitive de acces, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1029(b)(2). S-a inculpat faptul că K., cu intenţie şi cu bună ştiinţă, începând cel puțin cu data de 19 iulie 2018 și continuând până cel puțin în 12 august 2018, în Districtul de Nord al Statului California și în alte părți, s-a combinat, a conspirat, s-a unit şi s-a înţeles cu alţii să se implice în activităţi ilegale, respectiv:

a) Să producă, să folosească şi să facă trafic cu unul mai multe dispozitive de acces contrafăcute, prin aceasta afectând comerţul interstatal, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1029(a)(l);

b) Să facă trafic şi să folosească unui sau mai multe dispozitive de acces neautorizat într-o perioadă de un an şi prin această faptă a obţinut un bun care are o valoare agregată de peste 1.000 USD sau mai mult în această perioadă de timp, prin aceasta afectând comerţul interstatal, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1029(a)(2).

Pedeapsa maximă pentru încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1029(b)(2), după cum este înscrisă în Capul de acuzare Unu din rechizitoriu, este de 5 ani închisoare şi/sau o amendă penală de 250.000 USD.

Capul de acuzare Doi din rechizitoriu îl acuză pe K. şi pe alţii pentru fraudă cu dispozitive de acces, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1029(a)(l). Concret, K. este acuzat că începând din jurul datei de 19 iulie 2018 şi până la data de 12 august 2018, în Districtul de Nord al statului California şi în alte părţi, cu bună ştiinţă şi cu intenţia de a comite fraudă a produs, a folosit şi a făcut trafic cu unul sau mai multe dispozitive de acces, inclusiv carduri de ATM emise altor persoane decât inculpatului, şi prin aceasta a fost afectat comerţul interstatal şi internaţional, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1029(a)(l).

Pedeapsa maximă pentru încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1029(a)(l), după cum este înscrisă în Capul de acuzare Doi din rechizitoriu, este de 10 ani închisoare şi/sau o amendă penală de 250.000 USD.

Capul de acuzare Trei din rechizitoriu îl acuză pe K. pentru fraudă cu dispozitive de acces -dispozitiv de acces neautorizat, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1029(a)(2). În concret, K. este acuzat pentru că, începând din jurul datei de 19 iulie 2018 şi până la data de 12 august 2018, în Districtul de Nord al statului California şi în alte părţi, inculpatul, cu bună ştiinţă şi cu intenţia de a comite fraudă a făcut trafic cu unul sau mai multe dispozitive de acces neautorizat, inclusiv mijloace de acces bancar, emise altor persoane decât inculpatului, şi prin comiterea acestor fapte a obţinut bunuri a căror valoare agregată este de 1.000 USD sau mai mult în perioada de un an de zile şi prin aceasta a fost afectat comerţul interstatal, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1029(a)(2).

Pedeapsa maximă pentru încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1029(a)(2), este de 10 ani închisoare şi/sau o amendă penală de 250.000 USD.

Capul de acuzare Doisprezece îl acuză pe K. pentru furt calificat de identitate, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1028A(a)(l),  pentru că la data de 27 iulie 2018, K. cu bună ştiinţă a transferat, a deţinut şi a folosit, fară autorizare legală, un mijloc de identificare aparţinând altei persoane în timpul şi în legătură cu comiterea unei infracţiuni de fraudă, una din infracţiunile enumerate în Secţiunea 1029A(c) din Titlul 18 din Codul Statelor Unite.

Pedeapsa minimă şi maximă pentru încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1028A(a)(l), este de 2 ani închisoare care se execută consecutiv altei pedepse.

Infracţiunile enumerate în rechizitoriu sunt pedepsibile conform unei legi care (1) era o lege adoptată legal de Statele Unite la data când s-a comis infracţiunea, (2) era o lege a Statelor Unite în vigoare la data înaintării rechizitoriului, şi (3) este în vigoare şi în prezent. Această infracţiune este considerată o infracţiune gravă pedepsibilă conform legilor din Statele Unite cu o pedeapsă de mai mult de un an închisoare.

Termenul de prescripţie pentru aceste infracţiuni este guvernat de prevederile din Secţiunea 3282 din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, care prevede:

„Dacă legea nu prevede în mod expres altfel, nicio persoană nu va fi urmărită penal, judecată sau pedepsită pentru nicio infracţiune necapitală dacă rechizitoriul sau informaţia nu sunt instituite în decurs de cinci ani de la comiterea unei astfel de infracţiuni.”

Din momentul în care s-a înaintat un rechizitoriu şi a fost înregistrat la un tribunal federal, cum este în cazul acuzaţiilor aduse împotriva lui K., termenul de prescripţie se suspendă şi nu mai curge. În plus, în temeiul legilor din Statele Unite, termenul de prescripţie pentru infracţiuni în stare continuată, cum este conspiraţia, începe să curgă din momentul încheierii sau completării comiterii infracţiunii, nu de la data când a început. Întrucât Capete de acuzare de la Unu la Trei şi Capul de acuzare Doisprezece inculpă fapte care au durat până în luna august 2018, iar rechizitoriul în acest caz a fost înaintat la 22 august 2019, el a fost înregistrat în termenul prescris de lege.

Cu privire la starea de fapt, în cererea de extrădare s-a specificat că investigaţia desfăşurată de Serviciul Secret al Statelor Unite (USSS) a scos la iveală că K. a făcut parte dintr-un grup de persoane care au participat la o conspiraţie să efectueze operaţiuni de skimming pe teritoriul Statelor Unite, inclusiv în zona oraşului San Francisco. K. a participat la o astfel de schemă care operează cel puţin din jurul anului 2018. Participanţii la schemă au îndeplinit diverse roluri în cadrul operaţiunilor de skimming, inclusiv dar fără a se limita la achiziţionarea de echipament de skimming, expedierea echipamentului respectiv co-conspiratorilor, instalarea sau recuperarea echipamentului la bancomate (Automated Teller Machine) (ATM), monitorizarea activităţii la ATM-uri unde echipamentul de skimming fusese instalat, duplicarea cardurile de debit sau de credit ale victimelor folosind informaţiile culese din dispozitivele de skimming şi adesea efectuarea de retrageri în numerar folosind informaţiile de cont furate. Investigaţia a stabilit un prejudiciu de peste 229.000 USD produs până în prezent de această conspiraţie.

Supravegherile efectuate de autorităţile de aplicare a legii SUA arată că, după ce informaţiile de identificare personală (IIP) ale victimei au fost culese cu ajutorul dispozitivelor de skimming, K. s-a deplasat cu un vehicul la un ATM ca să efectueze retrageri în numerar din contul respectiv. Înregistrări video de supraveghere de la bănci îl arată în diferite ocazii pe K. şi pe alt co-conspirator, O.T.M. efectuând retrageri în numerar de la ATM-uri folosind ceea ce se bănuiesc a fi carduri de acces contrafăcute.

Cu privire la identitatea persoanei extrădabile, în cererea de extrădare s-a precizat că K. este un bărbat cu ochi căprui şi păr negru, data nașterii este 19 octombrie 1976, el deţine un paşaport maghiar cu numărul xxx, la cerere fiind anexată și o fotografie a lui K.. Toate aceste date furnizate confirmă că d-l K.I.A. este persoana căutată.

Cererii de extrădare i-au fost anexate copia rechizitoriului din data de 22 august 2019, copia mandatului de arestare din data de 26 august 2019 emis pe numele persoanei extrădabile K.I.A., extras după legislația relevantă a Statelor Unite, declarația dată sub jurământ de Agentul Special USSS D.L. și fotografia lui K.I.A.. Atât cererea, cât și înscrisurile atașate au fost însoțite de o traducere autorizată în limba română și au fost prezentate pe cale diplomatică.

În contextul expus mai sus, instanța a constatat că cererea de extrădare formulată în cauză și documentele anexă corespund cerințelor art. 8 al. 1, 2 și 3 din Tratatul bilateral de extrădare, astfel condițiile formale ale extrădării lui K.I.A. în Statele Unite ale Americii sunt îndeplinite.

II.2. Condițiile de fond ale extrădării vizează persoana extrădabilă, infracţiunea şi pedeapsa, salvgardarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale, precum şi competenţa şi exercitarea acţiunii penale. -art. 3-7 din Tratat, completate cu art. 18-35 din Legea nr. 302/2004 republicată, cerințe pe care instanța le va analiza în alineatele subsecvente în raport cu particularitățile cauzei.

A) Condițiile privind persoana extrădabilă. În cauză, interesează în mod cumulativ următoarele chestiuni:

a) persoana extrădabilă să fie subiectul pasiv al unei proceduri penale în curs pe teritoriul statului solicitant unde trebuie să fie supusă măsurii preventive a arestării (art. 1 din Tratatul bilateral de extrădare, art. 18 teza a II-a din Legea nr. 302/2004 republicată).

Așa cum rezultă din cererea de extrădare și înscrisurile anexă, pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, un mare juriu din Districtul de Nord al statului California a înaintat la data de 22 august 2019 un rechizitoriu prin care K.D.M. şi alți coinculpaţi au fost acuzaţi pentru fapte penale comise cu încălcarea legilor penale ale Statelor Unite şi marele juriu a înregistrat acest rechizitoriu la Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul Central din California (Dosar nr. xxx).

Persoana extrădabilă este judecată pentru patru capete de acuzare:

Capul de acuzare Unu din rechizitoriu îl inculpă pe K. pentru conspiraţie la comiterea de fraudă cu dispozitive de acces, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1029(b)(2). Se reţine că K.I.A., cu intenţie şi cu bună ştiinţă, începând cel puțin cu data de 19 iulie 2018 și continuând până cel puțin în 12 august 2018, în Districtul de Nord al Statului California și în alte părți, s-a combinat, a conspirat, s-a unit şi s-a înţeles cu alţii să se implice în activităţi ilegale, respectiv: a) Să producă, să folosească şi să facă trafic cu unul mai multe dispozitive de acces contrafăcute, prin aceasta afectând comerţul interstatal, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1029(a)(l); b) Să facă trafic şi să folosească unui sau mai multe dispozitive de acces neautorizat într-o perioadă de un an şi prin această faptă a obţinut un bun care are o valoare agregată de peste 1.000 USD sau mai mult în această perioadă de timp, prin aceasta afectând comerţul interstatal, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1029(a)(2).

Capul de acuzare Doi din rechizitoriu îl inculpă pe K. şi pe alţii pentru fraudă cu dispozitive de acces, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1029(a)(l). Concret, în sarcina lui K.I.A. se reţine că începând din jurul datei de 19 iulie 2018 şi până la data de 12 august 2018, în Districtul de Nord al statului California şi în alte părţi, cu bună ştiinţă şi cu intenţia de a comite fraudă a produs, a folosit şi a făcut trafic cu unul sau mai multe dispozitive de acces, inclusiv carduri de ATM emise altor persoane decât inculpatului, şi prin aceasta a fost afectat comerţul interstatal şi internaţional.

Capul de acuzare Trei din rechizitoriu îl inculpă pe K. pentru fraudă cu dispozitive de acces -dispozitiv de acces neautorizat, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1029(a)(2). În concret, se reţine în sarcina lui K.I.A. că, începând din jurul datei de 19 iulie 2018 şi până la data de 12 august 2018, în Districtul de Nord al statului California şi în alte părţi, cu bună ştiinţă şi cu intenţia de a comite fraudă a făcut trafic cu unul sau mai multe dispozitive de acces neautorizat, inclusiv mijloace de acces bancar, emise altor persoane decât inculpatului, şi prin comiterea acestor fapte a obţinut bunuri a căror valoare agregată este de 1.000 USD sau mai mult în perioada de un an de zile şi prin aceasta a fost afectat comerţul interstatal.

Capul de acuzare Doisprezece din rechizitoriu îl inculpă pe K. pentru furt calificat de identitate, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1028A(a)(l). Se reţine că la data de 27 iulie 2018 K.I.A. cu bună ştiinţă a transferat, a deţinut şi a folosit, fără autorizare legală, un mijloc de identificare aparţinând altei persoane în timpul şi în legătură cu comiterea unei infracţiuni de fraudă, una din infracţiunile enumerate în Secţiunea 1029A(c) din Titlul 18 din Codul Statelor Unite.

Pe baza acestor acuzații, la data de 26 august 2019 pe numele lui K.I.A. a fost emis un mandat de arestare prin care se ordonă arestarea și aducerea neîntârziată a lui în fața unui Judecător Magistrat al Statelor Unite.

Prin urmare, K.I.A. este judecat pe teritoriul statului solicitant pentru săvârșirea infracțiunilor de conspiraţie la comiterea de fraudă cu dispozitive de acces, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1029(b)(2); fraudă cu dispozitive de acces, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1029(a)(l); fraudă cu dispozitive de acces - dispozitiv de acces neautorizat, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1029(a)(2) și furt calificat de identitate, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1028A(a)(l). Totodată, față de persoana extrădabilă a fost emis în lipsă un mandat de arestare.

b) cetățenia persoanei extrădabile. De la regula neextrădării propriilor cetățeni, consacrată de art. 19 al. 1 din Constituția României, al. 2 al aceluiași articol prevede excepția după care cetățenii români, cum este și cazul lui K.I.A., pot fi extrădați în baza convenţiilor internaţionale la care România este parte, în condiţiile legii şi pe bază de reciprocitate. Potrivit art. 3 din Tratatul bilateral de extrădare, „extrădarea nu va fi refuzată pe baza cetățeniei persoanei căutate”, iar conform art. 20 al. 3 din Legea nr. 302/2004 republicată „cetățenii români pot fi extrădați în baza dispozițiilor tratatelor bilaterale și pe bază de reciprocitate”. Art. 3 din Tratatul bilateral de extrădare trebuie să fie citit împreună cu art. 1 din același Tratat, text care conține o veritabilă clauză de reciprocitate, cât timp extrădarea nu poate să fie refuzată doar pe motivul cetățeniei persoanei extrădabile și statele se obligă să își acorde reciproc extrădarea. Altfel spus, garanția reciprocității rezultă din înseși termenii Tratatului și nu trebuie să fie cerută de autoritățile statului român solicitat și acordată de autoritățile Statelor Unite ale Americii solicitante în fiecare caz în parte.

În acest context, instanța a mai notat că, atunci când extrădarea se bazează pe un tratat bilateral, cum este situația în speță, cetăţeanul român poate să fie extrădat în considerarea acelui tratat şi sub singura cerinţă complementară a reciprocităţii, fără să mai fie necesară îndeplinirea condiţiilor suplimentare menţionate de art. 20 al. 1 și 2 din Legea nr. 302/2004 republicată, care se aplică exclusiv în situația în care extrădarea are la bază o convenție multilaterală.

O asemenea diferenţiere de tratament juridic este firească, dat fiind specificul celor două categorii de instrumente internaţionale pe care se întemeiază extrădarea. În cazul tratatelor multilaterale, statele părţi îmbrăţişează o sumă de principii comune care nu exclude, însă, existenţa unor dezacorduri semnificative între standardele aplicabile în legislaţiile şi practicile acestor state. În considerarea acestor deosebiri şi pentru a asigura o protecţie sporită cetăţeanului român, legiuitorul nostru, cu titlu de rezerve la convențiile multilaterale, în particular la Convenția europeană de extrădare din 1957, semnată la Paris la 13 decembrie 1957, a introdus o serie de condiţii suplimentare pentru extrădarea propriului cetățean. În schimb, tratatele bilaterale, care pot să fie încheiate între state ale căror sisteme juridice cunosc un nivel apropiat de protecţie a drepturilor fundamentale sau, dimpotrivă, între state cu discrepanţe legislative şi jurisprudenţiale semnificative în acest sens, au meritul că statele părţi pot negocia și stabili de la caz la caz dacă și în ce condiții îşi extrădează reciproc proprii naţionali.

În Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii nu sunt stipulate condiții adiacente extrădării cetățeanului statului parte, de genul celor prevăzute de art. 20 al. 1 din Legea nr. 302/2004 republicată și nici necesitatea oferirii garanției prescrise de art. 20 al. 2 din aceeași Lege atunci când extrădarea se solicită în vederea efectuării procedurilor penale în curs, privind acordarea din partea statului solicitant a asigurărilor că, în cazul condamnării la o pedeapsă privativă de libertate, persoana extrădată va fi transferată în vederea executării pedepsei în România.

În consecința celor expuse supra, cetățenia română a lui K.I.A. nu constituie o piedică la extrădarea lui în Statele Unite ale Americii, fără să mai fie necesară acordarea din partea statului solicitant a vreunei garanții de natura celei prevăzute de art. 20 al. 2 din Legea nr. 302/2004 republicată.

K.I.A. este și cetățean maghiar, dar cât timp el este și cetățean român, trăiește în România și țara noastră își extrădează în Statele Unite ale Americii proprii cetățeni, în speță, instanței române nu îi sunt aplicabile cele statuate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în Hotărârea din 16 septembrie 2016, Petruhhin (cit. supra), precum și în Hotărârea din 10 aprilie 2018, Pisciotti, C-191/16, ECLI:EU:C:2018:222 și în Hotărârea din 17 decembrie 2020, BY, C-398/19, ECLI:EU:C:2020:1032 (http://curia.europa.eu).

c) persoana extrădabilă să nu rişte consecinţe grave pentru viaţa sau integritatea sa corporală, datorită vârstei sau a unei boli (art. 22 al. 2 din Legea nr. 302/2004 republicată). Condiţia are la bază raţiuni umanitare şi nu priveşte situaţia în care cel vizat invocă riscul că, pe teritoriul statului solicitant, ar suferi tratamente incompatibile cu art. 3 din Convenția Națiunilor Unite împotriva torturii şi a altor pedepse şi tratamente cu cruzime, inumane sau degradante/art. 3 din Convenţia europeană asupra drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care se analizează distinct.

 Din materialul dosarului nu rezultă că în acest moment K.I.A. ar suferi de o boală gravă sau s-ar afla într-o ipostază aparte din cauza căreia extrădarea imediată i-ar produce consecințe de o gravitate deosebită. Pandemia cauzată de virusul Sars-Cov2 nu împiedică deferirea lui de îndată justiției Statelor Unite ale Americii, de vreme ce el nu este infectat în prezent cu Covid-19 și -așa cum reiese din informațiile suplimentare furnizate, autoritățile Statelor Unite dețin o strategie bine organizată, cuprinzând măsuri pertinente și efective pentru preîntâmpinarea infectării cu Covid-19 a persoanelor deținute.

B) Condiţii privind infracţiunea şi pedeapsa. Acestea se referă la dubla incriminare, natura şi gravitatea infracţiunii.

a) dubla incriminare (art. 2 al. 3 din Tratatul bilateral de extrădare, art. 24 al. 1 din Legea nr. 302/2004 republicată). Instanța subliniază că extrădarea poate să fie dispusă numai dacă fapta care motivează cererea de extrădare este prevăzută ca infracţiune atât de legea statului solicitant, cât şi de legea română. Dubla incriminare se apreciază, de regulă, in abstracto. Astfel, nu prezintă relevanţă natura juridică distinctă a normelor care o incriminează în cele două state, sau denumirea diferită dată faptei în cele două sisteme de drept, ori dacă legea statelor solicitant şi solicitat încadrează sau nu acţiunile ori omisiunile care constituie infracţiunea în aceeaşi categorie de infracţiuni sau descriu infracţiunea prin aceeaşi terminologie.

Așadar, ceea ce interesează este ca fapta, în ansamblul elementelor sale, să cadă sub incidenţa legii penale în legislaţiile celor două state partenere, iar examenul dublei incriminări nu presupune sub nicio formă o analiză substanțială a temeiniciei acuzației aduse persoanei extrădabile în statul solicitant, ci doar verificarea existenței unei corespondențe formale între infracțiunea incriminată de legea penală a statului solicitant, de care este acuzată persoana extrădabilă, și infracțiunea analogă incriminată de legea statului român solicitat.

În speță, infracțiunile de conspiraţie la comiterea de fraudă cu dispozitive de acces, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1029(b)(2); fraudă cu dispozitive de acces, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1029(a)(l); fraudă cu dispozitive de acces - dispozitiv de acces neautorizat, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1029(a)(2) și furt calificat de identitate, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1028A(a)(l) de care este acuzat K.I.A. în Statele Unite ale Americii se circumscriu, potrivit legii penale române, infracțiunilor de efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos, prevăzută de art. 250 al. 1 şi 2 Cod penal, falsificare de titluri de credit sau instrumente de plată, prevăzută de art. 311 al. 1 şi 2 Cod penal, acces ilegal la un sistem informatic, prevăzută de art. 360 al. 1 şi 2 Cod penal, transfer neautorizat de date informatice, prevăzută de art. 364 Cod penal şi operaţiuni ilegale cu dispozitive sau date informatice, prevăzută de art. 365 al. 1 Cod penal, în concurs real, prevăzut de art. 38 al. 1 Cod penal Astfel, condiția dublei incriminări este satisfăcută.

b) natura infracţiunii. Art. 4 din Tratatul bilateral de extrădare și art. 21 al. 1 lit. e și f din Legea nr. 302/2004 republicată sunt tributare principiului tradițional consacrat în materia extrădării, acela al neextrădării pentru infracțiuni politice sau conexe ori pentru infracțiuni militare.

K.I.A. nu este acuzat însă în Statele Unite de o infracțiune politică sau militară, ci de infracțiuni de drept comun ce dau loc la extrădare.

 c) gravitatea infracţiunii (art. 2 al. 1 din Tratatul bilateral de extrădare și art. 26 din Legea nr. 302/2004). Având în vedere că extrădarea antrenează proceduri dificile şi costisitoare, precum şi o restrângere a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale individului, principiul proporţionalităţii limitează declanşarea extrădării doar pentru infracţiunile de o anumită gravitate, exprimată, atunci când se solicită pentru efectuarea procedurilor penale, în natura şi durata sancţiunii prevăzute de legea statelor în relație.

Potrivit art. 2 al. 1 teza I din Tratatul bilateral de extrădare, o infracţiune dă loc la extrădare dacă este pedepsită de legea ambelor părţi cu o pedeapsă privativă de libertate mai mare de un an sau mai severă.

În cazul lui K.I.A., potrivit mențiunilor făcute în cererea de extrădare și a dispozițiilor relevante din Legea penală a Statelor Unite ale Americii, atașate cererii de extrădare,  infracțiunea reținută în Capul 1 de acuzare este sancționată cu pedeapsa maximă de 5 ani închisoare, infracțiunile reținute în Capetele 2 și 3 de acuzare sunt sancționate cu pedeapsa maximă de 10 ani închisoare, iar infracțiunea reținută în Capul 12 de acuzare este sancționată cu pedeapsa maximă de 2 ani închisoare. În România, pentru fiecare dintre infracțiunile corespondente celor de care este acuzat K.I.A. în Statele Unite, legea prevede pedepse mai mari de un an închisoare, maximul fiind de 10 ani închisoare pentru infracțiunea de falsificare de titluri de credit sau instrumente de plată, prevăzută de art. 311 al. 1 şi 2 Cod penal

C) Condiţiile privind salvgardarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale (art. 3, art. 21 al. 1 lit. a, b, c, d din Legea nr. 302/2004 republicată, art. 11 al. 1 și 2, art. 20, art. 21 și art. 22 din Constituția României). Instanța a acceptat că, în faţa autorităţilor judiciare ale statului solicitat, soluţionarea cererii de extrădare nu se circumscrie noţiunii de proces penal, ci mai degrabă presupune o procedură specială de cooperare judiciară internaţională care, însă, are ca scop tocmai facilitarea procedurilor penale derulate în statul solicitant. Într-un stat de drept, autorităţile sale nu pot să rămână însă indiferente faţă de calitatea acestor proceduri şi de tratamentul la care va fi supus cel extrădat în statul solicitant. Prin urmare, la luarea hotărârii asupra extrădării, autorităţile judiciare ale statului solicitat trebuie, pe de o parte, să se asigure că procesul penal la care îşi aduc contribuţia respectă în statul partener standardele de echitate, iar, pe de altă parte, să preîntâmpine orice violare a drepturilor fundamentale la care ar fi expusă persoana extrădabilă în statul solicitant.

În sistemul Convenţiei europene asupra drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, nu figurează nici un drept de a nu fi extrădat. Cu toate acestea, în anumite circumstanţe excepţionale extrădarea unui individ poate să pună probleme pe tărâmul Convenţiei europene, în special prin prisma art. 2, art. 3 şi art. 6. În asemenea cazuri, persoana supusă acestui mecanism de cooperare internaţională beneficiază totuşi de protecţia oferită de textele Convenţiei, pe calea aşa-numitei „protecţii prin ricoşeu”. În acest fel, statele contractante sunt ţinute să se preocupe ca, prin extrădarea unei anumite persoane, în general să nu se pună în pericol drepturile şi libertăţile fundamentale de care aceasta se bucură în temeiul Convenţiei şi, în particular acea persoană să nu fie supusă riscului încălcării dreptului la viață, prevăzut de art. 2 din Convenție ori să nu sufere tratamente contrare art. 3 din Convenţie sau o „denegare flagrantă de justiţie” în statul solicitant, adică procesul intentat persoanei în cauză să nu fie în mod vădit contrar art. 6 din Convenţia europeană sau principiilor enunţate de acest articol [în acest sens: Comisia Europeană a Drepturilor Omului, cauza Lynas împotriva Suediei, Decizia din 6 octombrie 1976;  cauza Kareem împotriva Suediei, Decizia din 25 octombrie 1996; Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cauza Soering împotriva Marii Britanii, Hotărârea din 7 iulie 1989; cauza Ahorugeze împotriva  Suediei, Hotărârea din 27 octombrie 2011; cauza Othman (Abu Qatada) împotriva Regatului Unit, Hotărârea din 17 ianuarie 2012, (https://hudoc.echr.coe.int); E. Bribosia, A. Weyembergh, Extradition et asile: vers un espace judiciaire européen, în „Revue belge de droit international” nr. 1/1997, p. 83].

În prezenta speță, cererea de extrădare provine de la un stat cu solide și îndelungate principii democratice și la materialul dosarului nu există vreun element care să genereze îngrijorarea instanței române că procesul penal derulat împotriva lui K.I.A. pe teritoriul Statelor Unite nu ar respecta garanțiile de echitate, așa cum sunt ele recunoscute prin instrumentele internaționale pertinente, în special în Declaraţia universală a drepturilor omului, Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, Convenţia europeană asupra drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Alegațiile persoanei extrădabile în susținerea punctului 2 din opoziția la extrădare nu au fost însoțite de probe ori cel puțin de un început de dovadă, cu toate că K. a fost atenționat în 18 ianuarie 2021 să le înfățișeze și a avut suficient timp să o facă, de aceea afirmațiile lui rămân și în prezent la stadiul de supoziții nedovedite, nefiind primite de instanță.

În aceeași ordine de idei, Curtea de Apel a mai observat că în Statele Unite cauza se judecă de o instanță de drept comun și nu de un tribunal excepțional și că nimic din piesele dosarului nu reflectă vreo suspiciune că extrădarea ar fi solicitată în scopul urmăririi sau pedepsirii lui K. pe motive de rasă, religie, sex, naţionalitate, limbă, opinii politice sau ideologice ori de apartenenţă la un anumit grup social, sau că situaţia persoanei extrădabilă riscă să se agraveze din cauza unuia dintre aceste motive.

Referitor la susținerile făcute de K.I.A. în punctul 3 din opoziția la extrădare, potrivit cărora, din cauza situației pandemice actuale și a condițiilor de detenție, există riscul că el va suferi în Statele Unite tratamente inumane sau degradante, Departamentul de Justiție al Statelor Unite ale Americii a furnizat în 22 februarie 2021 informații pe care această instanță le-a considerat suficiente ca să demonteze relatările din mass-media depuse selectiv de către persoana extrădabilă și să îi creeze convingerea că, odată predat, K.I.A. nu va fi expus pe durata custodiei lui de către autoritățile americane, unor tratamente contrare art. 1 din Convenția ONU împotriva torturii şi a altor pedepse şi tratamente cu cruzime, inumane sau degradante și art. 3 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Astfel, în ceea ce privește măsurile adecvate pe care autorităţile americane le-au implementat pentru prevenirea infectării deţinuţilor cu virusul SARS-COV 2, din cele comunicate în 22 februarie 2021 de către  Departamentul de Justiție al Statelor Unite ale Americii, instanţa reţine că U.S. Bureau of Prisons (Biroul Penitenciarelor al Statelor Unite, în continuare BOP) a luat măsuri rapide şi eficiente ca răspuns la boala Coronavirus 2019. BOP monitorizează cu atenţie răspândirea virusului COVID-19 şi, ca în oricare altă situaţie de urgenţă, a analizat atent ce măsuri trebuie să fie adoptate pentru a asigura siguranţa personalului angajat, a deţinuţilor şi a publicului. Toate centrele de detenţie de sub tutela BOP implementează ghidul de atenuare a răspândirii COVID-19 (accesibil publicului pe site-ul https://v/ww.bop.gov/coronayiiHis/index.tsp).

Ca răspuns Ia COVID-19, BOP a instituit o abordare cuprinzătoare de demersuri administrative care includ măsuri de verificare, testare, tratament corespunzător, educaţionale şi de control al infecţiei. Din ianuarie 2020, BOP şi-a coordonat eforturile privind COVID-19 cu experţii în domeniu atât din interiorul, cât şi din afara agenţiei, inclusiv îndrumări şi directive de Ia Centrele pentru controlul şi prevenirea bolilor (CDC), Biroul de administrarea personalului (OPM), Departamentul de Justiţie (DOJ) şi Biroul vice-preşedintelui. Ca urmare, s-a constatat o scădere a numărului deţinuţilor spitalizaţi care sunt pe ventilator (cele mai grave cazuri de infecţie), care la data formulării răspunsului se ridica la numărul de numai nouă deţinuţi.

În plus, BOP colaborează cu Centrele pentru controlul şi prevenirea bolilor (CDC) şi cu Operaţiunea vaccin/terapie COVID-19 a guvernului federal pentru a asigura recepţionarea corespunzătoare a vaccinului COVID-19 când devine disponibil. BOP a primit 43.450 de doze de vaccin şi a administrat 46.475 de doze de vaccin COVID-19. Diferența în plus a dozelor de vaccin primite și a celor administrate a fost explicată în mod rezonabil prin informațiile transmise în 2 martie 2021, după care fiecare flacon al vaccinului conține mai multe doze decât cele indicate oficial pe flacon. Astfel, este posibil administrarea efectivă a mai multor doze decât cele primite oficial.

Totodată, potrivit comunicării primite în 22 februarie 2021, BOP este decis să pună la dispoziţie cât de curând posibil vaccinul tuturor angajaţilor şi a deţinuţilor care doresc să se vaccineze. Când o instituţie primeşte cota alocată de vaccin, vaccinul este oferit întâi personalului care lucrează cu normă întreagă în acel loc, având în vedere că personalul angajat -care se deplasează dus-întors între centrul de detenţie şt comunităţi - prezintă un risc mai ridicat de a fi vectori de transmitere a COVID-19. Prin vaccinarea personalului angajat se protejează personalul, deţinuţii din centrul de detenţie şi comunităţile. Dozele rămase la fiecare centru sunt distribuite deţinuţilor în funcţie de priorităţi, conform îndrumărilor date de CDC.

În acest context, contrar susţinerilor persoanei extrădabile, instanţa a dedus că autorităţile Statelor Unite ale Americii au stabilit şi implementat un program eficace de măsuri punctuale, adecvate şi adaptate situaţiei particulare în care se află persoanele private de libertate, măsuri menite să preîntâmpine răspândirea virusului Covid -19 în rândul deţinuţilor şi să asigure siguranţa acestora şi a personalului angajat.

Din această perspectivă, ceea ce prezintă interes este că autorităţile statului solicitant au luat şi au pus în practică măsuri strategice anti Covid -19, care şi-au dovedit eficienţa în rândul persoanelor deţinute (constatându-se o scădere a numărului deţinuţilor spitalizaţi care sunt pe ventilator) şi nicidecum ca aceste autorităţi să garanteze că K.I.A. nu se va infecta, o asemenea garanţie fiind de altfel imposibil de oferit.

În ceea ce privește condițiile materiale de detenție în Statele Unite ale Americii, instanţa a remarcat faptul că Departamentul de Justiție a confirmat că, în toate centrele de detenţie care aparţin de BOP, acesta promovează un climat de sănătate pentru personalul angajat şi pentru deţinuţi, prin punerea unui accent deosebit pe păstrarea unui ambient de aer curat şi menţinerea unor condiţii de siguranţă în locurile de cazare şi de muncă ale deţinuţilor.

De asemenea, BOP întruneşte standardele naţionale pentru dimensiunea celulelor şi aceste dimensiuni variază în funcţie de centru de detenţie la care este repartizat cel vizat. Camerele/celulele BOP folosite pentru cazarea deţinuţilor au o suprafaţă de cel puţin 2,32 metri pătraţi (25 de picioare pătrate) de spaţiu liber pentru fiecare ocupant. Spaţiu liber este spaţiul de folosinţă care nu este ocupat de mobilier sau accesorii. Cel puţin una din dimensiunile spaţiului liber au are mai puţin de 2,13 metri (7 picioare). Totodată, BOP a luat măsuri ca cel puţin 0,424 metri cubi (15 picioare cub) de aer proaspăt sau aer filtrat recirculat să circule pe minut/per ocupant pentru celule/camere.

În acord cu Departamentul de Justiţie al Statelor Unite ale Americii şi opus apărărilor persoanei extrădabile, instanţa a subliniat că aprecierea dacă condiţiile de detenţie constituie o încălcare a drepturilor fundamentale trebuie analizată ţinând cont de ansamblul acestor condiţii şi nu doar de simpla dimensiune a celulei din penitenciar sau oricare alt factor singular. Având în vedere că BOP asigură persoanelor private de libertate un mediu sigur, spaţiu, lumină, aerisire/ventilaţie, curăţenie, hrană, recreere în aer liber, îngrijire medicală şi posibilităţi de învăţământ, toate pentru a oferi la maximum posibilitatea deținuților de reabilitare şi dezvoltare, privite împreună aceste condiţii nu pot să fie catalogate drept tratamente inumane sau degradante.

Întrucât prin răspunsul oferit, Departamentul de Justiţie s-a referit la condiţiile de detenţie din toate stabilimentele penitenciare de pe teritoriul Statelor Unite, este lipsită astfel de relevanţă indicarea penitenciarului în care va fi cazat K.I.A. după predarea sa.

În ceea ce priveşte accesul la asistenţă al persoanelor deţinute în penitenciarele din Statele Unite, Departamentul de Justiţie a specificat în răspunsul din 19 februarie 2021 că personalul profesional al BOP furnizează servicii esenţiale medicale, stomatologice şi de sănătate mintală (psihiatrie) într-o modalitate conformă standardelor comunitare acceptate în închisori. BOP foloseşte cadre medicale autorizate şi acreditate în unităţile sale de îngrijire ambulatorie, care sunt sprijinite de consultanţi şi specialişti comunitari. în cazul deţinuţilor cu afecţiuni medicale cronice sau acute, BOP operează mai multe centre medicale de recomandare care oferă servicii avansate de îngrijire medicală.

BOP pune accent pe promovarea sănătăţii prin sfaturi medicale în timpul controlului medical, descrierea efectelor medicamentelor, prevenirea bolilor infecţioase şi informarea publicului şi clinici pentru afecţiuni cronice cum ar fi boli cardiovasculare, diabet şi hipertensiune arterială. Programul de servicii alimentare al BOP pune accent pe regim alimentar cardio sănătos, educaţie privind nutriţia şi sfaturi privind regimul alimentar în legătură cu un anumit tratament medical.

În raport cu aceste informaţii, instanţa a avut convingerea că pe durata detenţiei în Statele Unite ale Americii, K.I.A. va beneficia, în caz de nevoie, de o asistenţă medicală adecvată.

D) Condiţiile privind competenţa. Instanța a cercetat aici competenţa pe care statele în relaţie şi-o reclamă, potrivit principiilor care guvernează aplicarea în spaţiu a legii penale. Pentru a dispune extrădarea, este necesar ca:

a) statul solicitant să îşi atribuie o competenţă de urmărire sau judecare a cauzei în virtutea oricăruia dintre principiile teritorialităţii, personalităţii, realităţii sau universalităţii (art. 2 al. 4 din Tratatul bilateral de extrădare, art. 29 din Legea nr. 302/2004 republicată). K.I.A. este judecat în Statele Unite în virtutea principiului teritorialităţii, pentru fapte infracţionale acolo săvârşite.

b) statul român să nu îşi revendice vreo competenţă teritorială sau extrateritorială de urmărire sau de judecată a infracţiunii care motivează cererea de extrădare (art. 22 al. 1 din Legea nr. 302/2004 republicată). Condiţia nu este aplicabilă în relaţia cu Statele Unite ale Americii, deoarece, potrivit art. 5 al. 2 lit. c din Tratatul bilateral de extrădare „extrădarea nu va fi împiedicată de faptul că autorităţile statului solicitat au decis (...) să cerceteze persoana căutată pentru aceleaşi fapte pentru care se solicită extrădarea”, așadar cu atât mai mult cerința examinată nu este incidentă atunci când autoritățile statului român solicitat, în virtutea principiului personalității, pot să declanșeze în viitor o urmărire pentru faptele care motivează cererea de extrădare, cum este situația lui K.I.A..

E) Condiţii privind exercitarea acţiunii penale. Sub acest palier, instanța a analizatregula ne bis in idem şi cauzele care sting acţiunea penală date de intervenţia prescripţiei răspunderii penale, a amnistiei ori grațierii antecondamnatorii.

a) ne bis in idem (art. 5 al. 1 din Tratatul bilateral de extrădare, art. art. 8 din Legea nr. 302/2004). În domeniul extrădării în relaţia cu Statele Unite ale Americii, regula ne bis in idem imprimă un obstacol în calea extrădării exclusiv în ipoteza autorității negative de lucru judecat. Aşa cum rezultă din extrasul după cazierul judiciar (vol. II, fila 13) şi interogarea aplicaţiei ECRIS, K.I.A. nu a fost condamnat sau achitat pe teritoriul statului român solicitat pentru comiterea vreunei infracţiuni, aşadar nici pentru faptele care au justificat formularea cererii de extrădare, prin urmare în cauză nu se pune problema activării ne bis in idem.

b) incidenţa cazurilor de stingere a acţiunii penale (art. 6 din Tratatul bilateral de extrădare, art. 33-35 din Legea nr. 302/2004 republicată). Astfel cum rezultă din cererea de extrădare, prescripţia răspunderii penale de 5 ani prevăzută de legea penală a Statelor Unite ale Americii nu este îndeplinită. Totodată, persoana extrădabilă nu a invocat şi nici autorităţile americane nu au comunicat incidenţa vreunei legi de graţiere care să acopere activitatea infracțională de care K.I.A. este acuzat în statul solicitant. De asemenea, în România pentru faptele penale în discuţie nu este împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale prevăzut de art. 154 al. 1 lit. c și d Cod penal și aceste fapte nu formează obiect al vreunei legi de grațiere ori amnistie.

III. Predarea bunurilor. Prin cererea de arestare provizorie în regim de urgență formulată în 22 iulie 2020, Departamentului de Justiţie al Statelor Unite a solicitat, în temeiul art. 16 din Tratatul bilateral de extrădare, remiterea tuturor bunurilor, instrumentelor, obiectelor de valoare, documentelor sau a altor dovezi referitoare la infracțiunea pentru care este inculpat K.I.A. și care se regăsesc asupra acestuia în momentul arestării lui. Solicitarea de remitere a lucrurilor a fost reiterată în cererea de extrădare.

Pe baza mandatului de percheziție domiciliară nr. 87/9 noiembrie 2020, emis de către judecătorul de la Tribunalul Harghita, procurorul a efectuat în 10 noiembrie 2020 percheziția domiciliului persoanei urmărite. În urma acestui procedeu probator au fost identificate și ridicate bunuri în legătură și care interesează cauza. Lucrurile ridicate au fost grupate în patru segmente: 

1) bunuri introduse într-o geantă de culoare neagră, sigilată cu sigiliul MAI nr. xxx (PROBA nr. l):

-o tabletă marca ALCATEL ONE TOUCH cu seria IMEI xxx;

-un Lap-top marca HP model Pavilion x360 cu seria xxx împreună cu încărcător;

-un Lap-top marca LENOVO cu seria xxx cu încărcător.

2)  bunuri introduse într-un plic de culoare maro, sigilat cu sigiliul MAI nr. xxx (PROBA nr.2):

-un telefon IPHONE XS MAX cu seriile IMEI xxx și xxx;

-un telefon IPHONE XS cu seria IMEI xxx;

-un telefon mobil marca SAMSUNG model G532M cu seria IMEI xxx, cu cartelă SIM;

-un telefon mobil marca SAMSUNG model I701M cu seria IMEI xxx, cu cartelă SIM.

3) bunuri introduse într-un plic de culoare alba, sigilat cu sigiliul MAI nr. 19153 (PROBA nr.3):

-un telefon mobil marca SAMSUNG model GALAXY J7 NEO cu seriile IMEI xxx și xxx, fără cartelă SIM;

-un telefon mobil marca SAMSUNG marca 1700 T cu seria IMEI xxx, fără cartelă SIM;

-un telefon mobil marca SAMSUNG marca GT-I9305 cu seria IMEI xxx, fără cartelă SIM;

-un stick de memorie marca CORSAIR cu seria xxx.

4) bunuri introduse într-un plic de culoare alba, sigilat cu sigiliul MAI nr. xxx (PROBA nr. 4):

-un stick de memorie marca TDK, de culoare portocalie, fără serie;

-un stick de memorie marca SAN DISK, de culoare roşie, cu seria xxx.

Împreună aceste lucruri au fost incluse de procuror într-un colet sigilat cu sigiliul xxx și au fost transmise Ministerului Justiției din România, aflându-se în prezent în custodia acestuia.

Prin natura lor, bunurile ridicate, datorită datelor informatice pe care le stochează, sunt apte să aibă legătură cu infracţiunile care la care se referă cererea de extrădare, iar ele nu sunt indispensabile dovedirii unei fapte penale ale cărei urmărire și judecată țin de competența autorităților judiciare române. De aceea, aceste lucruri sunt supuse predării către autoritățile Statelor Unite ale Americii, acestea fiind cele care vor decide dacă le restituie sau nu lui K.I.A..

IV. Soluția adoptată. În lumina considerentelor dezvoltate în paragraful anterior, în conformitate cu art. 52 al. 1 lit. c din Legea nr. 302/2004 republicată, privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile extrădării lui K.I.A. către Statele Unite ale Americii, cu consecințele admiterii, în baza art. 1 din Tratatul bilateral de extrădare și art. 52 al. 3 din Legea specială a cererii de extrădare și dispunerii extrădării persoanei în cauză către Statele Unite ale Americii.

Având în vedere că d-l  K.I.A. nu a optat pentru extrădarea simplificată și nici pentru extrădarea voluntară, pe teritoriul Statelor Unite ale Americii după predare el este și trebuie protejat de regulii specialității prevăzută de art. 17 din Tratatul bilateral de extrădare.

Pentru a asigura succesul misiunii de predare a lui K.I.A. către autoritățile Statelor Unite și întrucât predarea are loc doar cu persoana extrădată aflată în stare de detenție, în temeiul art. 52 al. 3 din Legea nr. 302/2004 republicată, instanța va menține măsura arestării provizorii în vederea extrădării până la predarea persoanei extrădabile K.I.A., respingând cererea acestuia de înlocuire a arestării provizorii cu arestul la domiciliu. 

Principiul constituțional al libertății individuale imprimă atât asimilarea situației persoanei extrădabile cu cea a inculpatului arestat preventiv în cursul urmăririi penale, cât și stabilirea din partea instanței a unor termene maxime, previzibile și rezonabile ale detenției, care nu pot să depășească durata prevăzută de art. 23 al. 5 din Constituția României. De aceea, Curtea de Apel prin prezenta sentință a menţinut arestarea provizorie în vederea extrădării lui K.I.A. pe o perioadă de 30 de zile, calculată începând cu data de astăzi -8 martie 2021, până la data de 6 aprilie 2021 inclusiv. Desigur, dacă predarea nu va avea loc până în 6 aprilie 2021, în condițiile prevăzute de art. 13 al. 4 din Tratatul bilateral de extrădare și art. 57 al. 5 și 6 din Legea nr. 302/2004 republicată, arestarea provizorie va putea să fie menținută ulterior datei de 6 aprilie 2021, dar cel mai târziu până în 8 mai 2021 când se împlinește termenul maxim prevăzut de art. 23 al. 5 din Legea fundamentală, de 180 de zile de la data arestării provizorii a lui K.I.A..

Cu privire la cererea auxiliară întemeiată pe dispozițiile art. 16 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, în virtutea dispozițiilor acestui articol conjugate cu art. 52 al. 6 cu referire la art. 17 al. 1 din Legea nr. 302/2004 republicată, a dispus remiterea către autoritățile Statelor Unite ale Americii a bunurilor identificate și ridicate de la K.I.A. cu ocazia percheziției domiciliare din 10 noiembrie 2020, așa cum au fost enumerate supra, la punctul III.

Domenii speta

Spete similare