Civil – partaj judiciar

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. 595/173/2018 din data de 05.03.2018 reclamanta, pârâtă reconvenţional (denumită în continuare reclamantă)  C S  , în contradictoriu cu pârâţii: B A  , B A. A  , (reclamant reconvenţional, denumit în continuare pârât), ,  a solicitat, să se stabilească masa bunurilor succesorale rămase în urma defunctei B E  , decedată la data de  09.07.2008, cu ultimul domiciliu în com. P  ,  , cotele care le revin şi  sistarea stării de indiviziune în care se află, prin atribuirea bunurilor care li se cuvin în calitate de comoştenitori.

A cerut atribuirea în lotul reclamantei a suprafeţei de 1.050 mp teren curţi construcţii intravilan P , jud. Vrancea, T.3, P. 31-32, pe care se află un imobil casă de locuit, urmând ca restul suprafeţelor să se împartă potrivit cotelor succesorale şi plata cheltuielilor de judecată.

În motivare a arătat, în esenţă, că prin sentinţa civilă nr. 282/12.04.2005, pronunţată de Judecătoria Adjud, B E a primit următoarele suprafeţe de teren :

- 1.050 mp din pct. sat  P - schiţa nr. l, teren curţi-construcţii şi arabil, situat în satul Ploscuţeni, T.3, P. 31-32, cu vecinii:  (..);

- 3.550 mp din pct. C - schiţa nr. 2, teren arabil situat în extravilanul satului Ploscuţeni, T. 89, P. 790, cu vecinii: (...);

- 3.000 mp din pct. Neaga - schiţa nr 4, teren arabil extravilan Ploscuţeni, T. 97, P. 828, cu vecinii: ( ...);

- 4.200 mp din pct. Basoc - schiţa nr. 7, teren cu pădure, situat în extravilanul satului Ploscuţeni, T. 105, P. 915, cu vecinii: (...) 

A susţinut că moştenitori cu vocaţie succesorală au rămas părţile din cauză, respectiv C S  , în calitate de fiică, B A  , în calitate de soţ supravieţuitor, B A  , în calitate de fiu şi B A. Andrei, în calitate de fiu.

A precizat că masa succesorală este compusă din bunurile imobile atribuite def. B E prin sentinţa civilă nr. 282/12.04.2005, mai sus menţionate dar şi din terenuri arabile  reconstituite prin titlul de proprietate nr. 45874/oct. 1994: suprafaţa de 1300 mp teren arabil extravilan com. Homocea, T. 97, P. 828, jud. Vrancea, suprafaţa de 6600 mp teren arabil extravilan com. Homocea, T. 92,  P. 804, jud. Vrancea, suprafaţa de 3000 mp teren arabil intravilan com. Homocea, T. 15, P. 357, 359, jud. Vrancea.

Pârâtul B A. A a formulat întâmpinare la data de 21.03.2019, prin care a arătat că este de acord cu acţiunea formulată de reclamantă şi cu solicitarea acesteia de a i se atribui suprafaţa de 1050 m.p. teren curţi construcţii din com. Ploscuţeni, jud. Vrancea (fila 26).

Pârâtul B A A a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională la data de 12.04.2019, prin care a arătat că este de acord cu dezbaterea moştenirii def. B E şi a solicitat dezbaterea succesiunii şi partajarea averii succesorale de pe urma defunctului B I  , fratele, respectiv fiul părţilor din cauză, decedat la data de 16.06.2017, cu ultimul domiciliul în comuna Ploscuţeni, judeţul Vrancea. De asemenea, a cerut partajarea pasivului succesoral rămas în urma decesului defunctului, pe care l-a evaluat la suma de 7.000 lei.

În motivare a arătat, în esenţă, că părţile sunt moştenitorii legali ai defunctei B E  , încetată din viată la data de 09.07.2008, cu ultimul domiciliu în comuna Ploscuţeni, judeţul Vrancea şi ai def. B I  , decedat la data de 16.06.2017, având ultimul domiciliu tot pe raza comunei Ploscuţeni, judeţul Vrancea, a cărui avere succesorală urmează a fi culeasă de către părţile litigante, motivat de faptul că acesta nu a avut descendenţi de gradul I şi nici nu a fost căsătorit vreodată.

In ceea ce priveşte averea defunctei B E  , a apreciat că aceasta se compune din bunurile imobile indicate în cererea de chemare în judecată, dobândite de defunctă prin moştenire, precum şi prin reconstituirea dreptului de proprietate.

Referitor la succesiunea def. B I a susţinut că întreaga sa avere urmează a fi împărţită între ceilalţi fraţi ai săi în viaţă, precum şi cu numitul B A  , în calitate de părinte supravieţuitor. Masa succesorală rămasă în urma decesului acestuia se compune din cota de 3/16 culeasă în calitate de moştenitor al def. B E  , precum şi dintr-un imobil având destinaţia casă de locuit edificată din paiantă şi acoperită cu tablă, având 3 camere precum şi anexele gospodăreşti aferente, pe le-a evaluat la suma de 4.000 lei.

 Casa respectivă, a cărei situaţie juridică nu a fost clarificată, se află pe terenul cu suprafaţa de 1.050 mp. situat în intravilanul com. Ploscuţeni, fiind cumpărată fără acte de către defunct în anii 1985-1986 de la unul din moştenitorii lui C A  . Ulterior achiziţionării imobilului cu pricina, acesta s-a mutat efectiv în locuinţă, efectuând o serie de lucrări de renovare si îmbunătăţire a imobilului constând în desfiinţarea unui chiler şi edificarea unei camere noi, refacerea anexelor gospodăreşti, precum şi schimbarea acoperişului imobilului.

A susţinut că s-a ocupat singur de toate cheltuielile privind îngroparea defunctului B Ion, precum şi de pomenile ulterioare, fapt pentru care a solicitat obligarea celorlalţi moştenitori legali ai defunctului la suportarea în cotă parte a pasivului succesoral pe care l-a evaluat la suma de 7.000 lei.

Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare şi întâmpinare la cererea reconvenţională, la data de 13.06.2018, prin care a arătat că este de acord cu dezbaterea succesiunii def. B I şi că nu este de acord cu plata pasivului succesoral, având în vedere că ea a trimis fratelui său B A. Andrei suma de 1000 euro la aproximativ 2 săptămâni după decesul fratelui lor. Tot ea era cea care i-a trimis defunctului diverse sume de bani când avea nevoie, întrucât acesta nu realiza venituri.

A susţinut că imobilul casă de locuit a aparţinut mamei sale şi că defunctul locuia acolo cu îngăduinţa acesteia.

A reiterat solicitarea  de a i se atribui casa şi terenul aferent (fila 49, 50).

În drept a invocat art. 201, alin. 2 şi art. 205 C. proc. civ.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri şi proba testimonială cu doi martori.

La termenul din data de 05.06.2019 instanţa a invocat din oficiu excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtului B A  , motivat de faptul că acesta a decedat la data de 03.02.2019.

Având în vedere prevederile art. 56 C. proc. civ., instanţa va admite excepţia invocată şi va respinge acţiunea formulată în contradictoriu cu această persoană ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără capacitate de folosinţă.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa a constatat, prin încheierea de admitere în principiu din data de 20.06.2019, că prin sentinţa civilă nr. 282/12.04.2005, pronunţată de Judecătoria Adjud în dosarul nr. 1995/2004, având ca obiect ieşire din indiviziune, B E a primit bunuri imobile-terenuri în valoare de 17.800.000 lei, respectiv:

- 1.050 mp din pct. sat Ploscuţeni - schiţa nr. l, teren curţi-construcţii şi arabil, situat în satul Ploscuţeni, T.3, P. 31-32, cu vecinii: (...)  ;

- 3.550 mp din pct. Corpan - schiţa nr. 2, teren arabil situat în extravilanul satului Ploscuţeni, T. 89, P. 790, cu vecinii (...);

- 3.000 mp din pct. Neaga - schiţa nr 4, teren arabil extravilan Ploscuţeni, T. 97, P. 828, cu vecinii: (...);

- 4.200 mp din pct. Basoc - schiţa nr. 7, teren cu pădure, situat în extravilanul satului Ploscuţeni, T. 105, P. 915, cu vecinii: (...) 

Conform titlului de proprietate nr. 45874/octombrie 1994, B A. E a primit în proprietate suprafaţa totală de 1 ha şi 900 m.p. teren arabil situat în intravilanul şi extravilanul com. Homocea, jud. Vrancea (fila 10)

La data de 09.07.2008 a decedat B E  , cu ultimul domiciliu în com. Ploscuţeni, jud. Vrancea (fila 11), iar la data de 16.07.2017 a decedat Benedic Ion, cu ultimul domiciliu în com. Ploscuţeni, jud. Vrancea (fila 31).

Din înscrisurile depus la dosar a reieşit că moştenitorii defuncţilor sunt B A  , în calitate soţ supravieţuitor, respectiv tată, B A  , B A. Andrei, în calitate de fii, respectiv fraţi şi Crâşmaru Silvia, în calitate de fiică, respectiv soră  (fila 12-14, 53).

Prin sentinţa civilă nr. 372/26.03.2019, pronunţată de Judecătoria Adjud, în dosarul nr. 2661/173/2018, s-a constatat că reclamanţii B A  , B A. Andrei şi C S au dobândit prin efectul uzucapiunii de 30 de ani, dreptul de proprietate asupra unei case de locuit edificată cu fundaţii din beton, pereţi din zidărie de chirpici, blocuri de BCA, acoperită cu învelitoare din tablă plană şi cutată zincată şi plăci din azbociment, compusă din hol, trei camere, un chiler, două magazii şi o prispă,  cu suprafaţa utilă totală de 91,25 mp şi suprafaţă construită de 106,99 m.p, precum şi asupra unui corp de construcţii anexe gospodăreşti (şopron şi leasă) cu structura de rezistenţă şi închideri din lemn şi acoperiş din lemn într-o apă, cu învelitoare din azbociment, având o suprafaţă totală utilă de 12,93 mp şi suprafaţă construită de 14,14 m.p (fila 76, 77).

La data de 03.02.2019 a decedat B A  , cu ultimul domiciliu în com. Ploscuţeni, jud. Vrancea (fila 88).

Conform testamentului autentificat de SPN Lupu sub nr. 227/23.03.2018 B A a lăsat fiului său B A A  , pe care l-a numit legatar cu titlu particular, drepturile sale de proprietate în cota de ¼ din imobilele situate pe raza com. Ploscuţeni, jud. Vrancea în suprafaţă totală de 11800 m.p., dispusă în: suprafaţa de 1050 m.p. curţi construcţii situată în intravilanul comunei, T. 3, P. 31-32; suprafaţa de 3550 m.p. teren arabil, situată în extravilanul comunei, punctul „Carpan”, T. 89, P. 790; suprafaţa de 3000 m.p. teren arabil, situată în extravilanul comunei, în punctul „Neagra”, T. 89, P. 790; suprafaţa de 4200 m.p. pădure, situată în extravilanul comunie, punctul „Basoc”, T. 105, P. 915, sau lotul ce i se va atribui în urma acţiunii de partaj ce face obiectul dosarului nr. 595/173/2018 aflat pe rolul Judecătoriei Adjud (fila 85).

Martora B B a declarat că locuieşte în aceeaşi localitate cu părţile şi a ajutat la prepararea mâncărurilor servite la pomenile organizate în memoria def. B I  . A specificat că toată cheltuiala a fost suportată de B A. A  , estimând o sumă de 20.000 lei. A menţionat că B I lucra ca om de curte pentru B A. A şi că nu avea economii. Pe reclamantă nu a mai văzut-o de mult timp, nu a participat la înmormântarea fratelui său şi nu cunoaşte dacă aceasta a trimis sume de bani pentru înmormântare ori dacă l-a susţinut financiar pe defunct în timpul vieţii (fila 57).

Martora D A a arătat că este verişoară cu părţile şi că reclamanta îi trimitea câte 100 euro de trei-patru ori pe an în vederea remiterii către B I  , timp de 5-7 ani. Cunoaşte că reclamanta i-a trimis, printr-o firmă de curierat, lui B A. Andrei suma de 1000 euro, după moartea lui B I  , pentru a contribui la cheltuielile de înmormântare, deşi în opinia sa, B A. A trebuia să suporte singur cheltuielile de înmormântare pentru că defunctul lucra ca om de curte la acest pârât şi nu ştie dacă era remunerat. Nu a fost prezentă la înmormântarea acestuia nici ea şi nici reclamanta şi cunoaşte că toate cheltuielile au fost suportate de B A. A  . Din experienţa proprie a susţinut că acestea se ridică la sula de aproximativ 2000 euro (fila 65).

Pârâtul B A. A a susţinut că suma de 1000 euro trimisă de reclamantă constituia o parte dintr-o sumă de 2000 euro pe care el a împrumutat-o surorii sale, care nu face obiectul prezentei cauze. Cu toate acestea nu a adus nici-o probă în sprijinul celor afirmate. În plus pârâtul B A a declarat că are cunoştinţă despre suma de bani pe care sora sa a trimis-o fratelui lor  cu scopul de a contribui la cheltuielile de înmormântare a părinţilor.

În drept, potrivit art. 91 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii 287/2009 privind codul civil, moştenirile deschise înainte de intrarea in vigoare a noului cod civil sunt supuse legii in vigoare la data deschiderii moştenirii.

Astfel, întrucât moştenirea se deschide prin moarte, constatând că defuncta B E a decedat anterior datei de 01.10.2011, iar B I după această dată, cu privire la deschiderea succesiunii ramase de pe urma acestora sunt aplicabile următoarele dispoziţiile  codului civil din 1864, dar şi ale noului cod civil.

Art. 651 din Codul civil din 1864 prevede că succesiunile se deschid prin moarte. În conformitate cu prevederile Codului civil (art. 654- 658), pentru ca o persoana sa poată moşteni trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să aibă capacitate succesorala, să nu fie nedemna de a moşteni si să aibă vocaţie concreta la moştenire. Conform art. 669 C.civ. copii sau descendenţii defunctului şi urmaşii lor in linie dreapta la infinit sunt chemaţi la moştenire, cota parte din moştenire stabilindu-se in mod egal (pe capete) daca toţi sunt descendenţi de gradul I.

Potrivit art. 728 din Codul civil care, în partea sa relevantă, prevede ca nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune. Un coerede poate oricând cere împărţeala succesiunii, chiar când ar exista convenţii sau prohibiţii contrare.

Noul Cod Civil prevede la art. 954 că „ (1) Moştenirea unei persoane se deschide în momentul decesului acesteia. (2) Moştenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului. Dovada ultimului domiciliu se face cu certificatul de deces sau, după caz, cu hotărârea judecătorească declarativă de moarte rămasă definitivă. (3) Dacă ultimul domiciliu al defunctului nu este cunoscut sau nu se află pe teritoriul României, moştenirea se deschide la locul din ţară aflat în circumscripţia notarului public celui dintâi sesizat, cu condiţia ca în această circumscripţie să existe cel puţin un bun imobil al celui care lasă moştenirea. În cazul în care în patrimoniul succesoral nu există bunuri imobile, locul deschiderii moştenirii este în circumscripţia notarului public celui dintâi sesizat, cu condiţia ca în această circumscripţie să se afle bunuri mobile ale celui ce lasă moştenirea. Atunci când în patrimoniul succesoral nu există bunuri situate în România, locul deschiderii moştenirii este în circumscripţia notarului public celui dintâi sesizat.

 (4) Dispoziţiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător atunci când primul organ sesizat în vederea desfăşurării procedurii succesorale este instanţa judecătorească.”

Conform art. 957-962 C. civ., pentru ca o persoana sa poată moşteni trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să aibă capacitate succesorala, să nu fie nedemna de a moşteni si să aibă vocaţie concreta la moştenire.

Art. 963, 964 C. civ. stabilesc categoriile de moştenitori legali şi principiile generale ale devoluţiunii legale.

Vocaţia la moştenire, drepturile speciale acordate soţului supravieţuitor şi fiecărei clase de moştenitori legali, precum şi cotele ce li se cuvin atunci când vin la moştenire în concurs cu persoane aflate fie în cadrul aceleiaşi clase, fie în clase de moştenitori diferite sunt reglementate de art. 970-983 C. civ.

Conform art. 1.143 C. civ. „ (1) Nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune. Moştenitorul poate cere oricând ieşirea din indiviziune, chiar şi atunci când există convenţii sau clauze testamentare care prevăd altfel.”

Normele procedurale aplicabile in cauza, potrivit art. 3 din Legea 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii 134/2010 privind Codul de procedura civila, sunt cele conţinute de art. 980-996 C. proc. civ..

Relevante în speţă sunt prevederile art. 984 C. proc. civ., conform cărora „(1) Dacă părţile nu ajung la o înţelegere sau nu încheie o tranzacţie potrivit celor arătate la art. 983, instanţa va stabili bunurile supuse împărţelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia şi creanţele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii faţă de alţii. Dacă se împarte o moştenire, instanţa va mai stabili datoriile transmise prin moştenire, datoriile şi creanţele comoştenitorilor faţă de defunct, precum şi sarcinile moştenirii.

(2) Instanţa va face împărţeala în natură. În temeiul celor stabilite potrivit alin. (1), ea procedează la formarea loturilor şi la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă în bani.”

Ca urmare acţiunea este admisibilă, urmând a constata deschisă succesiunea def. B E  , decedată la data de  09.07.2008, cu ultimul domiciliu în com. Ploscuţeni, jud. Vrancea şi a def. B I  , decedat la data de 16.06.2017, cu ultimul domiciliul în comuna Ploscuţeni, judeţul Vrancea, bunurile supuse împărţelii, calitatea de coproprietar şi cota parte ce revine fiecăruia.

În ceea ce priveşte moştenirea def. B E  , instanţa va constata că masa succesorală rămasă în urma acesteia se compune din dreptul de proprietate asupra următoarelor suprafeţe de teren:

- 1.050 mp din pct. sat Ploscuţeni - schiţa nr. l, teren curţi-construcţii şi arabil, situat în satul Ploscuţeni, T.3, P. 31-32, cu vecinii: (...);

- 3.550 mp din pct. Corpan - schiţa nr. 2, teren arabil situat în extravilanul satului Ploscuţeni, T. 89, P. 790, cu vecinii: (...);

- 3.000 mp din pct. Neaga - schiţa nr 4, teren arabil extravilan Ploscuţeni, T. 97, P. 828, cu vecinii: (...) 

- 4.200 mp din pct. Basoc - schiţa nr. 7, teren cu pădure, situat în extravilanul satului Ploscuţeni, T. 105, P. 915, cu vecinii: (...) conform sentinţei civile nr. 282/12.04.2005, pronunţată de Judecătoria Adjud în dosarul nr. 1995/2004;

- 1300 mp teren arabil extravilan com. Homocea, T. 97, P. 828, jud. Vrancea,

- 6600 mp teren arabil extravilan com. Homocea, T. 92,  P. 804, jud. Vrancea,

- 3000 mp teren arabil intravilan com. Homocea, T. 15, P. 357, 359, jud. Vrancea, conform titlului de proprietate nr. 45874/octombrie 1994, emis pe numele B A. E  .

La moştenirea acesteia vin moştenitorii: C S  , în calitate de fiică, cu o cotă de ¼ părţi, B A  , în calitate de fiu, cu o cotă de ¼ părţi şi B A. A  , în calitate de fiu, cu o cotă de ½ părţi (cota sa de ¼ la care se adaugă cota de ¼ care aparţinea def. B A  , transmisă prin testamentul autentificat de SPN Lupu sub nr. 227/23.03.2018).

Instanţa va constata că părţile deţin în coproprietate, fiecare având o cotă de 1/3, o casă de locuit edificată cu fundaţii din beton, pereţi din zidărie de chirpici, blocuri de BCA, acoperită cu învelitoare din tablă plană şi cutată zincată şi plăci din azbociment, compusă din hol, trei camere, un chiler, două magazii şi o prispă,  cu suprafaţa utilă totală de 91,25 mp şi suprafaţă construită de 106,99 m.p, precum un corp de construcţii anexe gospodăreşti (şopron şi leasă) cu structura de rezistenţă şi închideri din lemn şi acoperiş din lemn într-o apă, cu învelitoare din azbociment, având o suprafaţă totală utilă de 12,93 mp şi suprafaţă construită de 14,14 m.p, conform sentinţei civile nr. 372/26.03.2019, pronunţată de Judecătoria Adjud, în dosarul nr. 2661/173/2018, situate în com. Ploscuţeni, jud. Vrancea, T.3, P. 31-32.

În ceea ce priveşte moştenirea def. B I on  instanţa va constata că masa succesorală rămasă în urma acestuia se compune doar din pasiv succesoral, reprezentat de cheltuielile de înmormântare suportate de pârâtul B A. A  . Cum reclamanta a făcut dovada faptului că a contribuit la aceste cheltuieli cu suma de 1000 euro (4500 lei) iar pârâtul reconvenient a solicitat includerea în masa partajabilă a sumei de 7000 lei, reiese că pasivul succesoral se ridică la suma de 2500 lei, care va fi distribuită în mod egal între pârâţii B A şi B A. A  , care vin la moştenirea defunctului în calitate de colaterali privilegiaţi, aşa încât instanţa va obliga pârâtul B A la plata către pârâtul B A. A a sumei de 1250 lei, în contul pasivului succesoral.

În vederea evaluării si lotizării masei partajabile instanţa a dispus  efectuarea unei expertize tehnice în specialitatea construcţii civile de către expertul Scurtu Gheorghe, onorariul în cuantum de 800 lei fiind achitat de pârâtul B A.A (fila 102).

Expertul a stabilit că valoarea casei de locuit este de 28.750 lei şi a propus trei variante de lotizare (fila 110-118).

Întrucât expertul nu a avut în vedere cotele stabilite de instanţă prin IAP, s-a dispus revenirea către acesta în vederea întocmirii unor variante în concordanţă cu cotele deţinute de părţi şi cu opţiunile acestora.

Expertul prin completarea la raportul de expertiză a întocmit 4 variante de lotizare, în funcţie de dorinţa părţilor, instanţa constatând că atât reclamanta cât şi pârâtul B A. A îşi doresc casa sau o parte din aceasta, pârâtul B A solicitând ca acest imobil să fie atribuit reclamantei (126-128).

Analizând raportul de expertiză şi schiţele anexă, instanţa reţine că imobilul are o suprafaţă de 74,30 m.p. şi este compus din două dormitoare, un chiler, o bucătărie şi un hol. Relaţiile dintre părţi nu sunt tocmai cordiale, iar imobilul nu a fost locuit în ultimii ani, reclamanta fiind cea care a avut cheile şi a achitat impozitul aferent, aşa cum reiese din înscrisurile depuse la filele 196-199.

Având în vedere aceste aspecte instanţa apreciază că locuinţa nu este comod partajabilă în natură, variantele propuse de expert neputând asigura părţilor cel puţin a unei camere, a unei băi şi a unei bucătării (chiar prin reconfigurarea altor încăperi), aşa încât se va orienta către atribuirea imobilului doar unei singure părţi.

Întrucât în ultimul timp posesia a fost exercitată de către C S  , iar pârâtul B A a arătat că doreşte ca această casă să fie atribuită surorii sale, instanţa va omologa varianta nr. 1 din completarea la raportul de expertiză în construcţii şi va atribui reclamantei dreptul de proprietate asupra imobilului casă de locuit cu suprafaţa de 74,30 m.p. compusă din două dormitoare, un chiler, o bucătărie şi un hol, situată în com. Ploscuţeni, jud. Vrancea, T.3, P. 31-32, în valoare de 28.750 lei, urmând a o obliga pe aceasta la plata către Benedic Aurel a sumei de 9583,33 lei şi către B A. A a sumei de 9583,33 lei, cu titlu de sultă, în vederea echivalării loturilor.

În vederea evaluării si lotizării suprafeţelor de teren instanţa a dispus  efectuarea unei expertize tehnice în specialitatea topometrie de către expertul Croitoriu Vasile, onorariul în cuantum de 2500 lei fiind achitat de reclamanta C S 1500 lei (104, 202), şi pârâţi câtre 500 lei fiecare (fila 200, 201).

Expertul a identificat suprafeţele de teren şi le-a evaluat la suma de 77.856 lei.

Reclamantul şi pârâtul B A au solicitat omologarea raportului de expertiză, varianta 3 din raporul de expertiză topometrică, iar pârâtul B A. A a solicitat validarea variantei nr. 1 sau 2 propusă de către expertul topograf.

Instanţa reţine că între reclamanta C S şi pârâtul B A. A nu sunt relaţii cordiale, astfel că atribuirea unor loturi învecinate, asupra cărora există dispute serioase, nu este benefică evoluţiei raporturilor dintre acestea în viitor. De aceea se va orienta către atribuirea unor suprafeţe de teren care să nu se învecineze şi chiar dacă expertul a propus plata unor sulte consistente pentru egalizarea loturilor, instanţa apreciază că acest aspect nu contravine spiritului codului civil, care, pe lângă caracterul echitabil al partajului mai impune instanţei şi respectarea principiului bunei credinţei şi al securităţii raporturilor juridice.

Instanţa, având în vedere criteriile partajului, prev. de art. 988 C. proc. civ., va omologa varianta nr. 3 de lotizare propusă de domnul expert, având în vedere că două din cele trei părţi au solicitat acest lucru şi că reclamanta C S a fost cea care a exercitat posesia asupra imobilului teren pe care se află casa de locuit, care, aşa cum am arătat mai sus, îi va fi atribuită.

În acest sens va atribui pârâtului  B A lotul nr. 1, în valoare de 15.294,75 lei, reprezentat de dreptul de proprietate, asupra următoarelor imobile:

-  suprafaţa de 750 mp situată in intravilanul localităţii Ploscuţeni com. Ploscuteni, tarla 15, parcela 357, 359 având categoria de folosinţa arabil, cu vecinii: (...)  descris grafic in anexa nr. 1 lotul 1, la raportul de expertiză topometrică,  în valoare de  10.965 lei;

- suprafaţa de 1650 mp situată in extravilanul com. Ploscuteni, tarla 92, parcela 804

având categoria de folosinţa arabil, cu vecinii: (...) N descris grafic in schiţa anexa nr. 3 lotul 1, la raportul de expertiză topometrică,  în valoare de  1683 lei;

-  suprafaţa de 887.5 mp situată in extravilanul com. Ploscuteni, tarla 89, parcela 790 având categoria de folosinţa arabil, cu vecinii:  (...) descris grafic in schiţa anexa nr. 4 lotul 3, la raportul de expertiză topometrică,  în valoare de 905,25 lei;

- suprafaţa de 750 mp situată in extravilanul com. Ploscuteni, tarla 97, parcela 828 având categoria de folosinţa arabil, cu vecinii: (...)  descris grafic in schiţa anexa nr. 5 lotul 3, la raportul de expertiză topometrică,  în valoare de  765 lei;

- suprafaţa de 1050 mp situată in extravilanul com. Ploscuteni, tarla 105, parcela 915 având categoria de folosinţa pădure, cu vecinii(...) , descris grafic in schiţa anexa nr. 6 lotul 1, la raportul de expertiză topometrică,  în valoare de  976.5 lei.

Pentru egalizarea loturilor va primi sultă în cuantum de  4169,25 lei de la reclamanta C S  .

Va atribui pârâtului B A lotul nr. 2, în valoare de 38.928 lei, reprezentat de dreptul de proprietate, asupra următoarelor imobile:

-  suprafaţa de 1500 mp situată in intravilanul localităţii Ploscuteni com. Ploscuteni, tarla 15, parcela 357, 359 având categoria de folosinţa arabil, cu vecinii: (...) ,  descris grafic in schiţa anexa nr. 1 lotul 3, la raportul de expertiză topometrică,  în valoare de  2.1930 lei;

-  suprafaţa de 3300 mp situată in extravilanul com. Ploscuteni, tarla 92, parcela 804 având categoria de folosinţa arabil, cu vecinii: (...) descris grafic in schiţa anexa nr. 3 lotul 3, la raportul de expertiză topometrică,  în valoare de  3.366 lei;

-  suprafaţa de 1775 mp situată in extravilanul com. Ploscuteni tarla 89, parcela 790 având categoria de folosinţa arabil, cu vecinii: (...) descris grafic in schiţa anexa nr. 4 lotul 1, la raportul de expertiză topometrică,  în valoare de  1810.5 lei;

- suprafaţa de 1500 mp situată in extravilanul com. Ploscuteni, tarla 97, parcela 828 având categoria de folosinţa arabil, cu vecinii: (...) N descris grafic in schiţa anexa nr. 5 lotul 1, la raportul de expertiză topometrică,  în valoare de  1530 lei;

- suprafaţa de 2100 mp situată in extravilanul com. Ploscuteni, tarla 105, parcela 915 având categoria de folosinţa pădure, cu vecinii: (...)  , descris grafic in schiţa anexa nr. 6 lotul 2, la raportul de expertiză topometrică,  în valoare de 1.953 lei.

Pentru echivalarea loturilor va primi sultă în valoare de 8338,50 lei de la reclamanta C S  .

Instanţa va atribui reclamantei C S lotul nr. 3, în valoare de 19.464 lei, reprezentat de dreptul de proprietare asupra următoarelor imobile:

- suprafaţa de 750 mp situată in intravilanul localităţii Ploscuteni com. Ploscuteni, tarla 15, parcela 357, 359 având categoria de folosinţa arabil, cu vecinii: (...) Aurel, S- Brutaru E, V- lotul  ,  descris grafic in schiţa anexa nr. 1 lotul 2, la raportul de expertiză topometrică,  în valoare de 10.965 lei;

- suprafaţa de 1300 mp situată in extravilanul com. Ploscuteni, tarla 97, parcela 828 având categoria de folosinţa arabi, cu vecinii: (...) N  descris grafic in schiţa anexa nr. 2, la raportul de expertiză topometrică,  în valoare de 1326 lei;

- suprafaţa de 1650 mp situat in extravilanul com. Ploscuteni, tarla 92, parcela 804 având categoria de folosinţa arabil, cu vecinii: (...) N ,  descris grafic in schiţa anexa nr. 3 lotul 2, la raportul de expertiză topometrică,  în valoare de 1683 lei;

- suprafaţa de 887,50 mp situată in extravilanul com. Ploscuteni, tarla 89, parcela 790 având categoria de folosinţa arabil, cu vecinii: (...),  descris grafic in schiţa anexa nr. 4 lotul 2, la raportul de expertiză topometrică,  în valoare de 905.25 lei;

- suprafaţa de 750 mp situată in extravilanul com. Ploscuteni, tarla 97, parcela 828 având categoria de folosinţa arabil, cu vecinii: (...)  , descris grafic in schiţa anexa nr. 5 lotul 2, la raportul de expertiză topometrică,  în valoare de  765 lei;

- suprafaţa de 1050 mp situată in extravilanul com. Ploscuteni, tarla 105, parcela 915 având categoria de folosinţa pădure, cu vecinii: (...) descris grafic in schiţa anexa nr. 6 lotul 3, la raportul de expertiză topometrică,  în valoare de  976, 50 lei;

-  suprafaţa de 1050 mp situată în intravilanul localităţii Ploscuteni com. Ploscuteni, tarla 3, parcela 31, 32 având categoria de folosinţa curţi construcţii si arabil, cu vecinii: (...)  , descris grafic in schiţa anexa nr. 7, la raportul de expertiză topometrică,  în valoare de 15.351 lei.

Pentru egalizarea loturilor va da sultă suma de 4169,25 lei pârâtului B A si suma de 8338,50 lei pârâtului B A  .

În situaţia în care părţile obligate la plata sultelor nu vor efectua plăţile corespunzătoare, cei îndrituiţi vor putea promova acţiunile corespunzătoare în justiţie. De altfel, instanţa a pus în discuţia contradictorie a părţilor faptul că expertul topometrist desemnat în cauză a împărţit toate suprafeţele de teren situate în extravilan şi a solicitat părţilor să ajungă la o înţelegere în sensul de a renunţa la o parte din terenuri în schimbul altora, astfel încât suprafeţele să nu se fărâmiţeze şi să fie compacte, situaţie mult mai avantajoasă pentru fiecare dintre ei în viitor. Cu toate acestea, părţile au declarat că sunt de acord cu modul în care expertul topograf a efectuat propunerile de împărţire a terenurilor.

În concordanţă cu prevederile art. 455 C. proc. civ., în cazul coparticipării procesuale pasive cheltuielile de judecată vor fi suportate de către toţi copărtaşii în mod egal, proporţional sau solidar, potrivit cu poziţia lor în proces ori cu natura raportului juridic existent între ei.

Având în vedere că în procesele de partaj, în care părţile sunt şi reclamanţi şi pârâţi, ele suportă împreună cheltuielile de judecată, în afară de cele provocate prin cereri neîntemeiate ale uneia din părţi, acestea având o dublă calitate, iar soluţia de ieşire din indiviziune este deopotrivă în interesul tuturor, reţinând că obiectul acţiunii este indivizibil, se impune suportarea cheltuielilor de judecată în raport de valoarea pretenţiilor admise şi potrivit cu cota ce revine fiecăruia.

Se constată că doar reclamanta a efectuat cheltuieli în cuantum de 5180 lei, constând în taxa judiciară de timbru de 1680 lei, 1500 lei onorariul expertului topograf şi 2000 lei onorariul avocatului.

Pârâtul B A. A a efectuat cheltuieli în cuantum total de 2830 lei, din care 330 taxa judiciară de timbru, 1300 lei onorariile experţilor şi 1200 lei onorariul avocatului.

Pârâtul B A a efectuat cheltuieli în cuantum de 500 lei reprezentând onorariul expertului topometrist.

Cumulând, instanţa constată că părţile au efectuat cheltuieli totale de 8510 lei, fiecărei părţi revenindu-i cota de 1/3, respectiv 2836,67 lei.

În consecinţă, instanţa va obliga la plata către reclamanta C S pe pârâtul B A sumei de 2336,67 lei şi pe pârâtul B A. A la plata sumei de 6,67 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Având în vedere natura juridică diferită a sumelor datorate de părţi (sultă şi cheltuieli de judecată), instanţa nu le va cumula/compensa, părţile putând să facă acest lucru la momentul efectuării plăţii efective.

Domenii speta

Spete similare