Fals informatic în formă continuată

I N S T A N Ţ A

Deliberând,

Asupra cauzei penale de faţă,

Actul de sesizare

Prin rechizitoriul emis în dosarul nr. 777/P/2018 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Adjud au fost trimişi în judecată în stare de libertate inculpaţii: S.E (…..) , pentru săvârşirea infracțiunilor de fals informatic în formă continuată (160 de acte materiale) și delapidare în formă continuată (160 de acte materiale),  fapte prev. și ped. de art. 325 C.P și art. 295 alin. 1 din  C.P, ambele cu aplic. art. 35 alin. 1 și art. 38 alin.1 din C.P., S-a reţinut, în esenţă, că în perioada 2016-2017, în calitate de responsabil cu încasarea creanțelor bugetelor locale în cadrul Primăriei P, jud. Vrancea, S E a anulat, fără drept, un număr de 160 de chitanțe în valoare totală de 29.961 de lei, anularea chitanțelor efectuându-se într-un program informatic, apoi și-a  însușit sumele aferente; şi 

C C F  (….),  , pentru săvârşirea infracțiunilor de fals informatic în formă continuată (286 de acte materiale) și delapidare în formă continuată (286 de acte materiale),  fapte prev. și ped. de art. 325 C.P și art. 295 alin. 1 din  C.P, ambele cu aplic. art. 35 alin. 1 și art. 38 alin.1 din C.P.,

S-a reţinut, în esenţă,  că în perioada 2014-2017, în calitate de responsabil cu încasarea creanțelor bugetelor locale în cadrul Primăriei P  , jud. Vrancea, S E a anulat, fără drept, un număr de 286 de chitanțe în valoare totală de 50.217 de lei, anularea chitanțelor efectuându-se într-un program informatic, apoi și-a  însușit sumele aferente.

Aspecte privind pretenţiile civile

În cursul urmăririi penale şi în cursul judecăţii, în termen legal,s-a constituit parte civilă împotriva inculpaţilor partea civilă UAT P  ,prin primar  , solicitând obligarea inculpaţilor la plata următoarelor sume:

-- inculpatul C C F la plata sumei de 72720,33 lei ( din care 22503,33 cu titlu de majorări de întărziere calculate cf. art.183 al.2 din Legea nr.207/2015) cu titlu de daune materiale;

-- inculpatul S E la plata sumei de 6973,59 lei cu titlu de majorări de întărziere calculate cf. art.183 al.2 din Legea nr.207/2015 până la data achitării prejudiciului (30.03.2019).

Apărările inculpaţilor

La primul termen de judecată, cu procedura legal îndeplinită, ulterior citirii în extras de către grefierul de şedinţă în baza art. 374 C. proc. pen. a actului prin care s-a dispus începerea judecăţii, Inculpatul S E a solicitat procedura simplificată a recunoaşterii vinovăţiei.

 Şi inculpatul C C F a depus la dosar prin intermediul avocatului ales un înscris autentic prin care a solicitat procedura simplificată a recunoaşterii vinovăţiei.

 În conformitate cu dispoziţiile art. 375 al. 2 C.p.p., instanţa a admis cererile inculpaţilor ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor prezentate de părţi, având şi acordul reprezentantului Parchetului .

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt: La data de 08.06.2018, a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Adjud, dosarul penal nr. 777/P/2018, ca urmare a  plângerii penale formulate de U.A.T.  P  , jud. Vrancea, reprezentată de către primarul comunei, S Ş  , prin care sesiza faptul că funcţionari publici din cadrul instituţiei au emis şi anulat, fără justificare legală, un număr total de 456 de chitanţe, prin intermediul cărora au încasat impozite şi taxe locale de la contribuabili, în valoare totală de 80.158 de  lei.

Sc PREST CONT ALFA SRL, reprezentată de către expert contabil, a fost solicitată de către primarul U.A.T P  , jud. Vrancea, în vederea efectuării unei expertize contabile privind legalitatea înregistrării sistematice a încasării veniturilor bugetare din impozite şi taxe, ocazie cu care, la data de 30.05.2018, a fost întocmit şi predat raportul de expertiză contabilă extrajudiciară.

Împrejurările şi circumstanţele care au determinat Primăria P să solicite o expertiză contabilă a fost determinată de faptul că mai mulţi contribuabili ai comunei, prezenţi să-şi achite debitele curente, au constatat că mai au şi alte debite restante, motiv pentru care au revenit să justifice cu chitanţele, în original, plățile efectuate şi neevidenţiate în contabilitatea primăriei de către responsabilii cu încasarea creanţelor bugetelor locale.

Expertiza contabilă s-a efectuat în perioada 16 decembrie 2017-29 mai 2018, la sediul Primăriei P, ocazie cu care s-au stabilit următoarele:

Pe parcursul anilor 2014-2017, cele două persoane desemnate de conducerea Primăriei P să se ocupe de încasarea impozitelor şi taxelor locale, C C  -F şi S E  , au emis şi anulat, fără justificare legală, pentru diferiți contribuabili, un număr de 456 de  chitanţe de încasare,  în valoare totală de 80.158 de lei, din care:

-C C  -F a emis şi anulat, fără justificare legală, un număr de 296 de chitanţe în valoare totală de 50.197 de  lei;

-S E a emis şi anulat, fără justificare legală, un număr de 160 de chitanţe în valoare totală de 29.961 de  lei.

Din aceste chitanţe emise şi anulate fără temei legal, s-au prezentat cu chitanţa în orginal, primită la plata debitului, un număr de 28 de contribuabili, cu tot atâtea chitanţe în valoare totală de 7.834  de lei.

Prin ordonanţa organelor de cercetare penală din cadrul I.P.J. Vrancea-S.I.C.E. din data de 25.04.2019 , s-a dispus efectuarea unei expertize judiciare contabile  (---), pentru a stabili legalitatea înregistrării sistematice a încasării veniturilor bugetare din impozite şi taxe, aferente anilor 2014-2017, având ca obiective:

1.Dacă, în perioada 2014-2017, au fost emise şi anulate chitanţe, fără justificare, de către persoanele desemnate de conducerea Primăriei P să se ocupe de încasarea impozitelor şi taxelor locale?

2.Care sunt sumele sustrase de la înregistrarea în evidenţa contabilă prin stornarea nejustificată a acestora ( să se individualizeze pe fiecare persoană desemnată să se ocupe de încasarea impozitelor şi taxelor locale în parte)?

Din cuprinsul raportului de expertiză, cu privire la cele două obiective enunţate mai sus, s-au desprins următoarele:

1.  În perioada 2014-2017, activitatea casieriei din cadrul primăriei a fost condusă cu ajutorul aplicaţiilor informatice (...) și respectiv (....) chitanţele fiind generate de acestea, în format electronic. Aplicaţiile informatice puteau fi accesate doar de către persoanele cu atribuţii de casierie stabilite prin fişa postului, în baza unor parole de utilizator şi permit identificarea operaţiunilor pentru fiecare operator în parte.

Atribuţiile de încasare a impozitelor şi taxelor au fost încredinţate celor două persoane în cauză, pe baza următoarelor documente:

-S E - în baza dispoziţiilor primăriei nr. 189/30.09.2015, 36/28.02.2013, 5/31.01.2013 şi 498/29.11.2017 .

- C C  -F - în baza dispoziţiilor primăriei nr. 88/30.09.2014, 121/18.09.2014, 231/31.10.2016 şi 503/2017.

In perioada 2014-2017, cei doi angajaţi au anulat, fără nicio justificare, chitanţe de încasare a impozitelor şi taxelor locale, operaţiuni efectuate fără aprobarea/ştiinţa persoanelor împuternicite de conducerea primăriei, lucru facilitat de faptul că aplicaţia informatică a permis acest lucru. În aceeași perioadă, aplicaţia informatică nu permitea refacerea/vizualizarea chitanţelor emise şi anulate.

Procedura de justificare a chitanţelor corectate/anulate, este reglementată de O.M.F.P. nr. 2634/2015:

-art. 15:  „In cazul documentelor financiar-contabile la care nu se admit corecturi, cum sunt cele pe baza cărora se primeşte, se eliberează sau se justifică numerarul, ori al altor documente pentru care normele de utilizare prevăd asemenea restricţii, documentul întocmit greşit se anulează şi se păstrează sau rămâne în carnetul respectiv ",

-art. 16 :„In cazul completării documentelor prin utilizarea sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor, corecturile sunt admise numai înainte de prelucrarea acestora. Documentele prezentate în listele de erori, anulări sau completări (pe baza cărora se fac modificări în fişiere sau în baza de date a entităţii) trebuie să fie semnate de persoanele împuternicite de conducerea entităţii".

In perioada 2014-2017, Primăria P nu avea implementate astfel de proceduri. Aceste aspecte au creat posibilitatea (cadrul favorabil) ca inculpații, pentru o anumită perioadă de timp, să procedeze la anularea de chitanţe de încasare fără ca sistemul de control intern al instituţiei să poată detecta şi preveni neregulile şi abaterile cauzatoare de prejudicii,  în termen rezonabil.

Inculpaţii S E şi C C  -F  , prin anularea chitanţelor, au creat un mecanism care a condus la înregistrarea unor datorii nereale în sarcina contribuabililor şi, în paralel, la cauzarea de prejudicii bugetului primăriei.

Conducerea primăriei a constatat cu întârziere însuşirea contravalorii chitanţelor anulate nejustificat de către cei doi inculpaţi, respectiv sfârşitul anului 2017-începutul anului 2018, când mai mulţi contribuabili au venit să-şi achite datoriile la sediul primăriei şi au constatat că figurează în aplicații, în continuare, cu datorii aferente anilor trecuţi. O parte dintre aceşti contribuabili au păstrat chitanţele eliberate şi anulate de inculpaţii S E şi C C  -F şi le-au prezentat, în orginal, la primărie.

Urmare a măsurilor dispuse de conducerea primăriei, personalul de specialitate a procedat la verificarea spaţiului de lucru din programul informatic al celor doi utilizatori ( inculpați). In baza de date a aplicaţiei informatice se regăsesc stocate operaţiunile de anulare a chitanţelor, fapt care a permis întocmirea „listei contribuabililor ale căror chitanţe electronice au fost emise şi anulate" pentru fiecare operator în parte.

Astfel, în perioada 2014-2017, au fost emise şi anulate chitanţe fără justificare de către cei doi inculpaţi, după cum urmează:

-S E a emis şi anulat, în perioada 2016-2017, un număr de 160 de chitanţe,

-C C  -F a emis şi anulat, în perioada 2014-2017, un număr de 286 chitanţe.

2. Sumele sustrase de la înregistrarea în evidenţa contabilă a primăriei prin anularea nejustificată a chitanţelor de încasare, creanţe individualizate pe persoane desemnate, se prezintă astfel:-29.961 de lei - în sarcina inculpatului S E  ,-50.217 lei - în sarcina inculpatului C C  -F  .

Cele stabilite prin raportul de expertiză contabilă judiciară, sunt confirmate prin declaraţia inculpatului S E  , care a recunoscut faptele comise, acesta acoperind integral prejudiciul creat, în suma de 29.961 de lei.

Tototodată, prin cererea întocmită şi înaintată organelor de cercetare penală la data de 05.07.2019, prin apărător ales, avocat  , inculpatul a solicitat încheierea unui acord de recunoaştere a vinovăţiei. Cererea i-a fost însă respinsă, prin ordonanța procurorului din data de 05.02.2020

Martorul C M, persoană responsabilă cu asigurarea mentenanței pachetului informatic APlxPERT –impozite și taxe, contabilitate bugetară și salarii, implementată la nivelul U.A.T. P, a declarat că în perioada 2014-2017, la U.A.T.  P  , toți utilizatorii aplicației de mai sus aveau dreptul/posibilitatea de a emite, anula și storna chitanțe contribuabililor. Despre chitanțele anulate, martorul a precizat că acestea nu se mai puteau vizualiza ca document fizic, în original, ci se păstrau într-un istoric al chitanțelor anulate, spre deosebire de chitanțele stornate, care se păstrau inclusiv fizic, în aplicația informatică. Funcționarii publici care constată că ar fi greșit emiterea unei chitanțe, au obligația de a o storna și nu de a o anula ( anularea operând exclusiv în cazul documentelor manuale, de genul mandatelor poștale, chitanțelor manuale, etc).

Martorul (...)  a mai declarat că în primăvara anului 2018 a fost contactat de către primarul U.A.T. P, care i-a cerut lista chitanțelor anulate în perioada 2014-2017 de către utilizatorii C C  -F  , S E și D C și ulterior, la nivelul conducerii primăriei s-a decis efectuarea unei expertize contabile extrajudiciare.

Având în vedere evenimentele producătoare de prejudicii, martorului i s-a solicitat să suspende posibilitatea utilizatorilor aplicației de la nivelul U.A.T. P de a anula chitanțele emise electronic, iar în prezent singura lor posibilitate este cea de stornare, nu și de anulare.

Situația de mai sus a fost confirmată și de martorii (...) , contabil în cadrul U.A.T. P  , (...) , referent compartimentul de impozite și taxe din cadrul U.A.T. P și respectiv (...)  , asistent social în cadrul U.A.T. P  .

Instanţa a reţinut situaţia de fapt descrisă anterior în urma analizei coroborate a materialului probator administrat în cauză, atât în faza urmăririi penale cât şi în faza cercetării judecătoreşti, având în vedere şi declaraţiile de recunoaştere ale inculpaţilor.

 Reţinând că  faptele arătate mai sus există şi au fost comise cu vinovăţie de către inculpaţii  S E şi  C C F faţă de probele administrate în cauză şi recunoaşterea acestora, instanţa va  dispune condamnarea acestora  pentru săvârşirea fiecărei  infracţiuni reţinute, aşa cum au fost descrise  mai sus.

La individualizarea pedepselor  ce urmează a fi aplicate inculpaţilor instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunilor, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorilor, conduita după săvârşirea infracţiuniilor şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

 De asemenea, se va avea în vedere că pe parcursul procesului penal inculpaţii  au avut o bună conduită  şi au manifestat sinceritate în faţa instanţei.

 Instanţa va avea în vedere  la individualizarea pedepselor şi  caracterizările  depuse de către inculpaţi privind comportamentul în societate, familie şi loc de muncă  dar şi faptul că inculpatul S E a achitat prejudiciul cauzat părţii civile în timpul cercetărilor penale iar inculpatul C C F a avut o atitudine pasivă faţă de partea civilă şi nu a achitat nimic din prejudiciul cauzat până la data pronunţării cauzei.

La individualizarea în concret a pedepselor ce urmează a fi aplicate, dată fiind manifestarea de voinţă a inculpaţilor în sensul recunoaşterii în totalitate a faptelor, se va da eficienţă şi dispoziţiilor art. 396 al. 10  Cod procedură penală, în sensul reducerii cu o treime a limitelor de pedeapsă, avand în vedere faptul că instanța va stabili pentru inculpaţi pedeapsa închisorii pentru fiecare infracţiune reţinută. 

Pentru toate aceste motive,  instanţa  va condamna pe fiecare  inculpat la pedeapsa închisorii pentru fiecare infracţiune  reţinută, orientată peste minimul special prev. de lege, ţinând cont şi de forma continuată a infrcaţiunilor,  îndeplinind astfel funcţiile de constrângere, de reeducare şi de exemplaritate ale pedepsei, reţinând şi dispoziţiile prev .de art. 396 al. 10  Cod procedură penală ,în sensul reducerii cu o treime a limitelor de pedeapsă, așa cum am arătat mai sus.

De asemenea, având în vedere că inculpaţii au comis infracţiunile în stare de concurs real, în baza art. 38 alin. 1 Cod Penal, art. 39 alin. b Cod Penal  va contopi pedepsele aplicate pentru fiecare inculpat în pedeapsa cea mai grea,  pe care o va spori cu o  1/3 din  cealaltă  pedeapsă stabilită , urmând ca inculpaţii să execute  pedepsele rezultante.

În ceea ce priveşte individualizarea executării pedepselor, instanţa constată că, în cauză sunt îndeplinite condiţiile art. 91 C. pen. pentru ambii inculpaţi, pedeapsa rezultantă stabilită fiind sub 3 trei ani închisoare  ; inculpaţii nu au mai fost condamnaţi anterior la pedeapsa închisorii; acestia şi-au manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii şi nu s-au sustras de la judecată iar în raport de persoana inculpaţilor, de conduita avută de aceştia anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acestia pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile lor de îndreptare, instanţa apreciază că executarea efectivă a pedepsei nu este necesară, fiind suficientă suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pentru o perioadă determinate pentru ambii inculpaţi.

Prin urmare, în baza art. 91 alin. 1 Cod Penal va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere , pe o durată de  2 (doi ) ani şi 6( şase) luni  pentru inculpatul S E reprezentând termen de încercare, potrivit art. 92 alin.  1 Cod Penal.

În baza art. 93 alin. 1 Cod Penal pe durata termenului de încercare inculpatul  trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

-- să se prezinte la sediul Serviciului de probaţiune Vrancea la termenele  fixate de consilierii de probaţiune;

-- să primească vizitele consilierului  de probaţiune desemnat cu supravegherea sa ;

-- să anunţe, în prealabil, Serviciului de probaţiune Vrancea orice schimbare de locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

-- să comunice Serviciului de probaţiune Vrancea schimbarea locului de muncă;

-- să comunice Serviciului de probaţiune Vrancea informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacele sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen. impune inculpatului să execute următoarea obligaţie: să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de probaţiune Vrancea sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii  în  cadrul Primăriei Adjud ,jud. Vrancea sau la Biserica Buna Vestire din Adjud ,jud. Vrancea pe o perioadă de 80 de zile lucrătoare.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen. atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, dacă pe parcursul termenului de supraveghere săvârşeşte o nouă infracţiune sau nu respectă măsurile de supraveghere , ori nu execută obligaţiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere .

De asemenea, în baza art. 91 alin. 1 Cod Penal va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere , pe o durată de  3 (trei ) ani pentru inculpatul  C C F reprezentând termen de încercare, potrivit art. 92 alin.  1 Cod Penal.

În baza art. 93 alin. 1 Cod Penal pe durata termenului de încercare inculpatul  trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

-- să se prezinte la sediul Serviciului de probaţiune Vrancea la termenele  fixate de consilierii de probaţiune;

-- să primească vizitele consilierului  de probaţiune desemnat cu supravegherea sa ;

-- să anunţe, în prealabil, Serviciului de probaţiune Vrancea orice schimbare de locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

-- să comunice Serviciului de probaţiune Vrancea schimbarea locului de muncă;

-- să comunice Serviciului de probaţiune Vrancea informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacele sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen.va  impune inculpatului să execute următoarea obligaţie: să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de probaţiune Vrancea sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii  în  cadrul Primăriei Com. P ,jud. Vrancea sau la Şcoala P ,jud. Vrancea pe o perioadă de 80 de zile lucrătoare.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen. va  atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, dacă pe parcursul termenului de supraveghere săvârşeşte o nouă infracţiune sau nu respectă măsurile de supraveghere,  ori nu execută obligaţiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere .

 Soluţionarea laturii civile

În cursul urmăririi penale şi în cursul judecăţii, în termen legal,s-a constituit parte civilă împotriva inculpaţilor partea civilă UAT P ,prin primar solicitând obligarea inculpaţilor la plata următoarelor sume:

-- inculpatul C C F la plata sumei de 72720,33 lei ( din care 22503,33 cu titlu de majorări de întărziere calculate cf. art.183 al.2 din Legea nr.207/2015) cu titlu de daune materiale;

-- inculpatul S E la plata sumei de 6973,59 lei cu titlu de majorări de întărziere calculate cf. art.183 al.2 din Legea nr.207/2015 până la data achitării prejudiciului (30.03.2019).

Instanţa va reţine întrunirea în speţă a condiţiilor generale ale răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 1381 şi urm. din Noul  cod civil, respectiv existenţa prejudiciului suferit de partea civilă, a faptei ilicite săvârşite de inculpaţi, a  legăturii de cauzalitate între această faptă şi prejudiciu, precum şi a vinovăţiei inculpaţilor  în săvârşirea faptelor, vinovăţie care îmbracă forma intenţiei. 

Prin urmare, în temeiul prevederilor art. 397 Cod de procedură penală rap. la art. 1349 al. 1,2, art. 1357  Cod civil,va admite  acțiunea civilă și va  obliga inculpaţii la plata următoarelor daune materiale :

 - inculpatul C C F la plata sumei de 72720,33 lei ( din care 22503,33 cu titlu de majorări de întărziere calculate cf. art.183 al.2 din Legea nr.207/2015) cu titlu de daune materiale către partea civilă UAT P ,prin primar , la care se vor adăuga majorările de întârziere prevăzute de lege calculate până la data plăţii integrale, în conformitate cu prev. art.183 al.2 din Legea nr.207/2015 Cod procedură fiscală  ;

- inculpatul S E la plata sumei de 6973,59 lei cu titlu de majorări de întărziere calculate cf. art.183 al.2 din Legea nr.207/2015 până la data achitării prejudiciului (30.03.2019) către partea civilă UAT P , prin primar , la care se vor adăuga majorările de întârziere prevăzute de lege calculate până la data plăţii integrale.

Măsuri asiguratorii

În baza part. 397 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 249 alin. (5) C. proc. pen. faţă de soluţia ce va fi pronunţată în latura penală a cauzei, instanţa va menţine măsura asigurătorie a sechestrului privind pe inculpatul C C F până la concurenţa sumei de 72720,33 lei asupra următoarelor  bunuri aparţinând inculpatului:

-casă de locuit situată în com. P  , jud.l Vrancea, TI2, p. 239, cu vecinii 

-teren aferent construcţiei, în suprafaţă de 1300 mp, din care : 700 mp teren arabil intravilan şi 600 mp teren arabil extravilan;

-vehicul marca PEUGEOT, tipul 307 SW SE HDI, număr de identificare, serie motor, capacitatea cilindrică 1997 mc, an fabricaţie 2003, culoare gri, număr de înmatriculare….

Domenii speta

Spete similare