Delapidare

Sentinţă penală 435 din 19.04.2017


Data publicare portal: 15.01.2018

Prin rechizitoriul Parchetului de pe linga Judecatoria ..... … din …. inregistrat pe rolul Judecatoriei ..... sub nr. …. s-a dispus trimiterea in judecata in stare de libertate a inculpatei D.I.R. pentru savirsirea infractiunilor de

-delapidare prev de art 295 alin 1 Cod penal cu aplic art 5 Cod penal.

-fals în înscrisuri sub semnătură privată prev.de art.322 Cod penal cu aplic. art.5

-uzul de fals prev.de art.323 Cod penal cu aplic. art.5 Cod penal

toate cu aplic art. 38 alin.1 Cod penal.

Din continutul actului de sesizare rezultă că inculpata D.I.R., în calitate de gestionar la un centru de amanet apartinând .... ..... şi-a însusit din gestiune suma de 22192 lei prin întocmirea unor contracte de amanet pe numele unor persoane fictive.

În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: plângere şi declaraţie reprezentant p.văt.,copie contract individual de muncă inculpată, fişa postului inculpată, proces verbal de inventariere, raport de constatare criminalistică, contracte de amanet.

Prin încheierea de şedinţă din camera de consiliu din data de …. judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii.

La primul termen de judecată, cu procedura legal îndeplinită, ulterior citirii în extras de către grefierul de şedinţă în baza art. 374 C. proc. pen. a actului prin care s-a dispus începerea judecăţii, instanţa a întrebat pe inculpată dacă solicită ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor prezentate de părţi, aducându-i la cunoştinţă dispoziţiile art. 396 alin. (10) C. proc. pen., aceasta recunoscand fapta comisa şi a solicitat ca judecata sa aiba loc doar in baza probelor administrate la urmarirea penala.

In aparare inculpata a solicitat proba cu înscrisuri în circumstanţiere.

Din fisa de cazier judiciar rezulta ca inculpata nu este cunoscută cu antecedente penale.

In cursul urmaririi penale .... ..... s-a constituit parte civila cu suma de 41882,40 lei reprezentand prejudiciu nerecuperat.

Analizind materialul probator administrat in cauza instanta a retinut urmatoarea situatie de fapt :

La data de 11.10.2014, organele de urmărire penală au fost sesizate prin plângere penală de către persoana vătămată .... ....., prin reprezentant D.I., având calitatea de administrator, cu privire la faptul că inculpata D.I.R., care avea calitatea de gestionar în cadrul societăţii, a înregistrat o lipsă în gestiune în valoare de  22192 lei.

Din materialul probator administrat în cauză a rezultat că inculpata a fost angajată la .... ..... în baza contractului individual de muncă …. pe perioadă nedeterminată având conform fişei postului ca principale atribuţii de serviciu, verificarea caracteristicilor obiectelor, cântărirea obiectelor, comunicarea către clienti a valorii oferite pentru bunurile amanetate, întocmirea contractului de creditare, întocmirea dispozitiei de plată, verificarea comisionului perceput şi întocmirea registrului de casă.

La data de … a fost emisă decizia de inventariere nr. … în baza căreia o comisie din cadrul societăţii a efectuat un inventar al gestiunii inculpatei în prezenta acesteia constatându-se că un număr de trei contracte de creditare vizau persoane fictive iar bunurile primire drept gaj nu prezentau caracteristicile mentionate în documentele păstrate la punctul de lucru al societăţii astfel:

- Contractul de amanet nr. … întocmit pe numele M. G. în valoare de 10 000 lei s-a constatat datele titularului de contract erau fictive iar bijuteriile depuse drept garantie nu erau din aur

- Contractul de amanet nr. … întocmit pe numele P. M. în valoare de 7500 lei s-a constatat că doar o parte din bijuterii erau din aur iar datele de identificare a contractului erau fictive.

- Contractul de amanet nr. … întocmit pe numele A. M. în valoare de 7850 lei s-a constatat că bunurile primite nu erau din aur iar datele de identificare a contractului erau fictive.

In cursul urmării penale a fost întocmit raport de constatare criminalistică nr. 136155/22.06.2015 din concluziile căruia rezultând că mentiunile de pe contractele susmentionate au fost efectuate de către inculpată.

De asemenea în cauză a fost efectuat un raport de expertiză contabilă judiciară rezultând că valoarea prejudiciului cauzat prin întocmirea în fals a contractelor de amanet mentionate anterior şi însuşirea sumelor de bani aferente acestor contracte a fost de 22192 lei iar valoarea totală a comisionului ce ar fi fost realizat de persoana vătămată prin raportare la sumele ce au făcut obiectul celor trei contracte ar fi fost de 20394 lei.

In cursul urmării penale inculpata a recunoscut săvârşirea infractiunilor pentru care a fost cercetată, în modalitatea retinută în actul de sesizare a inatntei, respectiv însuşirea sumelor de bani aferente celor trei contracte încheiate pe numele unor persoane fictive.

In cursul cercetării judecătoresti inculpata a recunoscut în totalitate săvârşirea infractiunilor pentru care a fost trimisă în judecată, solicitând ca judecata să aibă loc doar în baza probelor administrate în cursul urmării penale, manifestându-şi disponibilitatea de a achita o parte din prejudiciul respectiv suma de 22192 lei, reprezentând suma de bani pe care şi-a însuşit-o aferentă celor trei contracte de amanet falsificate nu şi suma reprezentând valoarea comisionului ce ar fi fost realizat de persoana vătămată.

Instanţa a reţinut situaţia de fapt descrisă anterior în urma analizei coroborate a materialului probator administrat în cauză, atât în faza urmăririi penale cât şi în faza cercetării judecătoreşti, respectiv: plângere şi declaraţie reprezentant p.văt.,copie contract individual de muncă inculpată, fişa postului inculpată, proces verbal de inventariere, raport de constatare criminalistică, contracte de amanet.

În drept, fapta inculpatei D.I.R. care în calitate de gestionar-gestionar la punctul de lucru al .... ..... şi-a însuşit suma de 22192 lei, aferentă celor trei contracte de amanet falsificate, întruneste elementele constitutive ale infractiunii de delapidare în formă continuată prev de art 215 ind 1 alin 1 V Cod penal cu aplic art.41 alin.2 Cod penal şi art.5 Cod penal.

Fapta aceleiaşi inculpate de a falsifica cele trei contracte de amanet prin consemnarea unor date fictive întruneste elementele constitutive ale infractiunii de fals material în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prev de art 290 V Cod penal cu aplic art.41 alin.2 Cod penal şi art.5 Cod penal.

Intrucât vechea reglementare privită per ansamblu constituie legea penală mai favorabilă pentru inculpată atât în ceea ce priveste infractiunea de delapidare cât şi infractiunea de fals material în înscrisuri sub semnătură privată, cât şi modalitatea de executare a pedepsei astfel în baza art. 386 Cod de procedura penală  va schimba încadrarea juridică a faptelor pentru a fost trimisă în judecată inculpata din infracţiunile prev de art. 295 alin. 1 C.pen., art. 322 C.pen. şi art. 323 C.pen. cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen. şi art. 5 C.pen., în infracţiunile  prev.de art.215 ind.1 V Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 N Cod penal şi art. 290 V.C.pen. cu aplic. 41 alin. 2 N Cod penal, ambele cu aplic. art. 33 lit. a V. C. pen. si art. 5 N. C.pen.

In ceea ce priveste infractiunea de uz de fals aceasta este absorbită în infractiunea de fals material în înscrisuri sub semnătură privată.

Analizând latura obiectivă a infracţiunii de delapidare prevăzute de art. 215 ind 1 Cod penal instanţa reţine că elementul material constă în actiunea inculpatei de a-şi însuşi sume de bani din gestiune constând în scoaterea acestora respectiv scoaterea cu caracter definitiv din sfera patrimoniala a persoanei vatamate urmata de imposedarea inculpatei cu acele sume de bani.

Urmarea imediată consta in scoaterea definitiva a sumei sus menţionată  din sfera patrimoniala a persoanei vatamate si producerea unei pagube acesteia, legatura de cauzalitate rezultand din materialitatea faptei.

Sub aspectul laturii subiective, inculpata a acţionat cu vinovăţie în modalitatea intenţiei directe, conform dispoziţiilor art. 19 alin. (1) pct.1 lit. a) C. pen., întrucât inculpata a prevăzut rezultatul faptei sale şi a urmărit producerea lui prin săvârşirea faptei.

În ceea ce priveste încadrarea juridică a faptei reţinută în sarcina inculpatei instanţa constată că raportat la cuantumul prejudiciului şi la modalitatea de însuşire a banilor, respectiv în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale urmează a fi reţinută săvârşirea infracţiunii de delapidare în formă continuată.

Elementul material al laturii obiective al infractiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată constă în falsificarea celor trei contracte de amanet prin completarea unor date necorespunzătoare adevărului, fapta fiind de natură a produce consecinte juridice respectiv crearea unei aparente de legalitate a acestor contracte de natură a crea convingerea societăţii păgubite că aceste contracte sunt reale.

Urmarea imediată consta in crearea unei aparente de legalitate a celor trei contracte de amanet prin semnarea unor date nereale, legatura de cauzalitate rezultand din materialitatea faptei.

Sub aspectul laturii subiective, inculpata a acţionat cu vinovăţie în modalitatea intenţiei directe, conform dispoziţiilor art. 19 alin. (1) pct.1 lit. a) C. pen., întrucât inculpata a prevăzut rezultatul faptei sale şi a urmărit producerea lui prin săvârşirea faptei.

În ceea ce priveste încadrarea juridică a faptei reţinută în sarcina inculpatei instanţa constată că prin completarea cu date fictive a trei contracte de amanet în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale urmează a fi reţinută săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată.

La individualizarea pedepsei ce va fi aplicata inculpatei  instanta va avea in vedere criteriile generale de individualizare prev de art 72 c.p. respectiv dispoz. partii generale limitele de pedeapsa fixate in partea speciala, gradul de pericol social al faptei savirsite, persoana infractorului si atitudinea acestuia in timpul desfasurarii procesului penal, circumstantele concrete in care a fost savirsita fapta.

Avind in vedere aceste argumente respectiv atitudinea sincera a inculpatei pe parcursul urmaririi penale si a cercetarii judecatoresti, varsta inculpatei, urmarile faptelor produse, lipsa antecedentelor penale, scopul urmarit de inculpat, cuantumul prejudiciului si faptul ca acesta nu a fost recuperat si circumstantele concrete de savarsire a faptelor, urmeaza sa se dispuna condamnarea inculpatei  la pedeapsa închisorii pentru savirsirea infractiunilor pentru care s-a dispus schimbarea încadrării juridice.

Fata de aceste elemente se apreciaza ca aplicarea unei pedepse cu inchisoarea orientata peste minimul special prevazut de lege este de natura sa realizeze scopul educativ si preventiv prev de art 52 c.p.

Potrivit disp art 71 alin 1 c.p. pedeapsa accesorie consta in interzicerea drepturilor prev de art 64 c.p., iar condamnarea la pedeapsa detentiunii pe viata sau a inchisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prev de art 64 lit a - c din momentul in care hotararea de condamnare a ramas definitiva si pana la terminarea executarii pedepsei, pana la gratierea totala sau a restului de pedeapsa or pana la implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei.

Astfel in baza art 71 c.p. vor fi interzise inculpatei drepturile prev de art 64 alin 1 lit a teza II si lit b c.p. cu referire la art 8 CEDO si cauza Sabou si Parcalab impotriva Romaniei, pe durata executarii pedepsei principale.

Cât priveşte conţinutul şi modul de executare a pedepselor accesorii, şi acestea au suferit modificări esenţiale, de natură a le pune de acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a drepturilor omului (Hotărârea Sabou şi Pîrcălab contra României, M. Of., Partea I, nr. 484 din 08.05.2005). In acest sens, art. 71 alin. (2) C. pen. prevede că interzicerea drepturilor electorale (art. 64 lit. a)-c) C. pen.) este atrasă de drept de condamnarea la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau a închisorii, de la rămânerea definitivă a condamnării până la executarea pedepsei, graţierea totală sau a restului de pedeapsă sau până la împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei. Interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. d) şi e) C. pen. nu mai operează de drept, ca urmare a condamnării, ci este supusă aprecierii judecătorului în funcţie de natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite, împrejurările cauzei, persoana infractorului, interesele copilului sau ale persoanei aflate sub tutelă sau curatelă.

In ceea ce priveşte interzicerea de drept a drepturilor electorale, cf. art. 71 alin. (2) C. pen. modificat, se impune a fi valorificată jurisprudenţa Curţii Europene a drepturilor omului, respectiv Hotărârea Hirst contra Marii Britanii din 6 octombrie 2005 care a statuat că interzicerea de drept a drepturilor electorale încalcă art. 3 al Protocolului nr. 1. In motivarea hotărârii s-a arătat că acest articol garantează drepturi individuale, cum ar fi, de pildă, dreptul la vot, recunoscând în acelaşi timp că aceste drepturi individuale nu sunt absolute, ci pot face obiectul unor limitări implicite şi care sunt supuse unei largi marje de apreciere din partea statelor care, la rândul ei, este supusă unei verificări din partea Curţii Europene pentru a se asigura că aceste limitări nu reduc dreptul pe care îl vizează într-o manieră care să îi atingă substanţa însăşi sau să îl priveze de efectivitate (a se vedea şi Hotărârea Mathieu-Mohin şi Clerfayt împotriva Belgiei din 2 martie 1987). Astfel, jurisprudenţa CEDO a stabilit că orice restricţie trebuie să vizeze un scop legitim şi mijloacele restrictive utilizate să fie proporţionale. Referitor la interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie ori de a desfăşura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 64 lit. c) C. pen. se impun următoarele precizări din punct de vedere al concordanţei cu dreptul comunitar. Astfel, limitările impuse liberei circulaţii a persoanelor şi serviciilor ca urmare a interzicerii ope legis a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. c) C. pen. pot intra în contradicţie cu directivele comunitare. Astfel conform principiului teritorialităţii legea română se aplică faptelor săvârşite pe teritoriul României, chiar dacă făptuitorul este cetăţean străin.

O condamnare trebuie să fie proporţională cu scopul legitim urmărit, iar autorităţile naţionale să ofere motive pertinente şi suficiente pentru a o justifica.

Interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârşirea infracţiunii se aplică, potrivit normei naţionale, automat şi absolut, cu titlu de pedeapsă accesorie, oricărei persoane care execută o pedeapsă cu închisoarea, în absenţa controlului cu privire la proportionalitate exercitat de o instanţă

Sistemul sancţionator nu trebuie sa conducă ia compromiterea libertăţilor prevăzute de tratate ca în cazul în care o sancţiune ar fi vădit disproporţionată faţă de gravitatea infracţiunii încât ar conduce la o restrângere a libertăţilor garantate de dreptul comunitar.

Curtea de la Luxemburg a considerat (CJCE 29 febr. 1996-Skanavi et Chryssarthakopoulos 193/94, Rec. CJCE partea 1 929, 955) că statele membre nu sunt libere să prevadă sancţiuni disproportionate de natură să împiedice libera circulaţie a persoanelor serviciilor, ceea ce este de natură sa întărească faptul ca, şi in aprecierea limitarii drepturilor ca urmare a aplicării unei pedepse accesorii, trebuie avut in vedere proportionalitatea consecintelor juridice cu situatia care le-a generat.

In raport de cele sus mentionate se apreciaza ca inculpata este nedemnă in ceea ce priveste exercitarea drepturilor prev de art 64 alin 1 lit a teza a II a si lit b c.p. respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat, astfel ca pe durata executarii pedepsei principale vor fi interzise inculpatei aceste drepturi.

In ceea ce priveste individualizarea modalitatii de executare a pedepsei aplicate instanta apreciaza ca scopul sanctionator si preventiv al pedepsei poate fi atins chiar fara executarea acesteia.

Avind in vedere ca inculpatei urmeaza sa i se aplice o pedeapsa mai mica de 2 ani inchisoare iar aceasta nu a mai fost condamanată anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni, exceptind cazul cind condamnarea intra in vreunul din cazurile prev de art 38 c.p., scopul pedepsei putind fi atins chiar fara executarea acesteia, instanta constata ca sunt indeplinite conditiile prev de art 81 c.p. in baza acestor prevederi legale urmeaza sa dispuna suspendarea conditionata a executarii pedepsei fixind conform art 82 c.p. termen de incercare pe o durata de 2 ani la care se va adauga durata pedepsei ce va fi aplicata.

In baza art. 359 c.p.p. atrage atentia inculpatei asupra dispozitiilor art 83 c.p. care atrag revocarea suspendarii conditionate.

Potrivit disp art 71 alin 5 c.p. pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii sau a suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei inchisorii se suspenda si executarea pedepselor accesorii.

Astfel in baza art 71 alin 5 c.p. instanta va dispune suspendarea executarii pedepsei accesorii aplicate inculpatei in conditiile art 71 rap la art 64 alin 1lit a teza a II a si b c.p. pe durata suspendarii conditionate a pedepsei.

In ceea ce priveste actiunea civila formulata de partea civila .... ..... se constata ca sunt indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale in sensul existentei unei fapte ilicite cauzatoare de prejudiciu, a unui prejudiciu, a vinovatiei inculpatei sub forma intentiei directe si a legaturii de cauzalitate intre fapta si prejudiciu.

Astfel in baza art 25 si 397 Cod procedura penala va admite actiunea civila formulata de partea civila .... ..... si va fi obligat inculpata sa plateasca acesteia suma de 41882,40 lei reprezentand despagubiri civile.

Despăgubirile civile acordate părtii civile sun reprezentate atât de suma de bani pe care şi-a însuşit-o în mod efectiv inculpata din gestiunea societăţii cât şi beneficiul nerealizat de către societate prin însusirea de către inculpată a sumei de bani susmentionate prin raportare la comisionul de 0,1%/ zi aşa cum rezultă din cuprinsul raportului de expertiză contabilă întocmit în cauză.

De asemenea având în vedere că inculpata a falsificat în realizarea activităţii sale infractionale mai multe înscrisuri urmează a fi anulate contractele următoare:

- Contract de amanet nr. … întocmit pe numele M. G. în valoare de 10 000 lei.

- Contract de amanet nr. …. întocmit pe numele P M în valoare de 7500 lei.

- Contract de amanet nr. …. întocmit pe numele A M în valoare de 7850 lei

In baza art. 274 alin 1 Cod procedură penală va obligă inculpata la plata sumei de 1000 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu în cuantum de 400 lei (av. S C, delegaţie nr. 1526/2016) rămâne în sarcina statului

Domenii speta