Revendicare imobiliara

document finalizat

Cod ECLIECLI:RO:JDBRLD:2021:001.002742

Dosar nr. X

R O M I N I A

JUDECATORIA BIRLAD

JUDB

SENTINTA CIVILA Nr. 2742/2021

Sedinta publica de la 26 Octombrie 2021

Instanta constituita din:

INSTANTA

In urma deliberarii in secret in Camera de Consiliu, conform art. 395 C. pr. civ., a adoptat urmatoarea hotarire:

I. Procedura de judecata

A. Cererea de chemare in judecata

Prin actiunea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 18.10.2018 sub nr. de dosar X, repartizat in mod aleatoriu prezentului complet civil (C. civil 2), reclamantii Xsi Xa chemat in judecata pe piritele Directia pentru Administratia Pietelor, Parcarilor si Cimitirelor Birlad si Unitatea Administrativ Teritoriala Birlad pentru ca prin hotarirea ce se va pronunta sa sedispuna:

- obligarea piritelor sa laseliber in deplina posesie si folosinta imobilul situat in mun. Birlad, str. X, jud. Vaslui;

- obligarea piritelor la plata sumei de 50.000 lei reprezentind lipsa de folosinta a terenului, suma finala urmeaza a fi stabilita prin expertiza.

- cu cheltuieli de judecata.

In fapt, reclamantii au aratat ca, la data de 25.09.2006, prin dispozitia nr X emisa de Primaria Mun. Birlad, in calitate de mostenitori al defunctului X, au fost improprietariti cu imobilul situat in Birlad, str. X, jud. Vaslui, in suprafata totala de 379,00 mp, ce fusesera preluat abuziv de catre Stalul Romin in perioada comunista. Ulterior, prin Procesul Verbal din data de 23.10.2006 emis de Primaria Mun. Birlad, s-a facut predarea-primirea terenului in cauza.

Dar, cu toate acestea, predarea a fost la nivel declarativ, deoarece institutiile pirite au continuat sa le foloseasca terenul inchiriindu-1 diferitilor comercianti, incasind sume importante an de an, fiindca acesta este situat in vecinatatea pietei Sf. Ilie de Birlad.

Incepind din anul 2006, terenul este ocupat abuziv de catre piritele, care incaseaza chirie zilnica de la diferite persoane fizice sau juridice ce se ocupa cu comercializarea fructelor si a legumelor in functie de sezon.

Mai mult, toate festivalurile organizate de U.A.T. Birlad s-au desfasurat pe terenul lor, iar ca drept exemplu, in perioada 20-22 iulie 2018, a fost organizat „Tirgul de Sf. Ilie", iar pe terenul lor au fost instalate tarabe ale diferitilor comercianti ambulanti, care au achitat chirie DAPPC-ului si UAT-ului Birlad.

In toata aceasta perioada, au incercat sa ajunga la o intelegere amiabila cu institutiile pirite, in sensul in care sa le lase in deplina proprietate terenul si sa le acorde o despagubire echitabila pentru a evita un eventual litigiu judiciar.

Din pacate, solicitarile au fost in zadar, deoarece, negind evidenta, institutiile pirite sustin ca terenul este liber si nefolosit, cu toate ca probele ce vor fi administrate in prezenta cauza, respectiv inscrisuri, expertiza contabila, fotografii, martori, interogatoriu si cercetare la fata locului, demonstreaza abuzul comis de catre institutiile pirite.

Totodata, institutiile pirite i-au contactat pentru a negocia o eventuala vinzare a terenului, dar le-au propus o suma derizorie, mult sub nivelul pietei imobiliare, cit incaseaza acestia in mod abuziv in decursul a jumatate de an din chiria terenului, ceea ce denota o rea-credinta a institutiilor pirite.

In primul rind, conform art. 555, alin.(l) Cod Civil, „Proprietatea privata este dreptul titularului de a poseda, folosi si dispune de un bun in mod exclusiv, absolut si perpetuu, in limitele stabilite de lege. "

Dupa cum reiese din interpretarea art. 555 Cod Civil, prin continutul juridic al dreptului de proprietate privata sunt desemnate atributele acestui drept, care sunt in numar de trei: posesia (ius possidendi), folosinta (ius utendi si ius fruendi) si dispozitia (ius abutendi).

Folosinta (ius fruendi) este facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul si de a percepe fructele pe care bunul le produce. Conform doctrine juridice „din definitia legala a dreptului de proprietate rezulta ca titularul acestui drept are plenitudinea prerogativelor asupra bunului, adica totalitatea atributelor care pot fi exercitate. "

Or, prin actiunile abuzive ale institutiilor pirite, care ocupa in mod nelegal terenul, intrebuinteaza bunul si percep fructele pe care acesta le produce, in speta contravaloarea chiriilor, dreptul reclamantilor de proprietate este limitat, ingradindu-se folosinta totala a imobilului.

Conform art. 1349, alin.(1) si (2) Cod Civil "(l)Orice persoana are indatorirea sa respecte regulile de conduita pe care legea sau obiceiul locului le impune si sa nu aduca atingere, prin actiunile ori inactiunile sale. drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.

(2)Cel care, avind discernamint. incalca aceasta indatorire raspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat sa le repare integral. "

In completare, art. 1357, alin.(l) Cod Civil prevede ca "Cel care cauzeaza altuia un prejudiciu printr-o fapta ilicita, savirsita cu vinovatie, este obligat sa il repare. "

Prin fapta ilicita savirsita in mod intentionat de catre institutiile pirite de a se folosi de bunul reclamantilor si de a incasa in mod nelegal chirie, se indeplinesc conditiile pentru atragerea raspunderii civile delictuale in sensul lipsei dc folosinta a imobilului.

Totodata, aceste aspecte au fost constatate si dc jurisprudenta nationala care a statuat faptul ca lipsa de folosinta a imobilului atrage incidenta raspunderii civile delictuale. In acest sens, „Daca imobilul nu este folosit cu titlu legal de catre un tert, el nu datoreaza proprietarului o chirie al carei cuantum ar fi trebuit negociat intre cele doua parti, ci datoreaza o lipsa de folosinta pe temeiul raspunderii civile delictuale, apreciata ca o despagubire a proprietarului pentru prejudiciul suferit prin fapta ilicita a tertului care exercita acte materiale de stapinire si exploatare a bunului sau imobil fara drept. "

In aceste conditii, deoarece institutiile pirite s-au folosit fara niciun drept de imobilul proprietatea lor, au incasat chiriile ce li se cuveneau in calitate de proprietari, in temeiul raspunderii civile delictuale, solicita obligarea institutiilor pirite la plata sumei dc 50.000,00 RON, sub rezerva majorarii dupa efectuarea expertizei tehnico-judiciare, reprezentind despagubirile pentru lipsa dreptului de folosinta a imobilului situat in Birlad, str. X, jud. Vaslui, ocupat si administrat in mod nelegal de catre pirite, pentru ultimii 3 ani anteriori formularii prezentei actiuni.

In al doilea rind, conform art. 563. alin.(l) Cod Civil. „Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o alta persoana care il detine fara drept. El are, de asemenea, dreptul la despagubiri, daca este cazul. "

Institutiile pirite se comporta ca un veritabil proprietar al imobilului nostru, si profitind dc faptul ca terenul se afla in imediata proximitate a Pielei Sf. Ilie, ce este administrata de DAPPC Birlad, acestea inchiriaza terenul, permitind diversilor comercianti sa-si instaleze tarabele in schimbul unei chirii zilnice.

In drept, au invocat dispozitiile art.555, art. 563, art.1349 si art. 1357 C. civ.

B. Completarea cererii de chemare in judecata

Reclamantii Xsi Xau completatcererea de chemare in judecata ( f.46), solicitind:

- stabilirea liniei de hotarcare desparte proprietatea piritelor de proprietatea lor;

- stabilirea unui drept de servitute de trecere, in sensul ca piritele sa fie obligate sa permita trecerea acestora la calea publica.

In fapt, au sustinut ca dupa cum am aratat in cuprinsul cererii initiale, sunt proprietari ai imobilul situat in Birlad, str. X, jud. Vaslui, in suprafata totala de 379,00 mp.

Dupa cum reiese din Planul de Amplasament si Delimitare al Terenului, din Planul de incadrare in zona, si nu in ultimul rind din cuprinsul Memoriului Tehnic, atasate la dosarul cauzei, terenul are urmatoarele vecinatati:

-Nord- parcare auto,

-Est- parcare auto,

-Sud- domeniul privat al mun. Birlad

-Vest- parcare auto.

Or, reclamantilor este inconjurat de terenurile proprietatea piritelor, astfel incit nu au nicio cale de acces la drumul public.

In primul rind, arata instantei de judecata faptul ca intre terenul reclamantilor si terenurile piritelor nu exista o linie de hotar fixata prin semne externe si vizibile, motiv care genereaza neintelegeri.

Conform art. 560 Cod Civil, "Proprietarii terenurilor invecinate sunt obligati sa contribuie la granituire prin reconstituirea hotarului si fixarea semnelor corespunzatoare, suportind, in mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta."

Astfel, solicita instantei, sa stabileasca linia de hotar care desparte cele doua fonduri limitrofe, urmind ca impreuna cu piritele sa suporte cheltuielile cu aceasta operatie de granituire.

In al doilea rind, conform art. 617, alin.(l) Cod Civil, „Proprietarul fondului care este lipsit de acces la calea publica are dreptul sa i sa permita trecerea pe fondul vecinului sau pentru exploatarea fondului propriu."Terenul reclamantilor este infundat, din cauze independente de vointa lor, iar singura cale de iesire la calea publica se poate crea numai trecind prin unul dintre terenurile vecine proprietatea piritelor. In consecinta, in temeiul dispozitiilor citate anterior, si tinind cont de prevederile art. 617, al in,(2) Cod Civil, privind minima stinjenire a exercitarii dreptului de proprietate asupra fondului ce are acces la calea publicať solicita sa se creeze un drum de acces, pe unul dintre terenurile piritelor, prin punctul cel mai scurt.

In drept au invocat dispozitiile art.560 C. civ., art. 617 C. civ.

C. Apararile formulate

1.Piritul Municipiul Birlad a formulat intimpinare prin care a solicitat respingerea actiunii si obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecata.

Piritul a invocat exceptia prescriptiei dreptului material la actiune in ceea ce priveste pretentiile reclamantilor pentru lipsa de folosinta a imobilului aferent perioadei ianuarie 2014 - octombrie 2018, precum si exceptia lipsei interesului in promovarea actiunii.

In fapt a sustinut ca Potrivit prevederilor art. 2500 alin. (1) NCC, „dreptul material la actiune, denumit in continuare drept la actiune, se stinge prin prescriptie, daca nu a fost exercitat in termenul stabilit de lege". Alin. (2) al art. 2500 defineste si notiunea de „drept la actiune", ca fiind „dreptul de a constringe o persoana, cu ajutorul fortei publice, sa execute o anumita prestatie, sa respecte o anumita situare juridica sau sa suporte orice alta sanctiune civila, dupa caz.

In ceea ce priveste momentul de la care incepe sa curga termenul de prescriptie, potrivit art. 2523 NCC, prescriptia incepe sa curga de la data cind titularul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca nasterea dreptului la actiune.

Regula generala prevazuta de art. 2523 NCC nu se aplica in situatia invocata de catre reclamanti in care legiuitorul a prevazut reguli speciale. In cazul repararii pagubelor cauzate printr-o fapta ilicita, actiunilor in imbogatire fara justa cauza, plata nedatorata sau gestiune de afaceri, prescriptia incepe sa curga de la dala cind pagubitul a cunoscut sau "trebuia sa cunoasca atit paguba, cit si pe cel care raspunde de ea;

Conform art. 2517 Noul Cod civil, termenul de prescriptiei este de 3 ani, daca legea nu prevede un alt termen.

Totodata, solicita admiterea exceptiei lipsei de interes in promovarea prezentei cereri de chemare in judecata.

Pentru a justifica promovarea unei actiuni "in justitie interesul celui ce reclama trebuie sa fie legitim, sa fie nascut si actual, sa fie personal si direct”.

Interesul, in sensul de conditie pentru exercitarea unei actiuni civile, este reprezentat de folosul practic urmarit de catre reclamanti prin promovarea cererii in justitie si trebuie sa fie determinati, legitim, personal, nascut si actual. Pentru ca interesul sa fie protejat de lege, nascut si actual, personal si direct, trebuia ca institutia lor sau D.A.P.P.C. sa fi refuzat eliberarea terenului apartinind reclamantilor, lipsindu-i pe acestia de folosinta terenului.

Mentioneaza ca terenul situat in Birlad, str. Cetatea de Pamint, cu destinatia de Parcare-talcioc este intabulat dreptul de proprietate apartinind institutiei lor iar terenului ce face obiectul cererii de chemare in judecata nu apare in documentatia lor cadastrala. In acest context este rezonabila invitatia formulata de catre D.A.P.P.C., adresata reclamantilor, de a se prezent la fata locului in vederea delimitarii terenului prin borne sau garduri.

Invedereaza ca terenul, dupa sustinerile reclamantilor se afla in mijlocul parcarii apartinind institutiei pirite, nefiind demarcat prin nici um semn de hotar chiar daca titlul de proprietate a reclamantilor subzista inca din anul 2006. Nu le poate fi imputata starea de pasivitate a reclamantilor, in conditiile in care acestia aveau posibilitatea sa isi stabileasca limitele proprietatii, impiedicind orice tert de a ocupa terenul proprietatea lor. Reclamantii nu pot cataloga institutia lor ca fiind una abuziva, reclamind ocuparea nelegala a terenului, atita timp cit acestia nu au dat curs invitatiei DAPPC-ului de a identifica si borna terenul proprietatea lor.

Apreciaza ca, atita timp cit institutia lor nu a afectat in nici un fel dreptul reclamantilor de proprietate, sau folosinta asupra terenului situat in Birlad, str. Paloda nr. 8 iar individualizarea si delimitarea acestui teren de proprietatea institutiei lor fiind atributul reclamantilor in conditiile in care reclama o incalcare a dreptului lor de folosire, solicita instantei admiterea exceptiei lipsei de interes in promovarea prezentei actiuni.

Raspunderea civila delictuala este o sanctiune specifica dreptului civil care se aplica pentru savirsirea unei lapte ilicite cauzatoare de prejudicii, nu in considerarea persoanei care a savirsit fapta ilicita ci a patrimoniului acesteia. Din continutul prevederilor legale, rezulta ca pentru a exista o raspundere civila delictuala este necesara intrunirea cumulata a urmatoarelor conditii: prejudiciul, fapta ilicita, raportul de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu, vinovatia autorului faptei ilicite si prejudiciabile.

Din aspectele mai sus reiterate apreciaza ca nu sunt intrunite conditiile pentru a atrage raspunderea institutiei lor, reclamantii neputind dovedi existenta unei fapte ilicite si nici vinovatia institutiei in producerea pagubei,

2. Pirita Directia pentru Administrarea Pietelor si Parcarilor si Cimitirelor Birlad a formulat intimpinare prin care a solicitatrespingere cererii de chemare in judecata, ca fiind neintemeiata.

Pirita ainvocat exceptianulitatii cererii de chemare in judecata pentrunedepunerea extrasului de carte funciara. Piritaa invocat exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, sustinind ca pentru perioadaianuarie 2014-octombrie 2018pretentiile sunt prescrise.

In ceea ce priveste fondul cauzei, in fapt pirita a sustinut ca actiunea reclamantilor nu indeplineste cerintele art.194 lit.c alin.4 cod pr.civila, nedepunind la cererea introductiva extrasul de carte funciara, cu aratarea titularului inscris in cartea funciara, eliberat de biroul de cadastru si publicitate imobiliara in raza caruia este situat imobilul, existind temerea ca in aceasta locatie ar putea fi o suprapunere de terenuri, depasindu-se limitele proprietatii reclamantilor, acestia nedorind niciodata delimitarea si bornarea suprafetei de teren, asa cum de nenumarate ori au fost invitati sa o faca conform adresei nr. X/25.02.2017, adresei nr.X/21.09.2018, stind in pasivitate, ba mai mult, solicitind chiar si despagubiri pentru lipsa dreptului de folosinta.

In aceasta situatie, solicita instantei de judecata ca in baza prevederilor an.200, alin.4{*}dinNoul Cod proc.civ, sa puna in vedere reclamantilor ca in termenul legal, sa depuna la dosarul cauzei extrasul de carte funciara, pentru terenul situat in intravilanul municipiului Birlad, slr.X, jud. Vaslui, fara constructii pe el, in suprafata totala de 379 mp, cu aratarea titularilor inscrisi in cartea funciara, precum si Anexa nr. 1 care cuprinde detalii liniare imobil, iar in caz contrar sa dispuna anularea cererii ca fiind fara obiect.

2. Exceptia prescrierii dreptului material la actiune - potrivit dispozitiilor art.2500 Cod civil: „Dreptul material la actiune, denumit in continuare drept la actiune, se stinge prin prescriptie, daca nu a fost exercitat in termenul stabilit de lege.", iar potrivit art.2517 din aceiasi act normativ: „Termenul prescriptiei este de 3 ani, daca legea nu prevede un alt termen”

In practica judiciara s-a apreciat ca „prescriptia extinctiva reprezinta un mijloc de stingere a obligatiilor si a actiunilor determinat de un interes de ordine publica si de stabilitate sociala, ca situatiile de fapt stabilite intr-un timp anterior sa nu mai poata fi schimbate. Ea apare ca o sanctiune a creditorului nediligent care a lasat mai mult timp sa treaca, fara a-si valorifica dreptul subiectiv"

Dispozitiile legale ale art.2500 Cod civil stabilesc ca prescriptia extinctiva stinge dreptul material la actiune, adica dreptul de a cere obligarea paratului la executarea obligatiei ce ii incumba, daca acest drept nu a fost exercitat in termenul prevazut de lege. Rezulta de aici ca prescriptia extinctiva este o sanctiune, prevazuta de legiuitor pentru neglijenta creditorului, in scopul inlaturarii incertitudinii din circuitul civil.

Asadar, in cauza de fata, actiunea dedusa judecatii a fost formulata cu depasirea termenului de prescriptie de 3 ani, reglementat expres de dispozitiile art.2517 Cod civil, intrucit cererea dedusa judecatii a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei Birlad - la data de 18.10.2018, iar perioada pentru care au fost cerute despagubiri este perioada ianuarie 2014 - octombrie 2018, depasind cu mult termenul de prescriptie legal.

Conform dispozitiilor art.2528 Cod Civil, prescriptia dreptului la actiune in repararea unei pagube care a fost cauzata printr-o fapta ilicita incepe sa curga de la data cind pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca atit paguba si cuantumul ei, cat si pe cel care raspunde de ea.

Ori, reclamantii nu au facut dovada acestui fapt, urmind ca pe cale de consecinta, instanta de judecata sa respinga actiunea avind ca obiect pretentii despagubiri pentru perioada ianuarie 2014 - octombrie 2018, intrucat a intervenit prescriptia dreptului material la actiune, aceasta fiind introdusa cu depasirea termenului de prescriere dc 3 ani.

In fapt, prin cererea de chemare in judecata, reclamantii au solicitat instantei de judecata ca prin hotarirea ce o va pronunta sa oblige D.A.P.P.C. Birlad in solidar cu U.A.T. Birlad la plata sumei de 50.000 lei, reprezentind despagubiri pentru lipsa dreptului de folosinta pentru perioada ianuarie 2014 - octombrie 2018 si totodata obligarea de a lasa liber si in deplina posesie si folosinta terenul situat in intravilanul municipiului Birlad, str.X, jud. Vaslui, fara constructii pe el, in suprafata totala de 379 mp.

De asemenea, reclamantele afirma_ca_D.A.P.P.C. Birlad, respectiv, U.A.T. Birlad le-ar fi contactat pentru, a negocia o eventuala vinzare a terenului, propunindu-le o suma derizorie, cu mult sub nivelul pietei imobiliare, nimic mai fals.

Asadar, conform celor aratate, reclamantele considera ca dreptul lor de proprietate este limitat, ei obtinind fructele pe care terenul le produce, ingradindu-le folosinta acestuia, atragind astfel raspunderea civila delictuala, solicitind astfel ca si despagubire suma de 50,000,00 lei, sub rezerva majorarii dupa efectuarea expertizei tehnico-judiciare, precum si dispunerea obligarii lor in a lasa liber si in deplina posesie si folosinta a terenului in discutie.

Prin Notificarea nr.X/25.01.2017, reclamantele le-au adus la cunostinta ca in baza Dispozitiei nr. X emisa de Primaria Birlad, acestia au fost improprietariti cu terenul situat m intravilanul municipiului Birlad, str.X, jud. Vaslui, fara constructii pe el, in suprafata totala de 379 mp. si care ulterior prin Procesul-verbal de punere in posesie din data de 23.10.2006 inregistrat in evidentele U.A.T. Barlad sub nr.2X37/27-10.2006 s-a facut predarea-primirea acestuia, fara a depune la acesta si un extras de Carte funciara ori vreo schita, din care sa reiasa amplasamentul acestui teren.

In urma Notificarii nr.X/25.01.2017, prin Adresa nr-X/25.02.2017 au comunicat reclamantilor faptul ca terenul in litigiu este liber si nu il foloseste nimeni si ca avind in vedere ca acesta se invecineaza cu domeniul public si pentru a se evita orice neintelegere este necesara .delimitarea terenului prin borne, garduri etc.

Reclamantii nu au dat curs invitatiei de a trece la efectuarea delimitarii terenului.

Ba mai mult, lasind sa treaca o perioada de un an si opt luni, au trimis a doua Notificare inregistrata sub nr.2662/13.09.2018, prin care ii someaza sa lase liber si in deplina proprietate terenul, spunind ca il ocupa in mod abuziv obtinind foloase materiale si solicitind despagubiri pentru lipsa de folosinta.

Prin Adresa nr.X/21.09.2Q18, au invitat reclamantii la sediul D.A.P.P.C Birlad, in vederea lamuririi situatiei, cu documentele care atesta dreptul de proprietate si cu Procesul verbal de trasare a imobilului, respectiv a suprafetei de teren, precum si cu alte inscrisuri care sa ateste bornarea/delimitarea imobilului,

Nici dc aceasta data nu au dat curs invitatiei, incalcand dispozitiile prevederilor art. 560. Cod civil.

Mergind mai departe, acestia, in luna octombrie 2018, i-au actionat in judecata facand dovada relei-credinte, prin aceea ca au lasat in mod voit sa treaca timpul, nedorind nici un moment rezolvarea pe cale amiabila a acestei probleme, solicitind in mod abuziv sume de bani, precum si in a lasa liber si in deplina posesie si folosinta a terenului in discutie, care fac dovada de netagaduit a imbogatirii fara justa cauza.

In cazul lor nu poate fi vorba de o actiune in revendicare, demonstrind buna credinta, precizeaza ca o portiune de teren in suprafata celei reclamate, mai exact o enclava in suprafata totala de 379 mp, a fost permanent lasata libera, in zona parcarii betonate, proprietatea UAT Birlad, intre Biserica Sf. Ilie si Complexul comercial Lidl, acest aspect poate fi vizualizat chiar pe internet, accesind Google Maps, pentru perioada la care face referire reclamantii.

Relevant este Extrasul de carte funciara nr.X/05.02-2019 pentru nr. cadastral X(anexat la prezenta) in care se arata ca suprafata de teren de 2.787 mp, unde a fost si este parcare auto, este proprietatea UAT Birlad si aflat in administrarea D.A.P.P.C Birlad, reclamantii urmind a depune Extrasul de carte funciara, din care sa reiasa suprafata intabulata a proprietatii lor.

In drept, a invocat dispozitiileart. 205,. Art.200 alin. 4, art.194 lit. c C.proc. civ., art.560, art. 1349 C. civil, art.2500 si urm. C. civ.

In ceea ce privestecererea aditionala, pirita a sustinut ca ( f. 79), fata de granituirea solicitata de reclamanti conform prevederilor art.560 Cod civil - aceasta este justificata in conditiile in care proprietatea reclamantilor este precis identificata in teren, intrucit, intre Raportul de expertiza din Dosarul civil nr. X/2002 al Tribunalului Vaslui in care a fost pronuntata Sentinta civila nr.X/20.01.2003 si Decizia civila nr.X/14.05.2003 pronuntata de Curtea de Apel Iasi - in baza carora a fost emisa Dispozitia Primarului nr.X/25.09.2006 de punere in posesie si Documentatia cadastrala pusa la dispozitia instantei de catre reclamant cu privire la imobilul teren cu numar cadastral provizoriu 3995, fiind pretins ca fiind proprietatea reclamantilor exista diferente semnificative in sensul ca;

-imobilul teren cu N.C. 3995 este deplasat spre Vest cu aproximativ 50 m l.

-vecinii nu sunt aceeasi etc.

De asemenea, reclamantii asa cum au aratat si in Intimpinarea depusa, trebuie sa prezinte Extras de Carte Funciara si Documentatia cadastrala la zi, in care sa fie inscrise coordonatele punctelor ce definesc controlul imobilului in sistem stereo 1970.

Precizeaza ca, forma imobilului este de figura geometrica neregulata greu de organizat, iar in Schita din Raportul de expertiza din Dosarul civil nr. X/2002 al Tribunalului Vaslui este delimitata la str.Paloda printr-un singur punct, fapt ce nu permite accesul la calea publica in mod direct.

Din acest motiv considera ca este necesara modificarea geometriei imobilului reclamantilor, astfel incat imobilul teren reconstituit ca drept de proprietate sa fie functional respectind prevederile legale in domeniul urbanistic cu privire la dimensiunea frontului stradal.

Prin aceasta completare la actiune, reclamantii recunosc ca imobilele nu sunt granituite in teren neexistand repere si/sau alte semene de hotar, astfel incat cererea lor de despagubire este demontata chiar de catre ei.

Raportat la translatarea imobilului din Raportul de expertiza din Dosarul civil nr. X/2002 al Tribunalului Vaslui si Documentatia cadastrala aflata la dosar solicita respingerea cererii de despagubiri pentru lipsa dreptului de folosinta precum si a cererii in revendicare imobiliara formulata de reclamanti nefiind indeplinite conditiile unei astfel de actiuni.

2. Privitor la accesul la calea publica, respectiv, servitutea de trecere la domeniul public, aceasta nu poate fi stabilita pana cand nu este stabilita clar pozitia imobilului teren in plan.

Solicita instantei sa stabileasca daca specialistul cadastral care a intocmit documentatia cadastrala N.C, 3995 a avut baza legala si care a fost aceasta in momentul translatarii imobilului teren fata de Raportul de expertiza din Dosarul civil nr, X/2002 .

D. Probe

In cauza a fost administrata proba cu inscrisuri,proba cu martorii X( f.118),X( f.119), declaratiile acestora fiind consemnate in procesele verbale atasate la dosar, proba cu expertiza tehnica in specialitatea topometrie, proba cu expertiza tehnica in specialitatea contabilitate.

E. Aspecte procesuale

Prin incheiereade sedinta de la data de 15.10.2019,instanta a respins exceptia nulitatii cererii de chemare in judecata invocata de pirita Directia pentru Administrarea Pietelor, Parcarilor si CimitirelorBirlad, pentru motivele aratate in incheierea de sedinta.

La acelasi termen de judecata, instanta a unit exceptiile prescriptiei dreptului material al actiune invocate de piritisi exceptia lipsei interesului, cu fondul cauzei, apreciind ca pentru solutionarea exceptiilor sunt necesare aceleasi dovezi ca pentru solutionarea fondului cauzei.

II. IN FAPT:

Analizind actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:

Prin Dispozitia nr.Xde la data de 25.09.2006, Primarul Municipiului Birlad a dispusacordarea in proprietate, reclamantilor Xsi X, in baza Legii 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicata, prin compensare, a terenuluiin suprafata de 379 m.p. teren situat in intravilanul municipiului Birlad, str. X, jud. Vaslui, avind urmatoarele vecinatati: Nord - domeniul public al municipiului Birlad, est-domeniul public al municipiului Birlad (parcare auto), sud- domeniul privatsi domeniul public al municipiului Birlad (parcare auto), vest- domeniul public al municipiului Birlad.

Potrivit procesului verbalincheiat la data de 23.10.2006s-a procedat la predarea primireaterenului situat in intravilanulmunicipiului Birlad,, str. X, jud. Vaslui, fara constructii pe el, in suprafata de 379,00 m.p., fiind intocmita documentatie cadastrala.

Piritii Directia pentru Administrarea Pietelor, Parcarilor si CimitirelorBirlad siUnitatea Administrativ Teritoriala Birlad au fost notificatede catre reclamanti, la data de 18.01.2017, inregistrata la Primaria Birlad sub nr. X/25.01.2017, cu privire la eliberarea terenului aflat in mun. Birlad, str. X, jud. Vaslui. Prin adresa, piritele au comunicat reclamantilor ca terenul este liber, iar pirita Directia pentru Administrarea Pietelor, Parcarilor si CimitirelorBirlad nu s-a folosit si nu-l foloseste abuziv, indicindca ar fi necesaradelimitarea terenului prin borne, garduri. Ulterior, prin Notificareainregistrata la Biroul executorului judecatoresc X,reclamantul Xasomatpirita Directia pentru Administrarea Pietelor, Parcarilor si CimitirelorBirlad sa lase liber si in deplina proprietate imobilul situat in mun. Birlad, str. X, jud. Vaslui cu suprafata totala de 379,00 m.p.ocupat abuziv. Totodata, a solicitat acordarea de despagubiri echitabile pentru lipsa de folosinta a imobilului. Reclamantul a fost invitat cu urmatoarele acte: actele care atesta dreptul de proprietate, procesul verbal de trasare al imobilului, respectiv a suprafetei de teren, precum si alte inscrisuri care atestabornarea/delimitarea imobilului.

Suprafata de teren de 379 m.p. din mun. Birlad, str. X, jud. Vaslui a fost identificata prin raportul de expertiza in specialitatea topometrieefectuat in prezenta cauza, ca fiind un teren categoria de folosinta curti constructii. La momentul efectuarii verificarilor de catre expert, imobilul in litigiu este ocupat in parte de tarabe metalice mobile, proprietatea Directieipentru Administrarea Pietelor, parcarilor si cimitirelor Birlad.

Pirita Unitatea Administrativ Teritoriala Birlad este proprietara terenului cu suprafata de 2787, cu numar cadastral X,din mun. Birlad, str. Cetatea de Pamint, jud. Vaslui- Parcare -talcioc, inscris in cartea funciara nr.X Birlad. Potrivit raportului de expertiza efectuat in cauza, proprietatea reclamantilor este o enclava, un loc infundat, cuprins pe toate laturile de imobilul intabulat cu NC X, proprietatea piritei Unitatea Administrativ Teritoriala Birlad, domeniul public.

Potrivit raportului de expertiza in specialitatea contabilitate, in anul2014 si anul 2015, valoarea de folosinta zilnica este de 947,50 lei, in anul 2016 si anul 2017 valoarea lipsei de folosinta zilnica este de 1.099,10 lei, in anul 2018, 2019 si 2020 valoarea lipsei de folosinta zilnica este de 1.137,00 lei. In cazul amplasarii pe terenul respectiv a unui numar de 25 mese carese pot inchiria, in anul 2015 valoarea de folosinta zilnica este de 350 lei, anul 2016, 2017, 2018 si 2019 valoarea lipsei de folosinta zilnica este de 400 lei, in timp ce in anul 2020 valoarea lipsei de folosinta zilnica este de 425 lei.

III. IN DREPT:

Cu privire la cerereade revendicare suntincidente urmatoarele dispozitii legale:

Potrivit art. 555 C. civ. proprietatea privata este dreptul titularului de a poseda, folosi si dispune un bun in mod exclusiv, absolut si perpetuu, in limitele stabilite de lege (alin. 1 ). In conditiile legii, dreptul de proprietate privata este susceptibil de modalitati si dezmembraminte, dupa caz (alin. 2).

Art. 563 C. civ. stabileste ca, proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la alta persoana care il detine fara drept. El are, de asemenea, dreptul la despagubiri, daca este cazul (alin. 1). Dreptul la actiunea in revendicare este imprescriptibil, cu exceptia cazurilor in care prin lege se dispune altfel (alin.2). Dreptul de proprietate dobindit cu buna-credinta, in conditiile legii, este deplin recunoscut (alin. 3). Hotarirea judecatoreasca prin care s-a admis actiunea in revendicare este opozabila si poate fi executata si impotriva tertului dobinditor, in conditiile codului de procedura civila (alin. 4).

Relativ la cererea privind granituirea sunt incidentedispozitiile art.560 din Codul civil stabileste ca proprietarii terenurilor invecinate sunt obligati sa contribuie la granituire prin reconstituirea hotarului si fixarea semnelor corespunzatoare, suportind in mod egal, cheltuielile ocazionate de acestea.

Referitor la cererea pentru recunoasterea dreptului de trecere, instanta are in vedere dispozitiile art. 617 C. civ.proprietarul fondului care este lipsit de acces la calea publica are dreptul sa i se permita trecerea pe fondul vecinului sau pentru exploatarea fondului propriu. Trecerea trebuie sa se facain conditii de natura sa aduca o minima stinjenire exercitariidreptului de proprietate asupra fondului ce are acces la calea publica; in cazul in acremai multe fonduri vecine au acces la calea publica, trecerea se vaface pe fondul caruia i s-ar aducecele mai putine prejudicii.

Cu privire la cererea pentru lipsa de folosinta: In conformitate cu art. 1165 C. civ. obligatiile izvorasc din contract, act unilateral, gestiunea de afaceri, imbogatirea fara justa cauza, plata nedatorata, fapta ilicita, precum si din orice act sau fapt de care legea leaga nasterea unei obligatii.

Potrivit art. 1357 C. civ., cel care cauzeaza altuia un prejudiciu printr-o fapta ilicita, savirsita cu vinovatie este obligat sa il repare (alin.1). Autorul prejudiciului raspunde pentru cea mai usoara culpa (alin. 2).

IV. SOLUTIA ADOPTATA

Asupra exceptiei prescriptiei dreptului material la actiune, exceptie invocata de piritele Directia pentru Administrarea Pietelor, Parcarilor si CimitirelorBirlad siUnitatea Administrativ Teritoriala Birlad, instanta retine urmatoarele:

Reclamantii solicitacontravlaorea lipsei defolosinta a imob ilului situat inmun. Birlad, str. X, jud. Vaslui pentru perioadaianuarie 2014-octombrie 2018.

Potrivit art. 201 din Legea 71 /2011 de punere in aplicare a codului civil, prevede ca prescriptiile incepute si neimplinite la data intrarii in vigoarea a noului cod civil sunt si ramin supuse dispozitiilor legale care le-au instituit.

In raport de momentul inceperii cursului prescriptiei dreptului material la actiune - anul 2014, fata de dispozitiile art.201 din Legea 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii 287/2009 C. civil, instanta apreciaza ca sunt aplicabile dispozitiile noului cod civil.

Potrivit art. 2523 C. civ.prescriptia incepe sa curga de la data cind titularul dreptului la actiune a cunoscut sau, dupa imprejurari, trebuia sa cunoasca nasterea lui.Potrivit art. 2517 C. civ.,termenul de prescriptieeste de 3 ani, daca legea nu prevede un alt termen. In conformitate cu dispozitiile art. 2.503alin. 1 C. civ. otada cu stingerea dreptului la actiune privind un drept principal se stinge si dreptul la actiune privind drepturile accesorii, afara de cazul in care legeaar dispune altfel.

Obligatia de plata a sumei de bani,anuale reprezentindcontravaloarealipsei de folosinta este nascuta in perioada ianuarie 2014-octombrie 2018, iar inceputulprescriptiei dreptului la actiune a inceput sa curga de la data la care obligatia anuala a devenit exigibila. Data introducerii actiunii este 18 octombrie 2018. Pentru anul 2014,de la data inceperiicurgerii termenului de presctriptieau trecut mai mult de 3 ani- respectiv termenul s-ar implini la sfirsitulanului 2017. Cu toate aceste, instanta retineincidenta dispozitiilor art. 2537 pct.4 C. civ. care prevede ca, prescriptia se intrerupeprin orice act prin carecel in folosdul caruia curge prescriptiaeste pus in intirziere.

Conform art. 1521 C. civ. punerea in intirziere a debitorului poate opera de drept sau la cererea creditorului. Art. 1522alin. 1 C. civ. debitorul poate fi pus in intirzierefie printr-o notificare scrisa prin care creditorulii solicita executarea obligatiei, fie prin cererea de chemare in judecata. Alin.2 stabileste ca, daca prin lege sau contract nu se prevede altfel, notificarea se comunica debitorului prin executor judecatoresc sau prin orice alt mijloccare asigura dovadacomunicarii.

Din inscrisurile depuse la dosar rezulta ca, reclamantii au notificat in doua rinduripiritele cu privire la eliberareaterenuluisi plata contravalorii lipsei de folosinta a terenului, respectiv prin notificarea de la data de 18.01.2017, inregistrata la Primaria Birlad sub nr. X/25.01.2017, precum si prin Notificareainregistrata la Biroul executorului judecatoresc X cu nr. 66/2018 de la data de 12.09.2018. Se apreciaza ca notificarile prin care piritele au fost puse in intirziere conform art. 1522C. civ. a intreruptcurgerea termenului de prescriptie extinctiva, de la data formularii acestora incepind sa curga un alt termen de prescriptie.

Avind in vedere data introducerii actiunii respectiv 18.10.2018,cit si faptul ca exceptia prescriptiei dreptului la actiune a fost invocata prin intimpinare, constatind ca pentrupretentiile solicitate aferente perioadeiianuarie 2014 - 2015termenul de prescriptie s-a intrerupt, iar de la data intreruperilor nu au trecut mai mult de 3 ani, instanta apreciaza ca, exceptia prescriptiei dreptuluimaterial la actiunenu este intemeiata, motiv pentru care urmeaza sa o respinga.

Cu privire la exceptia lipsei interesului, exceptie invocata de pirita Unitatea Administrativ Teritoriala Birlad, prin intimpinare, instantaapreciaza ca nu este intemeiata.

Potrivit art.32 C.proc. civ., oricecerere poate fi formulata si sustinuta numai daca, autorul acesteia, are capacitatea procesuala, calitatea procesuala, formuleaza o pretentie si justifica un interes.

Prin interes, potrivit art. X C.proc. civ.se intelege folosul practic urmarit de cel ce a pus in miscare actiunea civila, in formele procedurale ce intra in continutul acesteia.

Pirita sustine careclamantii nu au interes in promovarea actiunii in conditiile in care nu au delimitat terenul cu borne si nu exista un refuz alpiritelor de a elibera terenul. Argumentele prezentatede pirita nu sunt relevante sub aspectul analizarii interesuluireclamantului inpromovarea actiunii, in conditiile in care din probe rezulta ca terenul, proprietatea reclamantului, este ocupat de pirite.Urmeaza sa respinga exceptia lipsei interesului ca neintemeiata.

Asupra fondului cauzei: Raportind dispozitiile legale la situatia de fapt retinuta la sectiunea situatie de fapt, instanta apreciaza ca fiind intemeiatacererea in revendicare, actiunea in granituire, intemeiata cererea pentrurecunoasterea dreptului de trecere, dar neintemeiata cererea pentru plata contravalorii lipsei de folosinta, pentru urmatoarele considerente:

Actiunea in revendicare este actiunea prin care reclamantul care pretinde ca este proprietarul unui bun individual determinat cu privire la care a pierdut posesia, solicita obligarea piritului, care stapineste bunul respectiv, sa ii recunoasca dreptul de proprietate si sa ii restituie bunul.

Regula inscrisa in art. 249 C. proc. civ. referitoare la sarcina probei isi gaseste aplicare si in materia actiunii in revendicare, deci, cel carepretinde ca este proprietar trebuie sa dovedeasca dreptul sau de proprietate, sa justifice un titlu.

In materia revendicarii, dovada certa a proprietatii s-ar face numai in conditiile probarii faptului ca o persoana care a transmis dreptul avea calitate de adevarat proprietar, in sensul ca acesta l-ar fi dobindit la rindul ei, de la adevaratul proprietar (probatio diabolica). Avind in vederedificultatile de ordin juridic ale probei dreptului de proprietate,in doctrina si jurisprudenta s-a conturat notiunea de titlu in materia revendicarii, ca fiind orice act juridic sau jurisdictional translativ ori declarativ de proprietate care genereazao prezumtie de proprietate infavoarea persoanei care il invoca.

Literatura de specialitate a stabilit ca,notiunea de titlu permite stabilirea unor solutiiin functie de diferitele situatii care se pot ivi in cadrul actiunii in revendicare imobiliara: cind ambele parti prezinta un titlu, cind numai una din parti prezinta un titlu, precum si cind niciuna din parti nu are titlu.

Asa cum s-a retinut la sectiunea in fapt a acestei hotariri, imobilulrevendicat de reclamanti, respectiv terenul cu suprafata de 379m.p. este proprietateareclamantilor in baza Dispozitiei nr. X de la data de 25.09.2006 a primarului Municipiului Birlad. Terenul are carte funciara numar 8144, numar cadastral 3995, identificator electronic 77X9, insa nu are contur introdus in sistemul informatic OCPI, etterra.

Din probele administrate in cauza, declaratii de martori si concluziile raportului de expertiza tehnica judiciara rezulta ca terenul este ocupat de piritaDirectia pentru Administrarea Pietelor, Parcarilor si CimitirelorBirladprin amplasarea de tarabe, dar si de pirita Unitatea Administrativ Teritoriala Birlad prin organizarea deevenimente pe aceasta suprafata de teren. Astfel,martorul X a relatat ca pe suprafata de teren care provine de labunicii reclamantilor se afla tarabe cu legume, se vind brazi de Craciun si se organizeaza evenimente de catre Primaria municipiului Birlad. Martorul Xa confirmat imprejurareaca suprafata de teren este ocupata detarabe cu diferite produse, de mai mult de 10 ani care platesc taxe la Piata. Martorul a mai relatat ca reclamantiinu au folosit niciodata terenul.

In prezenta cauza,instanta are in vedere ca se solicita revendicarea suprafetei de terende 379 m.p. Revendicarea este actiuneaproprietarului care a pierdut posesia impotriva posesorului, caredetine fara drept imobilul ce face obiectul cererii proprietarului. Reclamanta a facut dovada dreptului sau de proprietate asupraterenului cu suprafata de 379 m.p., iardin probe rezulta capiriteledetinfolosinta terenului. Din probele administrate rezulta ca,incepind cu anul 2017, reclamantii au notificatpiritele prin notificarile depuse la dosar, cu privire laeliberarea terenului,partile neajungind la niciun acord. In aceste conditii, instanta apreciaza ca atitudineapiritei aduce atingere atributelor esentiale ale dreptului de proprietate alreclamantilorproprietari ai terenului, atitudine care nu poate fi sanctionata decit cuobligarea acestora de a restitui terenul.

Pentru aceste motive, instanta urmeaza sa pirita sa restituiesuprafata de teren de 379,00 m.p. situata in mun. Birlad, str. X, jud. Vasluidelimitat in Anexa 6 a raportului de expertiza in specialitatea topometrie X, prin puncte de contur 15-16-17-18-19-20-21-15.

Cu privire la cererea privind granituirea proprietatilor, se retine ca, actiunea in granituire este mijlocul juridic prin care proprietarul unui teren solicita stabilirea limitelor materiale ale proprietatii sale fata de un teren invecinat, este actiunea reala prin care proprietarul unui teren solicita, in contradictoriu cu vecinul sau, stabilirea limitelor materiale ale dreptului lui.

Actiunea in granituire isi justifica ratiunea atit in cazul inexistentei unei delimitari intre proprietati, cit si in situatia in care astfel de semne exista, dar nu au fost stabilite prin intelegerea partilor sau prin hotarire judecatoreasca si sunt contestate de parti.

Practica judiciara a stabilit ca, atit timp cit semnelede hotar exista si sunt contestate de catre parti, actiuneain granituire nu trebuie respinsa, ci dimpotriva ea trebuie admisa, chiar daca limitele dintre terenurile limitrofe e stabilesc pe linia actuala de hotar, in vederea curmarii controversei existente.

Intr-o asemenea actiune, trebuie identificat hotarul real, ceea ce implica aflarea celor mai vechi semne de hotar, rezultate din probe. Tot astfel, trebuie urmarita si forma terenului, astfel ca schitele anexa a actelor de proprietate pot avea relevanta, dar numai daca ofera date concludente care pot usura operatiunea de identificare si reconstituirea hotarului real.

In prezenta cauza, este de necontestat ca linia de hotar dintre proprietatea reclamantilor si proprietatea piritei Unitatea Administrativ Teritoriala nua fost stabilitaprin hotarire judecatoreasca si nu exista un acord expres, al partilor cu privire lastabilirealiniei de hotar, consemnata intr-un inscris.Conform raportului de expertiza, proprietatea reclamantilor este o enclava, un loc infundat, cuprins pe toate laturile de imobilul intabulat cu NC X, proprietatea piritei Unitatea Administrativ Teritoriala Birlad, domeniul public.

Cum instanta a stabilit ca, terenul a fost ocupat de pirita, faraa detine titlu,darreclamantul nu a fixat limitele terenului cu borne si nici nu a intocmit schitaanexa in vederea inscrierii in cartea funciara, in ceea ce priveste granita dintre cele doua imobile, linia de hotar nu poate fi decit ceacare rezulta din raportul de expertiza. Rezulta ca, in raport de actele de proprietate ale terenurilor, ca linia de hotar, ce desparte linia de hotar ce desparte imobilul proprietatea reclamantilor cu suprafata de 379,00 m.p. situata in mun. Birlad, str. X, jud. Vaslui si imobilul cu proprietatea piritei Unitatea Administrativ Teritoriala Birlad cu nr. cadastral X se afla pe linia ce uneste punctele 15-16-17-18-19-20-21-15, potrivit Anexei 6 raportului de expertiza in specialitatea topografie, geodezie si cadastru

Referitor la cererea pentrurecunoasterea dreptului de trecere, instanta retine ca pentru recunoasterea dreptului de trecere pe lotul care are acces la calea publica trebuie indeplinite anumite conditii: a).locul sa fie loc infundat, sa nu aiba deschidere la calea publica; b). infundarea sa nu fie cauzata ca urmare a culpei proprietarului fondului dominant; c). caleasa fie cea mai scurtaspre drumul public, pe unde i s-ar pricini proprietarului fondului aservit cea mai mica paguba.

Prin loc infundat se intelege efectiv o suprafata de teren cu sau fara constructii care nu are nici o iesire la drumul public. Se apreciaza ca dreptul de trecere este recunoscut de lege in vederea exploatarii fondului, ceea ce inseamnaca reprezinta loc infundat si cel care are o iesire insuficienta, imprejurarea care trebuie sa rezulte din probe.

In cauza,conform raportului de expertizain specialitatea topometrie X, imobilul proprietatea reclamantilornu are deschidere la calea publica, fiind incorporat in proprietatea piritei Unitatea Administrativ Teritoriala Birlad.

In ceea ce priveste cea de-a doua conditie, rezulta ca situatia locului,respectiv calitatea de loc infundatnueste cauzataca urmare a culpei reclamantilor, intrucit acestia au dobindit imobilul prin Dispozitianr. X de la data de 25.09.2006 al Primarului Municipiului Birlad.

In ceea ce priveste cea de-a treia conditie,caleasa fie cea mai scurtaspre drumul public, pe unde i s-ar pricini proprietarului fondului aservit cea mai mica paguba,instanta retine ca, practica judiciara a stabilit ca,instituirea unui drept de trecere constituie o ingradire a dreptului de proprietate pentru proprietarul fondului aservit, cu consecinta micsorarii valorii economice, deoarece exercitarea dreptului de trecere influenteaza negativ folosirea deplina a terenului aservit.

In prezenta cauza, reclamantii solicita respectarea dreptului de trecerespre strada Paloda,pe terenuldomeniu public,aceasta fiind calea cea mai scurta ladrumul public.Piritaa fost deacord cutrecerea reclamantilor pe terenul proprietatea sa.

Prin raportul de expertizasi suplimentul la raportul de expertiza au fost identificate mai multe variantepentru iesirea la calea publica, insa in raport de situatia locului, faptul ca terenul nu este ocupat de nicio constructie, in vederea exploatarii eficiente aterenului de catre reclamant, instanta apreciaza catrecerea reclamantilorpe suprafata de teren de 128 m.p., din suprafata de teren cu numar cadastral X, delimitata potrivit raportului de expertiza in specialitatea topometrie X, prin puncte de contur 4-5-6-20-19-18-4 (anexa 2 la suplimentul raportului de expertiza) este cea mai echitabila.

Cu privire la cererea pentru plata contravalorii lipsei de folosinta, instanta urmeaza sa pronunte o solutie de respingere, pentru urmatoarele considerente:

Reclamanta a investit instanta cu o cerere prin care solicita ca piritele Directia pentru Administrarea Pietelor, Parcarilor si Cimitirelor Birlad siUnitatea Administrativ Teritoriala Birlad, sa-i achitedespagubirireprezentind contravaloarea lipsei de folosinta a terenului cu suprafata de 379 m.p. din mun. Birlad, str. X, jud. Vaslui.

In sustinerea cererii a fost efectuata expertiza in specialitatea contabilitate,in care au fost calculate sume reprezentind contravaloarea lipsei de folosintapentru fiecare an din perioada solicitata de reclamanti, respectivianuarie 2014- octombrie 2018.

Instanta va retine ca, dreptul reclamantilor de a primi despagubiri si corelativ, obligatia piritelor de a acorda despagubiri reprezentind contravaloarea lipsei de folosinta deriva din caracterele dreptului de proprietate. Atingere adusa dreptului de proprietate trebuie sa aduca in patrimoniul proprietarului o valoare economica proportionala cu atingerea suferita.Dreptul de a primi despagubiri necesita indeplinirea raspunderii civile delictuale. Astfel, pentru angajarea raspunderii civile delictuale,reclamantii trebuie sa probeze indeplinirea conditiilor cumulative cerute in acest scop, anume: a). existenta unei fapte ilicite savirsita de pirite; b). savirsirea faptei cu vinovatie, c). sa se fi provocat reclamantei un prejudiciu,in speta material; d). intre fapta si prejudiciu sa existe o legatura de cauzalitate.

Analizind probele administrate in cauza, se constata ca nu sunt intrunite conditiile raspunderii civile raspundere ce se angajeaza in raportul civil nascut intrereclamanti sipiritele Directia pentru Administrarea Pietelor, Parcarilor si Cimitirelor Birlad siUnitatea Administrativ Teritoriala Birlad.

Instanta apreciaza ca sunt probate fapta ilicita - atingerea adusa dreptului de proprietate asupra terenului de catre pirite,din declaratiile martorilor, cit si concluziile raportului de expertiza.

In ceea ce priveste prejudiciul, acesta estedovedit si cuantificat potrivit raportului de expertiza in specialitatea contabilitate.

Instanta apreciazaca nu este probata vinovatia piritelor pentru faptade ocupare a suprafetei de teren si exploatarea acestora de catre pirite. Instanta constata ca potrivitconcluziilor raportului de expertiza in specialitatea topometrie, proprietatea reclamantilor este o enclava, un loc infundat, cuprins pe toate laturile de imobilul intabulat cu NC X, proprietatea piritei Unitatea Administrativ Teritoriala Birlad, domeniul public.

Imobilul are carte funciara numar 8144, numar cadastral 3995, identificator electronic 77X9, insa nu are contur introdus in sistemul informatic OCPI, etterra. La momentul identificariiterenul este reprezentat de platforma betonata destinata parcarii auto si partial trotuar pietonal. Terenulnu poate fi trasat conform schemeiatasatadocumentatiei cadastrale, deoarece este o schema,o schitasi nu un plan de amplasament. Pentru identificarea terenului,expertul a trebuit sa efectueze urmatoareleverificari:suprapunerea cu planul cadastralal municipiului Birlad, scara 1:1000, editia 1987 din care rezultaca str. Paloda trecea pe linga latura de est a imobilului, la distanta foarte apropiata de acesta, insa vechea pozitie a strazii, deoarece in urma sistematizarii aceasta a fost mutata mai spre est suprapunerea cu planul cadastral al municipiului Birlad scara 1:1000 editia 1987 si cuOrtofotoplanul editia 2009 din care se observaca strada Paloda trecea pe linga laturade Est a imobilului, la distanta foarte apropiata de acesta, iar in anul 2009 pozitia strazii se regaseste mult mai str. Est, la distanta fata de pozitia imobilului;suprapunerea cu planul topografic scara 1:5000, editia 1950-1960 din care rezulta ca str.Paloda treceape linga latura de Est aimobilului, la distanta foarte apropiata de acesta; suprapunerea cu Harta orasului Birlad, editia 1906, din care rezulta ca str. Paloda treceape linga latura de Est a imobilului, la distanta foarte apropiata de acesta; suprapunerea cu Ortofotoplanul editia 2009 si mentionarea distantei fata de Biserica Sfintul Ilie care este de 50 metri si corespunde cu distanta din schema raportului de expertiza- X.

Rezulta cadesireclamantii au detinut un raport de expertiza sio ,,schita” a terenului si au efectuat inscrierea in cartea funciara a terenului dobindit in baza legii 10/2001,reclamantii nu auprocedatlaintocmirea si inscriereaplanului de amplasament al imobilului in cartea funciara. Asa cum s-a retinut inraportul de expertiza, terenul a fost identificat comparindu-se ,,schita”detinuta dereclamanti cu planurile cadastralesi ortoplanurile existente ale municipiului Birlad, operatiuni care cadeau in sarcina reclamantilor pentruinscriereain cartea funciara aformei terenului.

Pe de alta parte, suprafata de teren de 2787 m.p., cu numar cadastral X,din mun. Birlad, str. Cetatea de Pamint, jud. Vaslui- Parcare -talcioc,in care estecuprins si terenul proprietateareclamantiloreste inscris in cartea funciara nr.X Birlad, inclusiv sub aspectul formei fara a fi evidentiata forma terenuluireclamantilor. In aceste conditii, in mod rezonabil,piritele nu puteau avea cunostinta despre limitele proprietatiireclamantilor, despre faptul pe suprafata de teren se desfasoara activitati coordonate dePrimaria Municipiului Birlad si de pirita Directia pentru Administrarea Pietelor, Parcarilor si Cimitirelor Birlad.Semai retine ca desiau fost pusi in posesiepotrivit procesului verbal din data de 23,10.2006, respectiv in anul 2006 reclamantii au notificat piritele cu privire laeliberarea terenului abia in anul 2017, fara a raspundesolicitarii acestora de aprezentaactele de proprietate si anecesitatii prezentariiprocesului verbal de trasare a imobilului, respectiv a suprafetei de teren, precum si a altor inscrisuri care atesta bornarea/delimitarea imobilului ( adresa din data de X/21.09.2019-f.68),in conditiile in careforma ( conturul) imobilului nu a fost inscris in cartea funciara.

Pentru aceste motive,intrucit nu estedovedita vinovatia piritelor pentru incalcarea dreptului de proprietate, instanta urmeaza sa respinga cererea pentru acordarea de despagubiri ca fiind neintemeiata.

Cu privire la cererea pentru acordarea cheltuielilor de judecata, instantaretine ca,fata de solutia la care a ajuns instanta in urma deliberarii, avind in vedere dispozitiile art. 453 C.pr.civ. care prevad ca partea carepierde procesul va fi obligata, la cerere, sa plateasca cheltuielile de judecata, in raport decheltuielile efectuate in cererile admise, instanta va admite cererea reclamantilor, piritele urmind sa ramburseze acestora suma de 6.503,20 lei reprezentind cheltuieli de judecata.

1

Domenii speta

Spete similare