Vatamare corporala

Acestaeste document finalizat

Cod ECLIECLI:RO:JDBRLD:2022:004.000002

Dosar nr. X

R O M I N I A

JUDECATORIA BIRLAD

JUDB

SENTINTA PENALA Nr.2/2022

Sedinta publica de la 05 ianuarie 2022

INSTANTA

Sub nr. X din 01 iulie 2020 a fost inregistrat la instanta dosarul nr. Xal Parchetului de pe linga Judecatoria Birlad, impreuna cu Rechizitoriul prin care s-a dispus trimiterea in judecata, in stare de libertate, a inculpatului X, sub aspectul savirsirii infractiunii de vatamarecorporala din culpa, fapta prev. si ped. deart.196 alin.2 Cod penal.

Prin actul de sesizare a instantei s-au retinut urmatoarele:

La data de 11.12.2018 orele 06,50, inculpatul Xse deplasa cu autoturismul marca "Peugeot" cu numarul de inmatriculare X pe strada Republicii din municipiul Birlad din directia IRB catre centru.

Cind inculpatul a ajuns in zona Gradina, in conditii de ploaie, acesta a surprins si accidentat pe numita X care in calitate de pieton se angajase regulamentar in traversarea strazii, pe trecerea de pietoni, semnalizata prin indicator rutier si marcaj pietonal. Atit conducatorul auto cit si victima X au fost testati cu aparatul alcooltest, rezultatele fiind negative.

In urma accidentului persoana vatamata X a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare un numar de 147-150 de zile de ingrijiri medicale conform Raportului de Expertiza Medico-Legala nr.X/S/07.05.2019.

Fiind audiat inculpatul Xa declarat ca din cauza conditiilor meteo - afara ploua marunt, nu a observat-o din timp pe vatamata.

Inculpatul a recunoscut savirsirea faptei.

Situatia de fapt descrisa mai sus se probeaza cu: proces verbal de consemnare plingere orala (f.7); proces verbal de cercetare la fata locului si plansa foto(f, 10-20) -plingere/declaratii parte vatamata (f.21); Raport de Expertiza Medico-legalaX/S/07.05.2019 (f.39) -Martori: X, X, (f.32-35); Declaratie inculpat (f.27,30,31); Acte caracterizare inculpat (f.47-51).

Pe parcursul cercetarilor a fost sincer, recunoscind si regretind fapta comisa.

InculpatulXa fost judecat in stare de libertate.

In procedura de Camera preliminara, conform art. 342 Cod procedura penala, a fost verificata dupa trimiterea in judecata, competenta si legalitatea sesizarii instantei, si a fost verificatalegalitateaadministrarii probelor si a efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala.

Judecatorul de Camera preliminara a constat urmatoarele:

- rechizitoriul cuprinde datele referitoare la fapta, incadrarea juridica, la profilul moral si de personalitate al inculpatului, la actele de urmarire penala efectuate, la trimiterea in judecata si cheltuielile judiciare.

- nu au fost formulate cereri si exceptii de catre aparatorul inculpatuluisi nici din oficiu nu se impun a fi invocate.

- in temeiul art. 346 alin. 2 Cod procedura penala a constatat legalitatea rechizitoriului cu nr. Xemis de Parchetul de pe linga Judecatoria Birlad, fiind respectate dispozitiile art. 328 Cod procedura penala, a administrarii probelor, respectiv proba cu inscrisuri, cu respectarea dispozitiilor art. 114-123 din acelasi Cod, precum si actelor de urmarire penala, respectiv proba testimoniala.

Prin Incheierea din 09 septembrie 2020 pronuntata in dosar nr.X/a1 al Judecatoriei Birlad, in baza art. 346 alin. 2 Cod procedura penala, Judecatorul de Camera Preliminara a constatat legalitatea sesizarii instantei cu rechizitoriul nr. Xal Parchetului de pe linga Judecatoria Birlad din 23.06.2020, a administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire penala privind pe inculpatul Xtrimis in judecata in stare de liberate, pentru infractiunea mai sus mentionata in actul de sesizare al instantei.

S-a dispus inceperea judecatii cauzei privind pe inculpatul Xpentru infractiunea mentionata in rechizitoriu.

La judecarea cauzei in prima instanta, conform art. 374 alin. 4 Cod procedura penala, avind in vedere ca actiunea penala nu vizeaza o infractiune care se pedepseste cu detentiune pe viata, instanta a pus in vedere inculpatului ca poate solicita ca judecata sa aiba loc numai pe baza probelor administrate in cursul urmaririi penale si a inscrisurilor prezentate de parti, daca recunoaste in totalitate faptele retinute in sarcina sa, aducindu-i la cunostinta dispozitiile art. 396 alin. 10 Cod procedura penala, referitor la faptul ca in caz de condamnare sau aminare a aplicarii pedepsei, limitele de pedeapsa prevazute de lege in cazul pedepsei inchisorii se reduc cu o treime, iar in cazul pedepsei amenzii, cu o patrime.

La termenul de judecata din 23.02.2021, inculpatul Xa declaratpersonal ca recunoaste in totalitate fapta retinuta in sarcina sa si solicita ca judecata sa aiba loc numai pe baza probelor administrate in cursul urmaririi penale si a inscrisurilor prezentate de parti, in aplicarea dispozitiilor art. 349 alin. 2, art. 375 alin. 1, 2, art. 396 alin. 10 Cod procedura penala, privind judecata in cazul recunoasterii invinuirii.

Inculpatul Xa declarat ca recunoaste in totalitate fapta retinuta in actul de sesizare a instantei si nu solicita administrarea de probe cu exceptia inscrisurilor in circumstantiere pe care le poate administra la acest termen de judecata si a solicitat ca judecata sa aiba loc in baza probelor administrate in faza de urmarire penala, pe care le cunoaste,nu le contestasi le insuseste.

Si-a manifestat acordul de a presta o munca neremunerata in folosul comunitatii.

In consecinta, instanta a dat eficienta cererii inculpatului, apreciind ca indeplineste conditiile prevazute de art. 349 alin. 2, art. 375 alin. 1, 2, art. 396 alin. 10 Cod procedura penala, privind judecata in cazul recunoasterii invinuirii, a admis cererea si a trecut lajudecarea cauzeinumai in baza probelor administrate in faza de urmarire penala, trecind la solutionarea laturii penale motivat de faptul ca, din probele administrate, rezulta ca faptele inculpatului sunt stabilite si sunt suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse, fapta pentru care este trimis in judecata inculpatul avind un regim sanctionator care exclude pedeapsa detentiunii pe viata.

Analizind probele administrate in faza de urmarire penala, in raport de dispozitiile art. 374 alin. 9 C.proc.pen., respectiv art. 374 alin. 7 c.proc.pen., instanta retine aceeasi situatie de fapt ca in actul de sesizare, respectiv:

La data de 11.12.2018 orele 06,50, inculpatul Xse deplasa cu autoturismul marca "Peugeot" cu numarul de inmatriculare X pe strada Republicii din municipiul Birlad din directia IRB catre centru.

Cind inculpatul a ajuns in zona Gradina, in conditii de ploaie, acesta a surprins si accidentat pe numita X care in calitate de pieton se angajase regulamentar in traversarea strazii, pe trecerea de pietoni, semnalizata prin indicator rutier si marcaj pietonal. Atit conducatorul auto cit si victima X au fost testati cu aparatul alcooltest, rezultatele fiind negative.

In urma accidentului persoana vatamata X a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare un numar de 147-150 de zile de ingrijiri medicale conform Raportului de Expertiza Medico-Legala nr.X/S/07.05.2019.

In faza de judecata a fost efectuat un supliment la raportul de expertiza anterior, fila 63 dosar instanta, care a concluzionat ca in urma accidentului din data de 11.12.2018 persoana vatamata Xnu ramine cu alte consecinte posttraumatice prevazute de art.194 lit.a si c Cod penal.

In latura civila, a fost administrata proba cu inscrisuri si proba cu martorii Xsi X, filele 47,49 dosar instanta.

Avind in vedere probatoriul administrat in cauza, instanta constata ca fapta penala mai sus descrisa exista, constituie infractiune si a fost savirsita de catre inculpat, existind probele necesare si legal administrate si necontestate.

Fata de probele administrate in cauza, in modalitatea mai sus descrisa, instanta apreciaza ca fapta savirsita de inculpat are urmatoarea incadrare juridica:

Fapta inculpatului Xcare la data de 11.12.2018 in calitate de conducator auto nu a respectat regulile de circulatie cauzind accidentarea numitei X cauzindu-i leziuni traumatice a caror gravitate este evaluata prin zile de ingrijiri medicale mai mult de 90 zile intruneste elementele constitutive ale infractiunii de „vatamare corporala din culpa" prevazuta de art. 196 alin.2 Cod penal.

Solutionind actiunea penala:

In baza textelor de lege enuntat mai sus si a dispozitiilor art. 396 alin. 2 Cod Procedura Penala, instanta urmeaza sa aplice inculpatului o pedeapsa la individualizarea careia sub aspectul categoriei de pedeapsa si a durateise vor avea in vedere limitele de pedeapsa fixate de lege, criteriile generale prev. de art. 74 Cod penal, respectiv gravitatea infractiunii savirsite si periculozitatea infractorului, care se evalueaza dupa imprejurarile si modul de comitere a infractiunii, precum si mijloacele folosite, starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita, natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infractiunii, motivul savirsirii infractiunii si scopul urmarit, natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita dupa savirsirea infractiunii si in cursul procesului penal, nivelul de educatie, virsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala.

Instanta retine limitele de pedeapsa prevazute de art. 196 alin.2 Cod penal(inchisoarea de la 6 luni la 2 ani) si va face aplicarea cauzei legale de reducere a pedepsei prevazuta de art. 396 alin.10 C.proc.pen. in consecinta, limitele de pedeapsa devenind: 4 luni la 1 an si 4 luni.

Raportat la criteriile prevazute de literele a) – d) ale art. 74 alin. 1 C.pen, se retine ca,inculpatul la data de 11.12.2018, a condus pe drumurile publice un autoturism si, ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale si a masarilor de prevedere, respectiv neacordare de prioritate pe trecerea de pietoni, a produs un accident de circulatie soldat cu vatamarea corporala a numitei X, care s-a angajat regulamentar in traversarea strazii si care, in urma impactului a suferi leziuni, care au necesitat pentru vindecare un numar de vindecabile in 147-150 zile de ingrijiri medicale, asa cum rezulta din Raportul de expertiza medico-legala nr. X/S/07.05.2019.

Gravitatea infractiunii rezulta din imprejurarile in care a fost comisa fapta, pericolul ridicat al acestei infractiuni reiesind din imprejurarea ca inculpatul a savirsit o infractiune prin care s-a cauzatvatamarea corporala a unei persoane, nu de putine ori astfel de evenimente ducind la decesul victimei.

Cu privire la periculozitatea sociala a faptei ce face obiectul prezentului dosar, instanta retine ca in concret aceasta a vatamat acele valori primordiale aparate in primul rind de legea penala, cum sunt viata, sanatatea, integritatea fizica si psihica a persoanelor .

Instanta apreciaza ca pericolul social concret al faptei savirsite de inculpat estesporit fiind determinat modalitatea de savirsire a acesteia ( accidentarea unei persoane pe trecerea pentru pietoni), la care se adauga comportamentul inculpatului, deignorare evidenta a normelor care ocrotesc siguranta circulatiei rutiere.

Acest aspect denota faptul ca inculpatul nu a constientizat importanta valorilor sociale privitoare la siguranta circulatiei pe drumurile publice, sens in care, pentru atingerea scopului represiv si preventiv al pedepsei, instanta va alege aplicarea pedepsei.

Cu privire la persoana inculpatului, instanta concluzioneaza ca premisele pentru evolutia pozitiva a comportamentului inculpatului sunt posibile, raportat la gradul de dezvoltare psihica, determinat de virsta inculpatului si educatia scolara,ce i-au permis sa inteleaga de la inceput caracterul antisocial al faptelor sale. Inculpatul este integrat social.

Potrivit fisei de cazier judiciar inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale. Nu au maifost retinute in sarcina inculpatului manifestari antisociale, preocupat sa-si cistige existenta prin munca, constituind un aspect care va fi retinut de instanta in favoarea acestuia.

Instanta are in vedere si caracterizarile depuse din care rezulta ca inculpatul are un comportament ireprosabil in societate si la locul de munca.

Astfel, aplicind dispozitiile art.396 alin.10 C.proc.pen, dar tinind cont si de gravitatea faptei comise, instanta apreciaza ca pentru prevenirea savirsirii de noi fapte penale si formarea unei atitudini corecte fata de ordinea de drept si regulile de convietuire sociala, este necesara stabilirea pedeapsei de 1(un) aninchisoare pentru savirsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa.

In considerarea art. 67 alin. 1 C.pen., pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii unor drepturi poate fi aplicata daca pedeapsa principala stabilita este inchisoarea sau amenda si instanta constata ca, fata de natura si gravitatea infractiunii, imprejurarile cauzei si persoana infractorului, aceasta pedeapsa este necesara.

Natura si gravitatea faptei pentru care a fostcercetat inculpatul Xconduc la concluzia nedemnitatii in exercitarea drepturilor de a fi ales in autoritatile publice sau functii elective publice si de a ocupa o functie implicind exercitiul autoritatii de stat, prevazute de art. 66 C. pen rap. la art. 65 C. pen.

In consecinta, in temeiul art. 65 alin. 1 C.pen. raportat la art. 66 alin.1 lit. a), b) C.pen., pe linga pedeapsa principala aplicata inculpatului, instanta va aplica pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor: de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice si de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, de la raminerea definitiva a prezentei sentinte si pina la executarea sau considerarea ca executata a pedepsei principale, in situatia in care ar interveni revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, conform art.96 C.pen.

Pentru aceleasi considerente, in temeiul art. art. 67 alin. 1 C.pen. raportat la art. 66 alin.1 lit. a), b) Cod penal va aplica inculpatului Xpedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice si de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat,pe o perioada de 2 ani, pedeapsa a carei executare va incepe de la raminerea definitiva a hotaririi de condamnare, conform art. 68 alin. 1 lit. b) Cod penal.

Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, instanta constata ca scopul educativ preventiv al acesteia poate fi atins si fara executarea in regim de detentie, simpla suspendare a executarii pedepseisub supraveghere ar fi de natura sa asigure respectarea pe viitor a normelor penale de catre inculpat. Instanta se opreste asupra acestui mod de executare a pedepsei considerind ca pentru stoparea unui astfel de comportament sunt suficiente instituirea unor masuri de supraveghere si impunerea unor obligatii pentru ca inculpatul sa isi insuseasca de o maniera ireprosabila o conduita si o perspectiva corecta fata de normele care asigura normala desfasurare a circulatiei pe drumurile publice.

Avind in vedere ca pedeapsa aplicata inculpatului nu depaseste 3 ani inchisoare, iar acesta nu a mai fost condamnat anterior, tinind seama de gradul de educatie si de faptul ca este integrat familial-social, precum si de atitudinea procesuala avuta de la momentul comiterii faptei pina in prezent, instanta apreciaza ca scopul pedepsei si reinsertia sociala pot fi atinse fara privarea de libertate a inculpatului, pronuntarea condamnarii constituind un avertisment ce il va determina sa nu mai savirseasca infractiuni.

Instanta apreciaza ca finalitatea pedepsei, respectiv reeducarea inculpatului se poate realiza mai eficient prin lasarea in libertate, decit prin izolarea de societate, inculpatul manifestind indice de corigibilitate prin comportamentul sau anterior, integrat social si cu disponibilitate a de a munci.

Exemplaritatea pentru societate, sentimentul de securitate in rindul societatii civile, convingerea ca justitia actioneaza ferm si nu incurajeaza savirsirea unor asemenea fapte, se poate realiza si prin aplicarea unei pedepse a carei modalitate de executare sa fie exemplara pentru societate, in care primeaza acordarea sansei realede a se reeduca si reintegra in societate a unei persoane apte cum este inculpatul, dindu-i posibilitatea sa-si manifeste utilitateaprin activitati alese sau impuse.

Astfel, in temeiul art. 91 C. pen. instanta va suspenda executarea sub supraveghere a pedepsei inchisorii de 1 an, stabilind conform art. 92 alin. 1 si 2 C. pen. un termen de supraveghere de 2(doi) ani.

In baza art. 93 alin. (1) C. pen. va obliga inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere sa respecte urmatoarele masuri de supraveghere:

a) sa se prezinte la Serviciul de Probatiune Vaslui, la datele fixate de acesta;

b) sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa;

c) sa anunte, in prealabil, schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile;

d) sa comunice schimbarea locului de munca;

e) sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta.

In temeiul art. 93 alin. 2 lit. b) Cod penal, va impune inculpatului sa frecventeze un program de reintegrare sociala derulat de catre serviciul de probatiune sau organizat in colaborare cu institutii din comunitate.

In baza art. 93 alin. 3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta munca neremunerata in folosul comunitatii pe o perioada de 90 de zile, in cadrul Primariei comunei Zorleni, jud.Vaslui sau in cadrul Politiei comunei Zorleni, jud.Vaslui, institutie ce va fi stabilita de catre consilierul de probatiune pe baza evaluarii, conform art. 51 alin. 1 raportat la art. 57 alin. 2 din Legea nr. 253/2013, afara de cazul in care, din cauza starii de sanatate, nu poate presta aceasta munca.

In temeiul art. 404 alin. 2 C. proc. pen. raportat la art. 91 alin. (4) C. pen. si art. 93 alin. 5 C.pen., va pune in vedere inculpatului ca, in cazul savirsirii unei noi infractiuni in cursul termenului de supraveghere, precum si in cazul nerespectariimasurilor de supraveghere si obligatiilor impuse, respectiv in cazul neindeplinirii integrale a obligatiilor civile stabilite prin prezenta hotarire, se vor aplica dispozitiile art. 96 C. pen., privind revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere.

In baza art. 94 alin. 1) C.pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevazute in art. 93 alin. 1) lit. c) - e) C.pen se vor comunica de catre inculpat Serviciului de Probatiune Vaslui.

Cu privire la latura civila, instanta retine ca actiunea civila formulata de partea civila Xeste intemeiata in parte, in ceea ce priveste daunele morale.

Instanta va avea in vedere la acordarea daunelor materiale si morale,decizia nr.1/2016 a I.C.C.J, conform careia „In cazul asigurarii obligatorii de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, societatea de asigurare are calitate de parte responsabila civilmente si are obligatia de a repara singura prejudiciul cauzat prin infractiune, in limitele stabilite in contractul de asigurare si prin dispozitiile legale privind asigurarea obligatorie de raspundere civila”.

Instanta ia act ca persoana vatamata Xs-a constituit parte civila cu suma de 30.000 lei cu titlu de daune materiale si cu suma de 100.000 euro cu titlu de daune morale, fila 10 dosar instanta.

Pentru a putea fi antrenata raspunderea civila delictuala este necesar, conform art. 1357C. civ., dovedirea concomitenta a urmatoarelor conditii: a) o fapta cauzatoare de prejudiciu si persoana care a cauzat aceasta fapta; b) un prejudiciu cauzat, stabilit cu certitudine c) existenta raportului de cauzalitate intre fapta daunatoare si prejudiciu si d) culpa.

Fapta ilicita ca element al raspunderii delictuale este definita in art. 1349 alin. 1 Cod civil si reprezinta acea fapta prin care, incalcindu-se normele dreptului obiectiv, au fost cauzate prejudicii dreptului subiectiv apartinind unei persoane sau intereselor acesteia.

In cazul de fata, instanta arata, avind in vedere considerentele anterioare, ca este doveditafapta inculpatului, care in domeniul dreptului penal reprezinta infractiunea de vatamare corporala din culpa.

Instanta arata ca prejudiciul reprezinta rezultatul, efectul negativ suferit de o anumita persoana, prin atingerea adusa unei valori sociale protejate de lege.

In ceea ce priveste daunele materiale solicitate, instanta constata ca nu s-a facut nicio dovada a acestora, nu a fost depus vreun inscris care sa ateste cheltuielile facute ca urmare a acestei fapte ilicite, iar martorii audiati au declarat doar la modul general ca victima a cheltuit bani pe tratament.

Din acest motiv instanta nu va putea obliga asiguratorul la plata de daune materiale catre partea civila.

Cu privire la daunele morale solicitate, instanta va constata ca persoana vatamata a suferit un prejudiciu de natura morala care reclama a fi reparat in mod echitabil. Or, in astfel de cazuri singura modalitate permisa de lege ar fi primirea unei compensatii materiale in bani, al carei cuantum il va aprecia instanta prin raportare la fiecare situatie in parte.

Instanta va considera indeplinita conditia raspunderii civile delictuale ca urmare a savirsirii unei fapte prevazute de legea penala, existind o legatura de cauzalitate intre fapta comisa de inculpat si prejudiciul suferit de persoana vatamata, prin leziunile traumatice suferite, durerile inerente cauzate de acestea si stresul din perioada urmatoare.

Cu privire la cuantumul pretentiilor civile, instanta are in vedere ca reparatia trebuie sa fie echitabila si proportionala cu prejudiciul moral suferit si nu sa fie o sursa de imbogatire fara justa cauza.

Instanta retine ca victima a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare un numar foarte mare (147-150 ) de zile de ingrijiri medicale.

Rezulta din probatoriul administrat faptul ca modul de viata al victimeia fost influentat ca urmarea acestui accident, ca un interval de timp dupa producerea accidentului aceasta a depus un efort suplimentar pentru a indeplini aceleasi activitati pe care le indeplinea si inainte.

Tinind cont de faptul ca autoturismul inculpatului era asigurat la data evenimentului, prin contractul incheiat cu partea responsabila civilmente – asiguratorul S.C.XS.A., instanta va obliga asiguratorul sa plateasca partii civile suma de 250.000 lei, cu titlu de daune morale, suma la care se adauga dobinda legala calculata de la data raminerii definitive a prezentei hotariri si pina la data achitarii efective.

Instanta apreciaza ca aceasta suma este de natura a acoperi prejudiciul moral cauzat, avind in vedere virsta victimei, suferintele incercate in urma accidentului, faptul ca a ramas cu sechele atit fizice cit si psihice pe viata, in urma acestui eveniment, apreciind astfel ca in urma acordarii acestor despagubiri nu se realizeaza nicidecum o imbogatire fara justa cauza.

Cu privire la cheltuielile judiciare, constatind culpa procesuala a inculpatului, in temeiul 274 alin. 1 C. proc. pen., instanta va obliga inculpatul Xla plata sumei de 500 de lei cheltuieli judiciare avansate de stat in prezentul proces, in faza de urmarire penala si in faza de judecata (din care, suma de 200 lei reprezinta cheltuieli judiciare efectuate in faza de urmarire penala).

1

Domenii speta

Spete similare