Minori si Familie

Sentinţă civilă 2569 din 07.10.2021


Acesta este document finalizat

Cod ECLIECLI:RO:JDBRLD:2021:001.002569

Dosar nr. X

R O M I N I A

JUDECATORIA BIRLAD

JUDB

SENTINTA CIVILA Nr. 2569/2021

Sedinta publica de la 07 Octombrie 2021

Instanta constituita din:

INSTANTA

Asupra cauzei de fata, constata urmatoarele:

La data de 02.11.2020, pe rolul Judecatoriei Birlad s-a inregistrat dosarul cu nr. X avind ca obiect divort, prin care reclamantul Xa solicitat in contradictoriu cu pirita X, desfacerea casatoriei prin divort, din culpa piritei; in conf. cu disp. art. 503 si art. 505 Cod civil, sa se stabileasca ca autoritatea parinteasca asupra minorilor X, nascuta ia 15 sept.2015, si X, nascut la data de 3 martie 2013, sa fie exercitata de ambii parinti; in conf. cu disp. art. 400 Cod civil, sa se stabileasca locuinta minorilor la locuinta reclamantului.

Ulterior, reclamantul si-a precizat actiunea in sensul ca doreste ca minorii sa ramina sa locuiasca asa cum o fac in prezent, respectiv locuinta minorei X, nascuta la data de 15.09.2015, sa fie stabilita la mama, respectiv la pirita X si a minorului X, nascut la data de 03.03.2013, la tata, respectiv la reclamantul X.

In conf. cu disp. art. 383 alin. (3) Cod civil, reclamantul solicita revenirea piritei la numele avut anterior casatoriei - X.

In fapt, cei doi soti au avut initial o relatie de concubinaj care a durat 9 ani inainte de a o oficializa. S-au casatorit in data de 19 oct.2016, conform certificatului de casatorie seria CY nr. X, act nr. 18 din data de 19 oct.2016, iar din relatia lor au rezultat doi copii.

In prezent sunt despartiti in fapt din 10 august 2020 cind pirita a plecat de acasa, la munca in Germania, si de atunci nu au mai reluat convietuirea. De curind s-a intors 2 zile, si asta numai pentru a-i spune ca are o alta relatie, si ca nu se mai intoarce la reclamant. Nu este pentru prima data cand pleaca de acasa, a mai fost plecata si in 2012, 2015, si dupa ce-si consuma relatia se 'intoarcea acasa. Reclamantul o primea pentru ca ii era mila de copii, ea promitea ca se schimba, dar acum sunt in aceeasi situatie.

Reclamantul a fost de acord ca fetita sa locuiasca cu mama, i-a facut chiar pasaport pentru aceasta, iar baiatul, pentru ca este mai mare, ar vrea sa ramina cu el.

Considera ca cele aratate mai sus constituie motive temeinice pentru desfacerea casatoriei, nu mai gaseste ratiunea pentru care relatia dintre ei ar mai fi mentinuta de un certificat de casatorie.

In drept, isi intemeiaza cererea pe disp. art. 379, art. 503 si art. 505, art. 400, 401, art. 513, art. 524, art. 529 si art. 383 alin. (3) Cod civil.

In dovedirea cererii de chemare in judecata, solicita incuviintarea probei cu inscrisuri, interogatoriul si proba testimoniala.

A depus copie de pe urmatoarele acte: certificat de casatorie; CI reclamant; certificat de nastere minori; dovada platii taxei de timbru in cuantum de 100 lei; duplicat pentru comunicare.

Pirita nua formulat intimpinare si nu s-a prezentat in fata instantei.

S-a dispus efectuarea anchetelor sociale, atit la domiciliul reclamantului, cit si la domiciliul piritei, a parintilor acesteia, unde se afla minora X.

Analizind probatoriul administrat in cauza, instanta retine urmatoarele:

Reclamantul si pirita au avut initial o relatie de concubinaj care a durat 9 ani inainte de a o oficializa. S-au casatorit in data de 19 oct.2016, conform certificatului de casatorie seria CY nr. X, act nr. 18 din data de 19 oct.2016, iar din relatia lor au rezultat doi copii, in prezent minori.

Cei doi soti sunt despartiti in fapt din 10 august 2020 cind pirita a plecat de acasa, la munca in Germania, si de atunci nu au mai reluat convietuirea.

Din casatoria partilor au rezultat doi copii minori, acestia locuind in prezent astfel: minora la mama, iar minorul la tata.

Articolul 379 alin.1 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, prevede ca, „In cazul prevazut la art. 373 lit. b), divortul se poate pronunta daca instanta stabileste culpa unuia dintre soti in destramarea casatoriei. Cu toate acestea, daca din probele administrate rezulta culpa ambilor soti, instanta poate pronunta divortul din culpa lor comuna, chiar daca numai unul dintre ei a facut cerere de divort. (…)”.

Fata de textele de lege sus invocate, instanta apreciaza ca relatiile de casatorie ale partilor sunt grav vatamate, iar continuarea casatoriei nu mai este posibila.

Cu privire la culpa partilor, instanta apreciaza ca vinovat de degradarea relatiilor de casatorie se face pirita, care nu a avut un comportament adecvat vietii de familie, a parsit domiciliul conjugal de mai multe ori si nu a insistat si nu a gasit solutii pentru continuarea vietii de familie.

Pentru considerentele aratate, se va dispune desfacerea, din vina exclusiva a piritei, a casatoriei incheiate la data de 19.10.2016, inregistrata cu nr. 18 in Registrul de stare civila al Primariei comunei Perieni, jud. Vaslui.

Cu privire la nume, intrucit nu exista nici o invoiala asupra purtarii de pirita a numelui dobindit prin casatorie, dimpotriva se solicita ca pirita a revina la numele purtat anterior casatoriei, instanta urmeaza sa dispuna revenirea acesteia la numele purtat anterior casatoriei, acela de X.

Instanta urmeaza ca, potrivit art. 396 din Codul civil, sa hotarasca asupra raporturilor dintre parintii divortati si copiii lor minori.

Astfel, articolul 397 din Codul civil prevede ca „autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti, afara de cazul in care instanta decide altfel”.

Articolul 397 din Noul Cod civil prevede ca „dupa divort, autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti, afara de cazul in care instanta decide altfel” iar potrivit art. 398 Cod civil „daca exista motive intemeiate, avind in vedere interesul superior al copilului, instanta hotaraste ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata numai de catre unul dintre parinti”, iar „celalalt parinte pastreaza dreptul de a veghea asupra modului de crestere si educare a copilului, precum si dreptul de a consimti la adoptia acestuia.”

Autoritatea parinteasca reprezinta un ansamblul de drepturi si indatoriri care privesc, atit persoana, cit si bunurile copilului si apartin in mod egal ambilor parinti.

Potrivit alin. 2 „parintii exercita autoritatea parinteasca numai in interesul superior al copilului, cu respectul datorat persoanei acestuia, si il asociaza pe copil la toate deciziile care il privesc, tinind cont de virsta si de gradul sau de maturitate”, iar alin 3 prevede ca „ambii parinti raspund pentru cresterea copiilor lor minori.”

Autoritatea parinteasca se exercita pina la data cind copilul dobindeste capacitatea deplina de exercitiu.

Totodata, articolul 398 din Codul civil prevede ca:

„(1) Daca exista motive intemeiate, avind in vedere interesul superior al copilului, instanta hotaraste ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata numai de catre unul dintre parinti.

(2) Celalalt parinte pastreaza dreptul de a veghea asupra modului de crestere si educare a copilului, precum si dreptul de a consimti la adoptia sau la casatoria acestuia”.

Din textele de lege sus invocate, rezulta ca, in materia exercitarii autoritatii parintesti, regula este ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata de catre ambii parinti ai copilului dar, pentru motive intemeiate, se poate dispune exercitarea ei de catre unul dintre parinti.

Cazurile de exercitare a autoritatii parintesti de catre un singur parinte sunt prevazute in art. 507 din Codul civil, astfel: „Daca unul dintre parinti este decedat, declarat mort prin hotarire judecatoreasca, pus sub interdictie, decazut din exercitiul drepturilor parintesti sau daca, din orice motiv, se afla in neputinta de a-si exprima vointa, celalalt parinte exercita singur autoritatea parinteasca”.

Asadar, potrivit dispozitiilor Codului Civil regula este ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata in comun de ambii parinti si doar prin exceptie, instanta poate sa stabileasca ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata de unul dintre parinti.

In cauza, instanta retine ca nu s-a facut dovada existentei niciunui motiv temeinic pentru ca autoritatea parinteasca sa fie exercitat doar de unul dintre parinti, aceasta fiind in interesul superior al copilului care are dreptul de a fi crescut de ambii parinti chiar daca acestia sunt separati.

Instanta are in vedere ca exercitarea in comun a autoritatii parintesti se concretizeaza in consultarea parintilor in luarea deciziilor importante cu privire la cresterea si educarea copiilor, actele curente privind cresterea si educarea acestora fiind indeplinite de parintele la care copii locuiesc. Se incadreaza in notiunea de decizii importante privind copilul alegerea scolii la care copilul va studia, a medicului de familie, a cursurilor extrascolare, etc.

Reclamantul nu a dovedit ca ar fi incident vreunul dintre motivele prevazute de art. 507 din Codul civil, referitoare la exercitarea autoritatii parintesti de catre un singur parinte, chair solicitind ca aceasta autoritate sa fie exercitata in comun..

Pentru considerentele de mai sus si apreciind ca este in interesul superior al minorilor, se va dispune ca exercitarea autoritatii parintesti privind pe minorii: X, nascuta la data de 15.09.2015 si X, nascut la data de 03.03.2013, sa revina in comun ambilor parinti.

In ceea ce priveste stabilirea locuintei minorilor, instanta este chemata sa dea prioritate unuia dintre cele doua principii – al interesului minorilor sau al mentinerii fratilor impreuna.

Principiul mentinerii fratilor impreuna desi nu isi gaseste o reglementare legala in legislatia noastra decit in materia plasamentului trebuie retinut si aplicat si in materia stabilirii locuintei minorilor la unul dintre parinti pentru identitate de ratiune.

 Asa cum s-a subliniat in doctrina si in practica judiciara, masura separarii minorilor trebuie sa fie adoptata numai in situatii exceptionale si pentru cauze temeinic justificate.

Originea notiunii de interes superior al copilului provine din realizarea faptului ca acesta este un individ care are nevoi si drepturi distincte de cele ale parintilor. Prin urmare interesul sau ar putea fi diferit de cel al parintilor, astfel ca este normal ca interesul copilului sa prevaleze in fata altor interese atunci cind se iau masuri cu privire la copil. Recomandarea 874 (1979) a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei precizeaza ca un prim principiu urmatoarele: "copiii nu trebuie sa mai fie considerati proprietatea parintilor, ci trebuie sa fie recunoscuti ca indivizi avind propriile drepturi si nevoi".

Tatal si mama sunt figuri importante de atasament care au rol decisiv in dezvoltarea emotionala si sociala a copilului, atit timp cit calitatea interactiunilor lor va conditiona calitatea relatiilor sociale. De aceea in situatia familiilor care se destrama prin divort, interesul superior al copiilor, in general, este legat de posibilitatea de a putea accesa cvasinelimitat pe ambii parinti si frati pentru a putea dezvolta relatii echilibrate si armonioase cu parintii, fratii si familia extinsa a parintilor.

Faptul ca parintii nu mai pot sa fie impreuna, nu trebuie sa aiba vreo influenta asupra copiilor. Un copil crescut si educat cu dragoste si responsabilitate de ambii parinti, chiar si atunci cind acestia nu locuiesc impreuna, are sanse mult mai mari de integrare si reusita sociala.

Din continutul referatelor de ancheta socialaintocmite la locuinta reclamantului si la locuinta parintilor piritei, unde se afla minora X, reiese ca ambele locuinte ofera conditii pentru minori si ambii minori sunt bine ingrijiti.

In consecinta, instanta apreciaza ca LA ACEST MOMENT locuinta minorilor nu va fi comuna, dar recomanda fiecarui parinte sa mentina vie legatura cu celalalt copil si bineinteles sa dezvolte o legatura sanatoasa si necesara intre frati, urmind ca atunci cind considera necesar sa fie modificata aceasta masura prin stabilirea unei singure locuinte pentru ambii minori.

Referitor la pensia de intretinere instanta retine ca articolul 402 Cod civil prevede ca instanta de tutela, prin hotarirea de divort, stabileste contributia fiecarui parinte la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor.

De asemenea, articolul 530 din Codul civil se reglementeaza modalitatile de executare. Astfel regula este ca obligatia de intretinere se executa in natura, prin asigurarea celor necesare traiului si, dupa caz, a cheltuielilor pentru educare, invatatura si pregatire profesionala, iar daca obligatia de intretinere nu se executa de bunavoie, in natura, instanta de tutela dispune executarea ei prin plata unei pensii de intretinere, stabilita in bani.

In speta de fata, avind in vedere ca locuinta fiecarui copil este stabilita la cite un parinte, instanta va obliga ambii parinti sa ofere intretinere in natura ambilor copii minori.

Prin urmare, in raport de circumstantele concrete ale cauzei, pentru a asigura continuitate in ingrijire si un mediu securizat apreciaza instanta ca, interesul superior al minorilor este de a locui asa cum locuiesc in prezent: minora X, nascuta la data de 15.09.2015, la mama, respectiv la pirita X si minorul X, nascut la data de 03.03.2013, la tata, respectiv la reclamantul X.

Instanta va obliga pirita la plata cheltuielilor de judecata catre reclamant, in cuantum de 1.000 lei (100 lei taxa de timbru, 900 lei onorariu aparator, conform chitantei nr. 3630 din 20.09.2021).

Se va dispune ca o copie de pe hotarire sa fie comunicata Primariei comunei Perieni, jud. Vaslui, la data raminerii definitive a hotaririi, precum si Registrului national al regimurilor matrimoniale, prevazut de Codul civil, conform art. 928 alin. 4 C.proc. civ.

1