Lichidarea regimului matrimonial

Sentinţă civilă 666 din 13.08.2020


Operator de date cu caracter personal nr. 2432

Prezentul document conţine date cu caracter personal aflate sub incidenţa Legii nr. 677/2001 şi a Regulamentului (UE) 2016/679, fapt ce atrage obligativitatea protejării, conservării şi folosirii acestora doar în scopul prevăzut de lege

Dosar nr. 1575/188/2017

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA BICAZ, JUDEŢUL NEAMŢ

SENTINŢA CIVILĂ NR.666

Şedinţa publică din data de 13.08.2020

Instanţa constituită din:

Preşedinte – Viorel-Bogdan Duca

Grefier – Cristina-Nicoleta Ramaşcanu

Pe rol se află pronunţarea  cauzei civile având ca obiect lichidarea regimului matrimonial, formulată de reclamantul-pârât VC, cu domiciliul procedural ales la familia, în contradictoriu cu pârâta-reclamantă CI, în contradictoriu cu intervenienţii în numele altei persoane VI, VI şi intervenienţii forţaţi CV, CI.

Mersul dezbaterilor şi susţinerile pe fond ale părţilor sunt consemnate în încheierea de şedinţă din data de 30.07.2020, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, dată la care s-a dispus  amânarea pronunţării pentru termenul din 13.08.2020, când s-au hotărât următoarele:

INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 04.10.2017, sub nr. 1575/188/2017, reclamantul CV a solicitat în contradictoriu cu pârâta CI să se constate că în timpul căsătoriei au dobândit bunuri comune având o contribuție egală, să se constate existența unui drept de creanță în favoarea sa în valoare de 10 000 lei constând în îmbunătățirile aduse la casa proprietate exclusivă a pârâtei, să se constate încetarea regimului matrimonial al comunităţii legale de bunuri, lichidarea regimului matrimonial urmând a dispune partajarea bunurilor comune reprezentate de casă de locuit din anul 2011, situată în com. Borca, jud Neamț, magazie de lemne, atelier de scule, fânărie și șură, mobilă de bucătărie, aragaz, frigider, pat, masă cu 4 scaune și televizor.

În fapt, a susţinut că părţile s-au căsătorit în 2004, iar prin sentinţa civilă nr. 851/16.11.2016 pronunţată în dosarul nr. 810/188/2016 s-a dispus desfacerea căsătoriei.

A menţionat că masa bunurilor se compune din imobilul casă de locuit construită în 2011 din comuna Borca jud Neamț, îmbunătățiri realizate la locuința veche din 1956 primită donație de către pârâtă, magazie de lemne, atelier de scule, fânărie, șură și bunuri mobile.

A arătat că apreciază o contribuție egală a ambelor părți penru dobândirea bunurilor.

În drept, a invocat disp. art. 919 alin 1 lit f) și art 980 C.p.c..

În dovedire, a solicitat încuviinţarea probelor cu înscrisuri, interogatoriul pârâtei, proba testimonială şi expertize de specialitate.

Pârâta a formulat întâmpinare şi cerere reconvențională ( f 44).

Aceasta susține faptul că majoritatea lucrărilor realizate pe parcursul căsniciei au fost realizate cu contribuția financiară a ei, din sume de bani provenite din moștenirea dobândită de la soții SA  și S. Branșamentul electric pentru casa construită a fost preluat de pe imobilul primit prin moștenire de aceasta, lemnul folosit la noua casă provine de la vechea locuință moștenită, cu alte cheltuieli pentru casă au fost susținuți de părinții pârâtei care au contractat un credit în anul 2011, cimentul și bolțarii casei au fost achitați cu bani de la CEC lăsați moștenire, tâmplăria casei a fost achitată cu sume de bani provenite din exploatarea unor suprafețe de teren forestier primite moștenire.

Pe cale reconvențională a solicitat adăugarea la masa partajabilă a două fânării construite pe terenul părinților reclamantului și reținerea unei cote de contribuție la dobândirea bunurilor de 80% pentru pârâtă și 20% pentru reclamant.

În drept, a invocat disp. art. 205 cpc, art 209 cpc, art 35 cpc raportat la art 492 cod civil 1864 și art 980 C.p.c..

În dovedire, a solicitat încuviinţarea probelor cu înscrisuri, interogatoriul reclamantului, proba testimonială şi expertize de specialitate.

La data de 09.02.2018 a fost formulată cerere de intervenție accesorie ( f 94), în interesul pârâtei-reclamante, de către VI și VI- părinții acesteia, cerere care a fost admisă în principiu prin încheierea din data de 25.05.2018 ( f 112). La același termen au fost introduși în cauză în calitate de intervenienți forțați și părinții reclamantului-pârât, numiții Cimpoeșu Vasile și Cimpoeșu Ionica.

Intervenienții VI și VI au susținut faptul că au ajutat părțile cu sume de bani pentru construirea casei, întrucât aceștia nu realizau venituri și nu puteau accesa credite. Din respectivele sume de bani a fost achiziționată tabla, asteriala, lemn de construcții, manopera pentru acoperiș.

La data de 12.03.2018, reclamantul-pârât a formulat întâmpinare și răspuns la întâmpinare ( f 103), care afirmă că el era singurul care obținea venituri; bolțarii și cimentul pentru casă au fost achiziționați cu banii de la nuntă; banii de la CEC moștenire de la familia Sufletu au fost folosiți pentru înmormântările și rânduielile cuvenite celor doi donatori; recunoaște faptul că au fost exploatați arbori și sumele de bani au fost folosite în gospodărie; creditul contractat de părinții pârâtei-reclamante a fost folosit pentru achiziția unui autoturism folosit de sora acesteia; în toată perioada reclamantul-pârât a lucrat la societatea numitului RD care i-a acordat și împrumuturi de bani; a contractat personal un împrumut bancar în valoare de 7000 lei, motiv pentru care afirmațiile intervenienților sunt false. În același timp, și-a exprimat acordul cu privire la reținerea la masa partajabilă a celor două fânării construite pe terenul părinților săi.

La data de 25.05.2018, pârâta-reclamantă a formulat precizări, arătând că din banii de la nuntă au cumpărat electrocasnice și nu ciment; banii folosiți la decesul donatorilor nu au fost cei de la CEC ci alți bani lăsați în casă de către aceștia; creditul personal contractat de reclamantul-pârât a fost în valoare de 5000 lei și a fost luat în 2007 și au fost folosiți în familie ( f 110).

Pârâta-reclamantă a formulat precizări la reconvențională ( f 123) solicitând reținerea la masa partajabilă și a sumei de 6270 lei reprezentând datorie personală a reclamantului-pârât, rezultată din dosarul penal 2087/188/2012 și achitată în timpul căsătoriei.

Reclamantul-pârât a formulat răspuns la precizări, afirmând faptul că respectiva datorie provenită din procesul penal a fost achitată personal de către el, din moment ce singura sursă de venit în familie era reprezentată de salariul său. În același timp, a arătat că a suportat personal o cheltuială a soției, prilejuită de dosarul 2020/188/2010, respectiv suma de aproximativ 3000 lei. Pe cale de consecință, susține că a achitat toate datoriile familiei în cotă de ½ și nu datorează nici o sumă de bani pârâtei-reclamante. ( f 134).

Prin Încheierea din data de 08.12.2017, instanța a admis cererea de ajutor public judiciar formulată de reclamantul-pârât și a dispus scutirea acestuia de la plata taxei judiciare de timbru în valoare de 2310,69 lei ( f 38).

Prin Încheierea din data de 29.01.2019, instanța a admis cererea de ajutor public judiciar formulată de pârâta-reclamantă și a dispus scutirea acesteia de la plata taxei judiciare de timbru în valoare de 188 lei ( f 160).

Prin încheirea de admitere în principiu din data de 18.06.2020, instanța a admis, în parte, în principiu, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul-pârât CV în contradictoriu cu pârâta CI; a admis, în parte, în principiu, cererea reconvenţională formulată de pârâta-reclamantă Crețu Iuliana în contradictoriu cu reclamantul-pârât CV; a constatat că părţile au dobândit, în timpul căsătoriei, în cote egale, următoarele bunuri:

A.Bunuri imobile:

- casă de locuit ,,la roșu” (edificată în anul 2011) situată în com. Borca, sat Soci, jud. Neamț, valoare de circulație 33 718 lei;

- magazie de lemne și scule cu suprafață de 25,52 mp situată în com. Borca, sat Soci, jud. Neamț, valoare de circulație 765 lei;

- fânar cu suprafața de 19,36 mp situat în com. Borca, sat Soci, jud. Neamț, valoare de circulație 968 lei;

- două fânării aflate pe terenul părinților reclamantului-pârât, intervenienții forțați Cimpoeșu Vasile și Cimpoeșu Ionica, situate în com. Borca, sat Soci, jud. Neamț, valoare de circulație 1936 lei;

B. Bunuri mobile:

-mobilă de bucătărie compusă din 8 corpuri;

-aragaz;

-frigider;

-pat;

-masă cu 4 scaune;

-televizor.

Prin aceeași încheiere, instanța a constatat că părțile au efectuat, în cote egale, la imobilul proprietatea pârâtei-reclamante situat în com. Borca, sat Soci, jud. Neamț următoarele îmbunătățiri (în valoare totală de 2.870 lei):

- montare faianță,

- montare parchet,

- montare ușă exterioară din profil PVC cu geam termopan și ușă interioară din lemn,

- înlocuire parțială a tablei de pe casă,

- tencuieli pereți din zona demolată.

Prin aceeași încheiere, instanța a constatat că reclamantul-pârât are un drept de creanță împotriva pârâtei-reclamante constând în cota de 50 % din contravaloarea îmbunătăților anterior menționate, respectiv suma de 1.435 lei.

Prin aceeași încheiere, instanța a respins, ca neîntemeiată, solicitarea pârâtei-reclamante de a se reține la masa partajabilă a datoriei personale a reclamantului-pârât în cuantum de 6.270 lei.

Pentru a hotărâ astfel, s-au avut în vedere următoarele:

În fapt, părţile s-au căsătorit la data de 22.08.2004 și au divorțat prin acord conform Sentinței civile nr 851 din 17.11.2016 pronunțată de Judecătoria Bicaz în dosarul nr 810/188/2016, definitivă prin neapelare la data de 03.02.2017.

La data de 11.05.2007, a fost încheiat contractul de donație prin care pârâta-reclamantă a primit dreptul de nudă proprietate asupra imobilului cu nr cadastral provizoriu 33, înscris în CF 28/N a comunei Borca, situat în intravilanul satului Soci din comuna Borca jud Neamț, cu rezervarea de către donatorii SA  și SS  a uzufructului viager asupra construcțiilor și asupra terenului ( f 21).

Prin testamentul autentificat la data de 17.03.2010, Sufletu Saveta instituit legatar universal pe pârâta-reclamantă ( f 81). SA a decedat la data de 21.06.2008 ( f 79) iar SS  la data de 19.04.2010 ( f 80).

Din probele administrate în cauză a reieşit că, în baza contractului de donație și a testamentului, pârâta-reclamantă a dobândit imobilului cu nr cadastral provizoriu 33, înscris în CF 28/N a comunei Borca, situat în intravilanul satului Soci din comuna Borca jud Neamț, compus din 448 mp curți construcții, 467 mp arabil, casă de locuit din lemn în suprafață de 92 mp compusă din 4 camere, bucătărie, două holuri, baie și debara.

Conform Sentinței civile nr 65 din 28.01.2013 pronunțate de Judecătoria Bicaz în dosarul nr 2020/188/2010, pârâta-reclamantă a primit prin partaj de folosință, o cotă de 1/3 din 5 ha teren forestier. La data decesului defunctei Sufletu Saveta a fost dobândită și o sumă de bani existentă într-un cont bancar.

Conform autorizației de construire nr 21 din 30.07.2009 ( f 48), urmare a solicitării efectuate de reclamantul-pârât, a fost autorizată construirea unei locuințe cu o suprafață construibilă de 51,67 mp, pe imobilul teren din satul Soci, com Borca jud Neamț, autorizație prelungită până la data de 30.07.2013.

Conform raportului de expertiză tehnică întocmit de expert Ionel Nicolae ( f 217), în baza autorizației indicate anterior a fost construită în anul 2011 o casă aflată în stadiul ,, la roșu”. Casa are configurația parter+mansardă, cu o suprafață construită la sol de 68,4 mp iar la mansardă de 72,9 mp. Zidăria este executată din bolțari de BCA, învelitoarea este din tablă de tip țiglă, s-a folosit la mansardă lemn din care 40 % este refolosit din casa dobândită prin donație de către pârâta-reclamantă. Există racord electric care este mutat de pe clădirea veche primită donație, s-a montat tâmplăria exterioară.

Conform aceluiași raport de expertiză, la casa veche aflată în proprietatea pârâtei-reclamante s-au efectuat o serie de îmbunătățiri, constând în montare faianță, montare parchet, montare ușă exterioară din profil PVC cu geam termopan și ușă interioară din lemn, înlocuire parțială a tablei de pe casă, tencuieli pereți din zona demolată; valoarea totală a îmbunătățirilor a fost calculată la 2870 lei.

Din probele administrate în cauză, instanța a reținut faptul că părțile au edificat pe durata căsătoriei mai multe anexe gospodărești, care au fost expertizate. Astfel, a fost construită o magazie de lemne compartimentată astfel încât s-a amenajat în interiorul acesteia și o magazie de scule, cu o suprafață totală de 25,52 mp; a fost construit un fânar în suprafață de 19,36 mp și încă două fânării construite pe terenul proprietatea părinților reclamantului-pârât.

La masa partajabilă s-a solicitat a fi aduse și o serie de bunuri mobile, a căror existență a fost recunoscută de părți. Astfel, fac parte din masa partajabilă următoarele bunuri: mobilă de bucătărie compusă din 8 corpuri, aragaz, frigider, pat, masă cu 4 scaune și televizor.

Referitor la solicitarea pârâtei-reclamante de a se reține la masa partajabilă a datoriei personale a reclamantului-pârât în cuantum de 6270 lei, instanța a reținut faptul că această sumă a fost achitată de către reclamantul-pârât din veniturile proprii obținute de acesta în calitatea de salariat, aspect care nu a fost contestat în niciun moment de către pârâta-reclamantă.

 Conform art 327 cod civil, fiecare soț este liber să dispună în condițiile legii de veniturile încasate, cu respectarea obligațiilor ce îi revin privind cheltuielile căsătoriei la care fiecare trebuie să contribuie. Conform art 341 cod civil, veniturile din muncă sunt bunuri comune. Raportat la aceste dispoziții, instanța a reținut că pârâta-reclamantă a fost prejudiciată aparent cu jumătate din suma de 6270 lei, respectiv 3135 lei, având în vedere faptul că, dacă nu ar fi fost cheltuită în vederea acoperirii obligațiilor izvorâte din dosarul penal al reclamantului-pârât, jumătate din acea sumă ar fi revenit pârâtei-reclamante conform regimului comunității legale de bunuri.

Cu toate acestea, din studiul dosarului penal nr 2087/188/2012, instanța a reținut faptul că în ceea ce privește fapta reținută în sarcina reclamantului-pârât s-a constatat a fi săvârșită de acesta pe fondul unui conflict notoriu, dintre familia pârâtei-reclamante și cea a victimelor, cu privire la o limită de hotar dintre cele două familii. La momentul comiterii infracțiunii, reclamantul-pârât locuia împreună cu pârâta reclamantă la domiciliul părinților acesteia, iar contextul în care a fost comisă fapta a fost surprinderea de către victimele din cauza penală a reclamantului-pârât, în momentul în care acesta acționa asupra gardului despărțitor al proprietăților celor două familii. Or, chiar dacă nu se poate reține faptul că pârâta-reclamantă are o contribuție directă în comiterea infracțiunii de către reclamantul-pârât, în dosarul penal există cel puțin indicii de natură a susține faptul că reclamantul-pârât nu avea niciun conflict cu victimele, nu avea niciun interes direct în mutarea limitelor de hotar, nefiind afectat direct în niciun fel de acest aspect, el acționând la momentul respectiv la indicațiile familiei pârâtei-reclamante care se aflau de mai mult timp în conflict cu victimele, fiind constrâns moral să acționeze în acest sens din cauza faptului că la momentul respectiv era găzduit de către familia pârâtei-reclamante de aproximativ 6 ani de zile ( f 24 dosar 2087/188/2012). Sub acest aspect, se poate reține faptul că evenimentul generator al debitului de 6270 lei provine din familie și a fost în interesul familiei, motiv pentru care nu se poate reține vinovăție la nivel moral exclusiv în sarcina reclamantului-pârât, ci a întregii familii.

Mai mult decât atât, pârâta-reclamantă afirmă faptul că, din suma de 6270 lei, în timpul căsătoriei, a fost achitată doar suma de 3470 lei ( f 123), motiv pentru care de plano nu poate fi vorba despre o datorie personală a reclamantului-pârât în cuantum de 6270, ci de 3470 lei, pentru diferența plătită de reclamantul-pârât după desfacerea căsătoriei, nefiind adus niciun prejudiciu patrimoniului comunității legale.

Pentru aceste considerente, instanța a reținut că suma de 6270 lei nu este o datorie personală a reclamantului-pârât, raportat la cauza generatoare a faptei cauzatoare de prejudiciu. În același timp, instanța a reținut că pe durata căsătoriei a fost achitată doar suma de 3470 lei. Având în vedere aceste aspecte, suma de 6270 lei nu a fost reținută la masa partajabilă, sub aspect pasiv.

În consecință, instanța a reținut faptul că masa partajabilă este compusă din:

A.Bunuri imobile

-casă de locuit ,,la roșu” edificată în anul 2011;

-magazie de lemne și scule cu suprafață de 25,52mp;

-fânar cu suprafața de 19,36 mp;

-două fânării aflate pe terenul părinților reclamantului-pârât;

B. Bunuri mobile

-mobilă de bucătărie compusă din 8 corpuri;

-aragaz;

-frigider;

-pat;

-masă cu 4 scaune;

-televizor;

C. Îmbunătățiri aduse la imobilul proprietatea pârâtei-reclamante constând în:

-montare faianță;

-montare parchet;

-montare ușă exterioară din profil PVC cu geam termopan și ușă interioară din lemn;

-înlocuire parțială a tablei de pe casă;

-tencuieli pereți din zona demolată;

-valoarea totală a îmbunătățirilor a fost calculată la 2870 lei;

Cu privire la cotele de contribuţie ale părţilor cu privire la bunurile reținute în masa partajabilă, instanța a reținut următoarele:

La termenul din 04.06.2020 a fost depus la dosar interogatoriul propus de pârâta-reclamanată pentru a fi luat reclamantului-pârât, acesta fiind citat de mai multe ori pe parcursul procesului cu mențiunea de a se prezenta personal la interorgatoriu, motiv pentru care pârâta-reclamantă a solicitat prin avocat, ca instanța să de efect prev. Art. 359 cpc.

Analizând întrebările propuse în cuprinsul interogatoriului, instanța a constatat următoarele:

Ca notă generală, majoritatea întrebărilor formulate sunt de natură a duce la soluționarea procesului, dar nu vizează fapte personale ale reclamantului-pârât, fiind formulate ori impersonal ori cu privire la fapte ale pârâtei-reclamante, motiv pentru care nu sunt întrunite condițiile prev de art 351 cpc iar instanța nu a dat efect dispozițiilor art 358 cpc, pe acest considerent.

Din probele administrate în cauză, reclamantul-pârât a fost angajat cu contract de muncă în perioada 01.07.2005 – 31.10.2014, realizând venituri din muncă. Acesta a lucrat la construcția casei, cât și la exploatarea lemnului provenit de pe suprafața de teren dată în folosința pârâtei-reclamante ( declarație martor FD –f 242). La ridicarea casei au fost folosiți o parte din banii obținuți la nuntă cu care au fost achiziționați bolțarii din BCA ( f 157) și alte materiale primite de reclamantul-pârât. În același timp, reclamantul- pârât a contribuit și la asigurarea în mare parte a cheltuielilor ocazionate de procesul civil având ca obiect partajul de folosință cu privire la suprafața de teren forestier cu care a fost pus în posesie defunctul SA.

Din probele administrate în cauză, s-a dovedit faptul că pârâta-reclamantă a fost angajată cu contract de muncă în perioada 13.11.2014- 18.12.2014 și a beneficiat de ajutor de șomaj în luna noiembrie 2015 ( f 153). În restul perioadei de timp, aceasta s-a ocupat de creșterea copilului și treburi gospodărești, contribuind astfel la cheltuielile căsătoriei conform art 326 cod civil. Pârâta-reclamantă a dobândit prin legat universal și o anumită sumă de bani nedeterminată, existentă într-un cont bancar; existența unei alte sume de bani cash în casă, la decesul donatoarei SS, nu a fost dovedită, însăși pârâta-reclamantă  precizând  în notele de ședință de la termenul din 14.12.2018, cu ocazia enumerării beneficiilor dobândite prin donația primită de la defuncții S, că a primit o sumă de bani existentă în cont bancar, fără a menționa și o altă sumă de bani existentă cash la momentul decesului donatarilor ( f 152). Această sumă de bani din contul CEC a fost utilizată preponderent la acoperirea cheltuielilor de înmormântare și pomeniri ale defuncților donatori ( f 158).

Susținerile intervenienților accesoriu conform cărora au contribuit cu suma de 21 555 lei din împrumutul bancar ( f 63), la construcția casei părților nu au fost dovedite; în același timp, s-a dovedit faptul că aceștia au avut o atitudine nesinceră, precizând faptul că părțile nu lucrau și nu puteau accesa credite, dovedit fiind ulterior faptul că reclamantul-pârât a lucrat în toată perioada 2005-2016 și a și contractat personal un credit de nevoi personale în cuantum de 5000 lei ( f 121). În sprijinul parțial al susținerilor intervenienților, este declarația martorului F, propus de aceștia, care a declarat faptul că aceștia au achitat tabla de pe casa din 2011 construită de părți.

Pârâta-reclamantă a contribuit la cheltuielile căsătoriei cu sume de bani provenite din valorificarea materialului lemnos exploatat de pe terenurile cu care a fost pus în posesie donatorul SA. În același timp, la activitatea de exploatare a lemnului a contribuit cu muncă fizică și reclamantul-pârât (f 242), care a susținut financiar și cheltuielile ocazionate de dosarul civil 2020/188/2010. Prin faptul că la casa de locuit edificată în 2011 a fost mutat racordul electric de pe casa donată de familia S ( f 82), pârâta-reclamantă a contribuit la casa nouă; în același timp, conform raportului de expertiză efectuat în cauză, 40% din lemnul folosit la mansarda locuinței provine de la casa donată proprietate a pârâtei, constituind astfel tot o contribuție personală a acesteia, iar tâmplăria exterioară ( f 77) a fost achitată cu bani proveniți din exploatarea lemnului (la care, așa cum s-a reținut anterior, a contribuit și reclamantul-pârât). Susținerile pârâtei- reclamante conform cărora aceasta a lucrat fără forme legale și reclamantul-pârât a fost mult timp în șomaj ( f 152) nu au fost dovedite.

Pentru aceste considerente, instanța a apreciat o contribuție în cote egale a celor doi foști soți, la dobândirea bunurilor comune, fiecare contribuind într-un mod particular- fie cu muncă fizică și venituri salariale, fie cu muncă în gospodărie și venituri din exploatarea unor bunuri proprii sau din donații.

Având în vedere faptul că în cauză, părțile au ajuns la un acord tacit cu privire la valoare bunurilor mobile cât și cu privire la partaj, nu a mai fost necesară efectuarea altor expertize.

Având în vedere cota de contribuție a soților reținută de instanță, în încheierea de admitere în principiu, instanța va respinge cererea de intervenție accesorie formulată de VI  și VI , ca neîntemeiată.

În drept, se constată incidenţa în cauză a prevederilor art. 669 N.C.civ., în baza cărora încetarea proprietăţii prin partaj poate fi cerută oricând, afară de cazul în care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotărâre judecătorească.

Având în vedere aceste dispoziţii legale, precum şi prevederile art. 988 C.pr.civ., în temeiul cărora la formarea şi atribuirea loturilor instanţa va ţine seama, după caz, şi de acordul părţilor, mărimea cotei – părţi ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărţit, natura bunurilor, domiciliul şi ocupaţia părţilor, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărţeala, au făcut construcţii sau îmbunătăţiri cu acordul celorlalţi coproprietari sau altele asemenea, instanța va dispune partajarea bunurilor conform solicitărilor părților exprimate în concluziile scrise.

Astfel, instanța va atribui reclamantului-pârât următoarele bunuri:

-două fânării, edificate pe terenul intervenienților CV  și CI, având o valoare de 1936 lei;

-mobilă de bucătărie, aragaz, pat, două scaune și o masă, având o valoare de 900 lei;

Pârâta-reclamantă, va primi următoarele bunuri:

-casă de locuit, edificată în anul 2011, situată în sat Soci, com Borca, jud Neamț, având o valoare de 33 718 lei;

-magazie de lemne și scule cu o suprafață de 25,52 mp, situată în sat Soci, com Borca jud Neamț, având o valoare de 765 lei;

-fânărie de 19,36 mp, situată în sat Soci, com Borca jud Neamț, având o valoare de 968 lei;

-frigider, televizor, pat, două scaune, având o valoare de 900 lei;

-îmbunătățiri la casa proprietate a pârâtei-reclamante, în valoare de 2870 lei;

Pârâta-reclamantă, va fi obligată la plata către reclamantul-pârât a sumei de 1435 lei reprezentând dreptul de creanță a acestuia, rezultat ca urmare a îmbunătățirilor realizate la imobilul pârâtei-reclamante.

Valoarea totală a masei de bunuri partajabile este de 39 187 lei ( fără contravaloarea îmbunătățirilor și a dreptului de creanță), motiv pentru care fiecare dintre părți are dreptul la bunuri în valoare de 19 593,5 lei.

Reclamantul-pârât va primi bunuri în valoare de 2836 lei, motiv pentru care instanța va obliga pârâta-reclamantă să plătească acestuia sultă în valoare de 16 757,5 lei.

Reclamantul-pârât a efectuat cheltuieli de judecată în cuantum de 1900 lei reprezentând onorariu avocat şi onorariu expert judiciar; cu privire la taxa judiciară de timbru, acesta a beneficiat de ajutor public sub forma scutirii, pentru taxa în valoare de 2310,69 lei.

Pârâta-reclamantă a efectuat cheltuieli de judecată în cuantum de 2400 lei reprezentând onorariu avocat şi onorariu expert judiciar; cu privire la taxa judiciară de timbru, acesta a beneficiat de ajutor public sub forma scutirii, pentru taxa în valoare de 841,7 lei.

Intervenienţii voluntari au efectuat cheltuieli de judecată în cuantum de 500 lei reprezentând onorariu avocat şi 20 lei taxă judiciară de timbru.

Compensând cheltuielile judiciare efectuate de către reclamantul-pârât şi pârâta-reclamantă, instanţa va obliga reclamantul-pârât la plata către pârâta-reclamantă a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Raportat la dis part 502 din OUG 51/2008, constatând faptul că pârâta-reclamantă va dobândi bunuri în valoare de peste 10 ori valoare taxei de timbru pentru care a beneficiat de ajutor public sub forma scutirii, instanţa va dispune obligarea acesteia la restituirea către stat a sumei de 841,7 lei contravaloare taxă de timbru pentru care a beneficiat de ajutor public judiciar.

La rămânerea definitivă a prezentei hotărâri se va face aplicarea prevederilor art. 29 alin. 5 L. 7/1996 şi art. 111 alin. 6 teza a II-a L. 227/2015

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite în parte, în fond, acțiunea principală formulată de  reclamantul-pârât CV în contradictoriu cu pârâta-reclamantă CI în contradictoriu cu intervenienţii în numele altei persoane VI şi VI, şi intervenienţii forţaţi CV,  şi CI..

Admite în parte, în fond, cererea reconvențională.

Respinge în fond cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienții VI şi VI

Admite în fond intervenția forțată a numiților CV  și CI.

Dispune ieșirea părților din indiviziune în sensul că:

Atribuie reclamantului-pârât următoarele bunuri:

-două fânării, edificate pe terenul intervenienților CV  și CI, având o valoare de 1936 lei;

-mobilă de bucătărie, aragaz, pat, două scaune și o masă, având o valoare de 900 lei;

Atribuie pârâtei-reclamante următoarele bunuri:

-casă de locuit, edificată în anul 2011, situată în sat Soci, com Borca, jud Neamț, având o valoare de 33 718 lei;

-magazie de lemne și scule cu o suprafață de 25,52 mp, situată în sat Soci, com Borca jud Neamț, având o valoare de 765 lei;

-fânărie de 19,36 mp, situată în sat Soci, com Borca jud Neamț, având o valoare de 968 lei;

-frigider, televizor, pat, două scaune, având o valoare de 900 lei;

-îmbunătățiri la casa proprietate a pârâtei-reclamante, în valoare de 2870 lei;

Obligă pârâta-reclamantă la plata către reclamantul-pârât a sumei de 1435 lei reprezentând dreptul de creanță a acestuia, rezultat ca urmare a îmbunătățirilor realizate la imobilul pârâtei-reclamante.

Obligă pârâta-reclamantă să plătească reclamantului-pârât sultă în valoare de 16 757,5 lei.

Obligă reclamantul-pârât la plata către pârâta-reclamantă a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Obligă pârâta-reclamantă la restituirea către stat a sumei de 841,7 lei contravaloare taxă de timbru pentru care a beneficiat de ajutor public judiciar.

La rămânerea definitivă a prezentei hotărâri se va face aplicarea prevederilor art. 29 alin. 5 L. 7/1996 şi art. 111 alin. 6 teza a II-a L. 227/2015.

Cu drept de a formula apel în termen de 30 zile de la comunicare.

Cererea de apel se va depune la Judecătoria Bicaz.

Pronunţarea hotărârii se face prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 13.08.2020.

PREŞEDINTE,  GREFIER,

VBD CNR

Red.VBD/13.08.2020

Tehnored.CR/14.08.2020/ex.8

Domenii speta