Minori si familie. stabilire domiciliu minori

Sentinţă civilă 23 din 23.03.2021


MINORI SI FAMILIE. STABILIRE DOMICILIU MINORI

Deliberând asupra prezentei cauze civile, reţine următoarele:

 Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Buzău la data de 30.05.2019 sub nr. .../200/2019, reclamanta S.M.a chemat în judecată pe pârâtul S.G.,  solicitând instanţei ca, pe cale de ordonanţă preşedinţială, să dispună stabilirea locuinţei minorilor S.A.E., S.M., S.A.M., S.A.G. şi S.S.G., la domiciliul mamei-reclamante, exercitarea  în mod exclusiv de către mama reclamantă a autorităţii părinteşti asupra minorilor şi obligarea pârâtului la plata a 1/ 2 din venitul minim pe economie naţională, până la soluţionarea dosarului având ca obiect principal „divorţ”.

În motivarea cererii, reclamanta arată, în esenţă, faptul că din căsătoria părţilor au rezultat şape copii din care cinci sunt minori la data formulării cererii: S.A.E., născută la 18.03.2004, S.M., născută la 02.08.2006, S.A.M., născut la data de 11.10.2008, Sicaru Alin Gabriel, născut la 12.03.2013 şi S.S.G., născută la data de 23.05.2016.

Susţine că pârâtul este extrem de violent, pe fondul consumului de alcool, în urma agresiunilor fizice suferite din partea pârâtului, reclamanta suferind patru intervenţii chirurgicale la cap.

Arată că era dată afară din casă, cu copiii, era ameninţată cu moartea, lovită cu pumnii, palmele şi corpuri contondente.

Învederează reclamanta că în prezent locuieşte într-o casă oferită de o fundaţie, în care are condiţii rezonabile în timp ce pârâtul nu contribuie la necesarul minorilor, este dezinteresat şi transmite reclamantei ameninţări cu moartea.

Solicită exercitarea în mod exclusiv a autorităţii părinteşti întrucât tatăl acestora este iresponsabil, violent, nu se implică în creşterea copiilor, nu este interesat de viitorul lor.

Cu privire la urgenţa luării măsurilor cerute arată că nevoile copiilor sunt mari iar pârâtul, deşi nu contribuie de bună voie, refuză să colaboreze pentru întocmirea unor documente ce le-ar permite minorilor să beneficieze de drepturi sociale (alocaţie complementară, bursă de studii, bani de liceu etc.).

În drept, invocă prevederile art. 997 şi urm C pr civ, art. 379 teza 2, art. 398, art. 400 şi art. 452 Cod Civil,

În probaţiune, solicită încuviinţarea probei cu înscrisuri, testimonială şi anchetă socială.

Pârâtul, legal citat, nu a formulat întâmpinare dar s-a prezentat la termenul din 14.08.2019, ocazie cu care a învederat că nu este de acord cu cererea reclamantei.

S-a încuviinţat proba cu înscrisuri, martorul propus de reclamantă şi anchetă psihosocială.

Analizând cererea de chemare în judecată prin prisma motivelor invocate, pe baza probatoriului administrat şi a dispoziţiilor legale aplicabile, instanţa reţine următoarele:

În drept, potrivit art. 496 din Codul civil „ copilul minor locuieşte la părinţii săi. Dacă părinţii nu locuiesc împreuna, aceştia vor stabili, de comun acord, locuinţa copilului. In caz de neînţelegere intre părinti, instanta de tutela hotaraste, luand in considerare concluziile raportului de ancheta psihosociala si ascultandu-i pe parinti si pe copil, daca a implinit varsta de 10 ani. Dispoziţiile art. 264 rămân aplicabile.”

Conform art.499 din Codul Civil: „tatăl şi mama sunt obligaţi, în solidar, să dea întreţinere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum şi educaţia, învăţătura şi pregătirea sa profesională. În caz de neînţelegere, întinderea obligaţiei de întreţinere, felul si modalităţile executării, precum şi contribuţia fiecăruia dintre părinţi se stabilesc de instanţa de tutelă, pe baza raportului de ancheta psihosocială.”

De asemenea, art.529  Cod civil prevede: „1)Întreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui care urmează a o plăti. 2)Când întreţinerea este datorata de părinte, ea se stabileşte până  la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii si o jumătate pentru 3 sau mai mulţi copii.” iar potrivit art. 532 alin 1 din Codul civil: „Pensia de întreţinere se datorează de la data cererii de chemare in judecată” .

  Art. 398 alin (1) Cod Civil stipulează: „ Dacă există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, instanţa hotărăşte ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinţi.”

În fapt, părţile s-au căsătorit la data de 07.11.1998, relaţie din care au rezultat şapte copii, din care cinci sunt minori la data formulării cererii: S.A.E., născută la 18.03.2004, S.M., născută la 02.08.2006, S.A.M., născut la data de 11.10.2008, S.A.G., născut la 12.03.2013 şi S.S.G., născută la data de 23.05.2016 (certificate naştere filele 10 -16).

Din declaraţia martorului D.M. rezultă faptul că părţile sunt despărţite în fapt de aprox. 5 ani, iar pârâtul nu s-a preocupat niciodată de creşterea copiilor, nu a contribuit vreodată cu bani sau alte produse, locuind în prezent în .... Mai mult, pârâtul folosea alocaţia minorilor pentru a-şi cumpăra băutură. De asemenea, reclamanta a fost bătută de mai multe ori de către soţ, fiind luată cu salvarea la spital, iar agresiunile se petreceau în prezenţa minorilor.

  Dezinteresul pârâtului faţă de cei cinci minori reiese şi din cuprinsul referatului de anchetă socială întocmit de Autoritatea Tutelară din cadrul Primăriei Comunei ..., în care se arată că pârâtul este cunoscut în comunitate ca fiind violent, este agresiv atât faţă de reclamantă cât şi faţă de minori (fila 45).

  Din acelaşi referat reiese faptul că reclamanta locuieşte împreună cu copiii în ... , într-o locuinţă donată de o fundaţie. Se arată că locuinţa este curată, bine îngrijită, mobilată cu strictul necesar, utilată cu cele necesare traiului zilnic.

Se concluzionează că reclamanta dispune de condiţii materiale, morale şi de spaţiu necesare pentru creşterea şi educarea celor cinci minori.

Raportând situaţia de fapt reglementărilor incidente prin prisma condiţiilor de admisibilitate ale ordonanţei preşedinţiale, instanţa apreciază că  cererea cu care  a fost învestită este întemeiată.

Potrivit art. 997 alin.1  din C.proc.civ.: „Instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.”

Din textul legal citat, reiese faptul că,  pe lângă condiţiile generale ce trebuie să existe în cazul oricărei acţiuni civile, admisibilitatea ordonanţei preşedinţiale presupune şi îndeplinirea anumitor condiţii speciale: aparenţa dreptului, caracterul provizoriu(vremelnic) al măsurilor dispuse, urgenţa şi neprejudecarea fondului cauzei, condiţii ce trebuie îndeplinite cumulativ.

În ceea ce priveşte condiţia aparenţei dreptului în favoarea reclamantei, instanţa reţine că poziţia reclamantei, în cadrul raportului juridic pe care se grefează ordonanţa preşedinţială,  este preferabilă din punct de vedere legal, concluzie desprinsă în urma unei sumare analize a situaţiei de fapt.

Astfel,  reclamanta dispune de condiţii materiale, morale şi de spaţiu necesare pentru creşterea şi educarea celor cinci minori, astfel cum s-a concluzionat în cuprinsul raportului de anchetă socială, astfel că cererea privind stabilirea locuinţei minorilor la mamă este admisibilă.

Întrucât locuinţa minorilor va fi stabilită mamă, instanţa va stabili în sarcina  tatălui pârât obligaţia de a contribui la cheltuielile de creştere, educare, învăţătura şi pregătirea profesională a copiilor, prin plata unei pensii de întreţinere deoarece părintele la care locuiesc minorii îşi va executa această obligaţie în natură. În acest sens, instanţa va  obliga pârâtul la plata unei pensii de întreţinere lunare în favoarea minorilor S.A.E., S.M., S.A.M., S.A.G.şi S.S.G., în cuantum de 1/2 din salariul minim net pe economie din România, începând cu data introducerii cererii de chemare în judecată (30.05.2019).

Dezinteresul tatălui faţă de minor ce rezultă din probe administrate,  respectiv faptul că acesta nu contribuie la cheltuielile inerente creşterii minorilor, este violent faţă de reclamantă în prezenţa minorilor, îi agresează şi pe minori şi înţelege să le cheltuiască banii din alocaţie pentru a-şi cumpăra băuturi alcoolice, constituie motive suficiente pentru ca instanţa să dispună, urmărind interesul superior al minorilor, ca autoritatea părintească să fie exercitată în mod exclusiv de către reclamantă. Mai mult, în referatul de anchetă socială s-a reţinut că pârâtul a refuzat, la solicitarea minorilor  care sunt elevi la liceu, să le pună la dispoziţie documente pentru a depune dosarul în vederea obţinerii burselor sociale. (fila 45)

În ceea ce  priveşte caracterul vremelnic (provizoriu) al măsurilor care se pot dispune pe calea ordonanţei preşedinţiale, în condiţiile în care se solicită dispunerea măsurilor până la soluţionarea dosarului de fond, înregistrat  sub nr. .../200/2019, instanţa apreciază că această condiţie este îndeplinită.

Caracterul urgent al măsurilor solicitate de reclamantă reiese din faptul că minorii au nevoie de o locuinţă stabilă şi de venituri constante, pentru alimente, haine, rechizite şcolare etc. iar până la soluţionarea fondului cauzei ar putea suferii prejudicii în lipsa acestora,  inclusiv prin imposibilitatea obţinerii unor burse sociale în contextul dezinteresului pârâtului, care s-a prezentat doar la unul din cele trei termene de judecată fixate pentru soluţionarea acestei cauze.

De asemenea, prin admiterea prezentei cereri în modalitatea solicitată, este îndeplinită şi condiţia neprejudecării fondului, ce presupune o analiză mai detaliată a situaţiei de fapt, în urma unui probatoriu complex, ce nu poate fi administrat în cadrul acestei proceduri simplificate de judecată.