Contestaţie la executare

Sentinţă civilă 541 din 16.09.2020


Pe rolul Judecătoriei T  B  a fost înregistrată la data de 31.08.2018, sub nr. ......./2018 contestaţia la executare formulată de contestatoarea B  A G  în contradictoriu cu  intimata Primăria comunei O , împotriva actelor de executare silită emise în dosarul de executare nr. 3/05.01.2018, respectiv somația de executare nr. 7/05.01.2018, titlul executoriu nr.8/05.01.2018, toate cu referire la decizia de impunere nr. 131357/05.01.2018, acte comunicate la data de 20.08.2018 .

A mai solicitat contestatoarea obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea contestaţiei a învederat  următoarele:

La data de 20.08.2018, Primăria comunei O  reprezentată prin Primar,  i-a comunicat decizia de impunere nr. 131357/05.01.2018, somația nr. 7/05.01.2018 și titlul executoriu nr.8/05.01.2018, acte pe numele soțului său B  L  N , acesta fiind somat să achite suma de 66.252 lei reprezentând taxa chirie pășune, (rămășită), în sumă de 31.937 lei debit, accesorii până la data de 05.01.2018 în sumă de 34.325 lei.

Pe cale de excepție a invocat lipsa calității procesuale pasive a debitorului B  L  N .

Actele de executare silită respectiv somația nr. 7 și titlul executoriu nr. 8 din dosarul de executare nr. 3/05.01.2018 sunt emise la data de 05.01.2018, dar comunicate la data de 20.08.2018, dată la care B  L  N , nu putea avea calitate de debitor, acesta fiind decedat la data de 03.05.2018.

Contestatoarea a invocat dispozițiile art. 687 Cod procedură civilă.

Pe fondul cauzei, contestatoarea a mai arătat că  în titlul executoriu nr. 8/2018 se precizează temeiul emiterii acestuia, art. 226 din legea nr. 207/2015, privind Codul de procedură fiscală, întrucât a expirat scadența/termenul de plată a obligațiilor fiscale a documentelor prin care s-a stabilit suma de plată.

A mai solicitat contestatoarea și suspendarea executării silite până la soluționarea definitivă a contestației la executare.

În dovedirea cererii a solicitat proba cu înscrisuri.

În drept, și-a întemeiat cererea pe disp. 712 – 720, 632 – 640 Cod procedură civilă în ref. la art. 86 raportat la art. 43 Cod procedură fiscală.

Dovada achitării taxei de timbru în sumă de 1000 lei a fost atașată la dosar la fila 22.

Intimații Unitatea Administrativ Teritorială comuna O  și  Primăria comunei O  au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea contestației la executare.

Au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei comunei O  având în vedere dispozițiile art. 62 din legea nr. 215/2001 și Decizia nr. 1956/05.04.2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pe fondul cauzei a arătat că între părți a fost încheiat contractul de concesiune nr. 722/12 din 17.03.2014, în baza căruia a concesionat suprafața de 80 ha pășune aflată în proprietatea publică a comunei, în vederea pășunării acesteia de animale, contractul fiind încheiat pe o durată de 5 ani.

Redevența datorată pentru concesiune a fost stabilită la 403 lei/ha/an, ce urma a fi achitată prin ordin de plată în contul comunei deschis la Trezoreria G  sau la casieria UAT O , în caz de întârziere a plății, fiind datorate penalități de întârziere.

Ulterior, în cursul anului 2016, a fost supusă unui control al Curții de Conturi a României – Camera de Conturi G , finalizat prin emiterea Deciziei nr. 18/16.06.2016, în cuprinsul căreia s-a reținut ca și abatere, la punctul 3, faptul că: „contrar dispozițiilor art. 56 alin. 1 din OUG nr.  54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, cu modificările și completările ulterioare ..., ale art. 20 alin. 2 lit. B și e din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, .. în perioada 2014 – 2015, entitatea nu a urmărit încasarea integrală a veniturilor proprii în concesionarea sau închirierea bunurilor din domeniul public sau privat al comunei Oancea, precum și respectarea de către concesionar/locatari al obligațiilor legale și contractuale asumate, inclusiv prin aplicarea clauzelor sancționatorii din contractele încheiate (penalități, reziliere, etc).

În baza acestei decizii, Curtea de Conturi a României a dispus luarea măsurilor necesare, în vederea recuperării prejudiciilor produse, sens în care a procedat la calcularea redevenței precum și a penalităților datorate, fiind astfel emise decizia de impunere nr. 3 din 05.01.2018 și titlul executoriu nr. 8 din 05.01.2018.

Prin somația nr. 7/05.01.2018, comunicată debitorului, i s-a pus în vedere să achite debitul datorat, conform dispozițiilor referitoare la redevență și penalitățile de întârziere, prevăzute de clauzele contractuale.

În dovedirea susţinerilor a solicitat proba cu înscrisuri.

În  drept, și-a întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile Legii nr. 215/2001 și Codul de procedură fiscală.

La data de 09.10.2018 contestatoarea a depus la dosar cerere completatoare prin care a solicitat introducerea în cauză în calitate de intimată a Unității Administrativ Teritoriale O .

La data de 19.12.2018, contestatoarea – prin reprezentant convențional a solicitat instanței suspendarea judecății în temeiul disp. art. 413 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă motivat de faptul că pe rolul Tribunalului G  este înregistrată cauza cu numărul ........../2018 având ca obiect anulare act administrativ – decizia de impunere nr. 3/05.01.2018 formulată în contradictoriu cu  Unitatea Administrativ Teritorială O .

În dovedirea cererii a depus certificatul de grefă din care rezultă înregistrarea dosarului nr. .................../2018, obiect, cauză și părți.

Prin încheierea din data de 27.12.2018 instanța a admis cererea și a dispus suspendarea judecății până la soluționarea definitivă a dosarului nr. ................./2018 .

La data de 03.07.2020, contestatoarea – prin reprezentant convențional – a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei învederând următoarele:

 Tribunalul G  având de soluționat contestația formulată împotriva deciziei de impunere nr. 3/05.01.2018 emisă de Primăria comunei O..., prin sentința civilă nr. 735 pronunțată în data de 29.11.2019, a admis în parte acțiunea reclamantei B. A G  prin reprezentant convențional avocat P  G , în contradictoriu cu pârâta Unitatea Administrativ Teritorială O prin Primar.

Totodată, a dispus anularea în parte a deciziei de impunere privind creanțele datorate bugetului local nr. 3/05.01.2018, obligând pârâta la plata cheltuielilor de judecată.

Sentința de fond a fost recurată atât de contestatoare, cât și de Unitatea Administrativ Teritorială O prin Primar, iar prin decizia civilă nr. ....25.06.2020 a Curții de Apel G  a fost respins recursul declarat de Unitatea Administrativ Teritorială O ca nefondat. A admis recursul declarat de reclamanta B  A  G . A casat în parte sentința recurată și, în rejudecare a admis în tot acțiunea, A anulat decizia de impunere nr. 3/05.01.2018.

Cauza a fost repusă pe rol prin încheierea din 06.07.2020.

 Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:

Între intimata Unitatea Administrativ Teritorială O și numitul B  L  N  a fost încheiat contractul de concesiune nr. 722/12 din 17.03.2014, în baza căruia intimata a concesionat suprafața de 80 ha pășune aflată în proprietatea publică a comunei, în vederea pășunării acesteia de animale, contractul fiind încheiat pe o durată de 5 ani.

Redevența datorată pentru concesiune a fost stabilită la 403 lei/ha/an, ce urma a fi achitată prin ordin de plată în contul comunei deschis la Trezoreria G  sau la casieria UAT O , în caz de întârziere a plății, fiind datorate penalități de întârziere.

Ulterior, în cursul anului 2016, a fost supusă unui control al Curții de Conturi a României – Camera de Conturi G , finalizat prin emiterea Deciziei nr. 1...8/16.06.2016, în cuprinsul căreia s-a reținut ca și abatere, la punctul 3 din decizia, faptul că: „contrar dispozițiilor art. 56 alin. 1 din OUG nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, cu modificările și completările ulterioare ..., ale art. 20 alin. 2 lit. B și e din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, .. în perioada 2014 – 2015, entitatea nu a urmărit încasarea integrală a veniturilor proprii în concesionarea sau închirierea bunurilor din domeniul public sau privat al comunei O , precum și respectarea de către concesionar/locatari al obligațiilor legale și contractuale asumate, inclusiv prin aplicarea clauzelor sancționatorii din contractele încheiate (penalități, reziliere, etc).

În baza acestei decizii, Curtea de Conturi a României a dispus luarea măsurilor necesare, în vederea recuperării prejudiciilor produse, sens în care a procedat la calcularea redevenței precum și a penalităților datorate, fiind astfel emise decizia de impunere nr. 3 din 05.01.2018 și titlul executoriu nr. 8 din 05.01.2018.

Prin somația nr. 7 din 05.01.2018 emisă pe numele debitorului B L  N , comunicată la data de 20.08.2018 s-a pus în vedere achitarea  debitului în sumă de 66262 lei în termen de 15 zile de la comunicare.

Întrucât debitorul B  L  N  a decedat la data de 02.05.2018, prezenta contestație a fost formulată de soția supraviețuitoare – B  A G .

Instanța reține că potrivit prevederilor art. 712 alin. 1 Cod procedură civilă „împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare. De asemenea, se poate face contestaţie la executare şi în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condiţiile legii”.

În cauză, soția supraviețuitoare a debitorului are calitatea de persoană interesată în contestarea actelor de executare silită emise în dosarul de executare nr. 3/05.01.2018 iar excepția lipsei calității  procesuale active este nefondată  urmând a fi respinsă.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive  a Primăriei O , instanța reține că primarii/primăria, consiliile locale, etc., funcționează ca autorități ale administrației publice locale și rezolvă treburile publice în comune, orașe și județe în condițiile legii (art. 21 și 22 din Legea nr. 215/2001).

Aceste autorități sunt organele persoanei juridice, structuri deliberative și executive prin care unitățile administrativ teritoriale participă în nume propriu la raportul  juridic de drept public și privat ca titular de drept și obligații proprii.

Prin urmare, actele și faptele juridice săvârșite de autoritățile (organele) locale sau județene în numele și pe seama unității administrativ-teritoriale sunt actele și faptele comunei, orașului sau județului însuși.

Actele juridice ale organelor comunei, orașului sau județului sunt acte ale unității administrativ teritoriale respective și nu ale autorității publice locale care le-a emis (consiliile locale, primar, ș.a.), deoarece aceste autorități  nu sunt entități distincte, separate de unitatea administrativ teritorială, ci părți constitutive ale acesteia.

În același sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. 1956/05.04.2012 statuând că: ”doar unitatea administrativ teritorială are calitate procesuală, având personalitate juridică, și nu Consiliul Local sau Primăria, care nu sunt entități cu personalitate juridică, ci organe deliberative, respectiv structura executivă a unității administrativ-teritoriale, neavând capacitate de folosință a drepturilor civile pentru a fi parte în judecată”.

Pentru aceste considerente, excepția  lipsei calității procesuale pasive a Primăriei O  urmează a fi admisă.

Pe fondul cauzei, instanța reține că pentru a se proceda la executarea silită a creanțelor trebuie întrunite cumulativ două condiții: dreptul de a executa să fie constatat printr-un înscris având valoare de titlu executoriu și creanța să fie certă, lichidă și exigibilă.

Având în vedere că decizia de impunere nr. ..../05.01.2018 a fost anulată prin decizia nr. 425/2020 pronunțată de Curtea de Apel G  în dosarul nr. 4237/121/2018 instanța urmează a admite contestația la executare și va dispune anularea actelor de executare emise în dosarul de executare nr. 3/05.01.2018 și încetarea executării silite.