Plangere contraventionala

Sentinţă civilă 733 din 21.10.2021


 Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Sinaia sub nr. 782/310/2021, petenta GI, pa chemat în judecată pe intimata CN, solicitând instanței admiterea plângerii, anularea procesului verbal de contravenție contestat, cu consecința exonerării de la plata amenzii contravenționale.

În motivarea plângerii, petentul a arătat că în data de 05.05.2021 i-a fost comunicat la domiciliu, prin intermediul Poștei Române procesul verbal de constatare a contravenției mai sus menționat, prin care se susține faptul că în ziua de 28.01.2021, orele 13,11 vehiculul categoria B cu număr de înmatriculare PH-06-GCM, care i-ar aparţine a circulat pe DN24 în localitatea Cosmeşti, judeţul Galaţi  cu autoturismul mai sus menționat, fără a deține rovinietă valabilă.

A învederat petentul că autoturismul  marca dacia papuc cu numărul de înmatriculare PH-06-GCM, serie saşiuUUID4716943376346, serie motor 37750 i-a aparținut, însă la data de 09.09.2010 l-a înstrăinat numitului AI domiciliat in Tifeşti, judeţul  Vrancea.

Mai mult, autoturismul în cauză a fost radiat din evidențele fiscale ale Primăriei pe raza căreia are domiciliul, cu ocazia înstrăinării, așa cum reiese din declarația pentru scoaterea din evidență a mijloacelor de transport nr.22469 din 13.09.2010.

 Totodată, a solicitat petentul a se lua act că, potrivit art. 11,  alin. 4 din O.U.G. 195/2002-republicată, ”în cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, datele noului proprietar se înscriu în evidentele autorităților competente simultan cu menționarea încetării calității de titular al înmatriculării a fostului proprietar. Pentru realizarea acestei operațiuni și emiterea unui nou certificat de înmatriculare, noul proprietar este obligat să solicite autorității competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului”, iar potrivit alin. 10, ” proprietarul sau deținătorul mandatat al unui vehicul este obligat să solicite autorității competente înscrierea în certificatul de înmatriculare sau de înregistrare a oricărei modificări a datelor de identificare a vehiculului respectiv sau, după caz, ale proprietarului, în termen de 30 de zile de la data la care a intervenit modificarea.”

După cum se poate observa autoturismul cu număr de înmatriculare  PH-06-GCM, serie saşiu UUID4716943376346, serie motor 37750, capacitate cilindrică .1557 cm3 nu se mai află în proprietatea sa din data de 09.09.2010 de la acea dată noul proprietar fiind numitul  datele de stare civilă mai sus menționate, care nu și-a onorat obligația de a transcrie dreptul de proprietate, acesta fiind în realitate persoana care trebuie sancționată și nu eu.

Potrivit dispozițiilor art. 11, alin. 4 și 10 din OUG 195/2002-rep., obligația de a proceda la transcrierea dreptului de proprietate al unui autovehicul în termen de 30 de zile, revine exclusiv noului proprietar, fapt care demonstrează că nu sunt vinovat pentru această situație, ci noul proprietar Andronache Ion Ionuţ, care refuză să procedeze la înmatricularea autoturismului pe numele său.

Având în vedere cele de mai sus, vă rog să constatați pe cale de consecință că nu eu am condus autoturismul în cauză și că acesta nu-mi mai aparține din data autovehiculul aflându-se în proprietatea numitului cu datele de stare civilă mai sus menționate.

Onorată instanță, în ședința din 5 martie 2018, înalta Curte de Casație și Justiție -Completul competent să judece recursul în interesul legii, legal constituit, a soluționat un recurs în interesul legii, fiind pronunțată Decizia nr. 4/2018, prin care ÎCCJ a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Cluj și, în consecință, a stabilit că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 8 alin. (1), raportat la art. 7 și art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare:În cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra vehiculului, fostul proprietar pierde calitatea de utilizator și de subiect activ al contravenției constând în fapta de a circula fără rovinietă valabilă, iar dovada transmiterii dreptului de proprietate se face potrivit dreptului comun”, lucru care, evident, vine în sprijinul  celor arătate mai sus.

 S-a solicitat judecarea prezentei pricini și în lipsa potrivit art. 242 C. pr. civ.

 În drept,  cererea  a fost întemeiată pe dispozițiile O.G. nr. 2/2001 privind regimul contravențiilor și OG 15/2002 și a Deciziei ÎCCJ nr. 4/2018.

 În dovedirea plângerii, petenta a depus un set de înscrisuri:procesul verbal, copie contract de vânzare-cumpărare încheiat la data de 09.09.2010 , copie declarație pentru scoaterea din evidență a mijloacelor de transport, din care reiese z radierea din evidențele fiscale ale autoturismului în cauză; copie act de identitate

În probaţiune a fost solicitată proba cu înscrisurile anexate cererii.

Plângerea contravențională a fost legal timbrată cu 20 de lei taxă judiciară de timbru (chitanţa la fila 4).

La data de 03.06.2021, s-a înregistrat întâmpinarea intimatului care a indicat instanței că în fapt, la data de  28.01.2021, pe DN24 Km9+400m, pe raza localității Cosmesti, jud. GL, vehiculul cu nr. de înmatriculare PH06GCM, aparținând SC "GI cu sediul în jud. Prahova, Str. Valea Cindei, Nr. 16, Comarnic, a fost surprins că a circulat pe drumurile naționale fără a deține rovinietă valabilă.

 Întrucât potrivit alin. (1) al art. 8 din O.G. nr. 15/2002, fapta de a circula fără rovinietă valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amendă, la data de 14.04.2021, a fost întocmit Procesul Verbal de Constatare a Contravenției seria R21 nr. 0237009 de către CI prin subunitatea acesteia CI, fiind aplicată sancțiunea amenzii contravenționale, în cuantumul minim prevăzut în Anexa 2 a O.G. nr. 15/2002.

Potrivit dispozițiilor art.l, alin. 2 din Ordonanța nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, începând cu data de 01 iulie 2002 a fost introdus tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, aplicat tuturor utilizatorilor români pentru toate autovehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România și structurat în funcție de perioada de parcurs și de staționare, de încadrarea în clasa de emisii poluante (EURO), de masa totală maximă autorizată (MTMA) și de numărul de axe, după caz.

Procesul verbal contestat a fost întocmit cu respectarea prevederilor art. 9 din O.G. nr. 15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei - S.I.E.G.M.C.R., contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne - Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor.

Procesul Verbal de Constatare a Contravenției seria R21 nr. 0237009 este întocmit în mod legal și temeinic, potrivit O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor coroborat cu O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din Romania.

Sub aspectul legalității, procesul verbal conține elementele obligatorii prevăzute de art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, a căror lipsă atrage nulitatea procesului verbal, iar sub aspectul temeiniciei, procesul verbal a fost întocmit ca urmare a constatării că vehiculul înmatriculat cu numărul PH06GCM a circulat pe rețeaua de drumuri naționale iară a deține rovinietă valabilă.

Procesul verbal contestat a fost întocmit într-un unic exemplar original, semnat olograf de către agentul constatator BC, iar o copie a acestuia a fost comunicată contravenientului, potrivit art. 25 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001.

Procesul verbal a fost întocmit, cu respectarea prevederilor art. 9 alin. 4 si alin. 5 din O.G. nr. 15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei - S.I.E.G.M.C.R., contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne - Direcția Regim Permise de Conducere și A Înmatriculare a Vehiculelor.

Astfel, s-a solicitat a se constata că O.G. nr. 15/2002 prevede obligația legală a subscrisei de a încheia procesul verbal de constatare a contravenției pe baza datelor furnizate de M.A.I. -D.R.P.C.I.V., fără a fi permis accesul la o altă bază de date, iar subscrisa nu a făcut decât să respecte rigorile legii, identificând contravenientul “în baza datelor privind utilizatorul vehiculului, furnizate de Ministerul Afacerilor Interne - Direcția Regim Permise de Conducere si înmatriculare a Vehiculelor", conform art. 9 alin 4 din O.G. nr.15/2002.

În opinia sa, prin prevederile Deciziei nr. 4/2018, conform cărora actul privat face dovada până la proba contrară, fiind opozabil altor persoane din ziua în care data înscrisului a devenit certă, 1CCJ a extins fără temei efectul opozabilității și asupra conținutului actului, coroborat cu data certă a acestuia, deși acest lucru constituie prerogativa judecătorului de caz. în realitate, înscrisul privat face dovada până la proba contrarie doar între părțile semnatare, conform art. 273 din C.p.c., iar data certa a înscrisului nu îl face opozabil terților decât în privința datei, iar nu si a conținutului, așa cum prevede explicit art. 278 din Codul de procedura civila chiar în partea introductivă (,J)ata înscrisurilor sub semnătură privată este opozabilă altor persoane ...”).

Prin urmare, actul care nu este preluat în Registrul național de evidență nu este opozabil în conținutul său la nivelul CESTRIN, așa încât înțelegem să susținem inopozabilitatea materială (de conținut) a acestuia, care rămâne opozabil exclusiv formal, în privința datei de întocmire (ce se prezumă a fi cel mai târziu data la care a fost certificat în mod public că există, conform art. 278 din C.p.c.).

La data de 28.01.2021, data săvârșirii contravenției, pentru autovehiculul cu numărul de înmatriculare PH-06-GCM, nu exista rovinietă valabilă, iar întrucât, alin. (1) al art. 8 din O.G. nr. 15/2002, prevede că fapta de a circula fără rovinietă valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amendă, fiind astfel întocmit Procesul Verbal de Constatare a Contravenției seria R21 nr. 0237009 din data de 14.04.2021, de către Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A. prin subunitatea acesteia Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică - CESTRIN.

Pentru aceste motive, s-a solicitat respingerea plângerii ca fiind nefondată și neîntemeiată și, în consecință, menținerea Procesului Verbal de Constatare a Contravenției seria R21 nr. 0237009 din data de 14.04.2021, ca fiind temeinic și legal.

În drept,  întâmpinarea a fost întemeiată în baza dispozițiilor O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, Ordinul M.T. nr. 1463/2018 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea de către Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A. a tarifului de utilizare și a tarifului de trecere.

În probațiune a fost solicitată proba cu înscrisurile anexate cererii.

La termenul de judecată din data de 13.07.2021 Judecătoria Sinaia a admis proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei şi a emis o adresă, iar la data de 29.09.2021 a constatat administrată proba.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele.

În fapt, prin procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei seria R21 nr. 0237009 încheiat la data de 14.04.2021 (f.9) s-a reţinut că  la data de 28.01.2021, pe DN24 Km9+400m, pe raza localității Cosmesti, jud. GL, vehiculul cu nr. de înmatriculare PH06GCM, aparținând GI, a fost surprins că a circulat pe drumurile naționale fără a deține rovinietă valabilă.

Potrivit contractului de înstrăinare, cu data certă în 13.09.2010 (conform adresei de răspuns de la fila 7), petentul a înstrăinat autoturismul marca Dacia, având nr. de identificare UU1D4716943370346, către cumpărătorul AI (conform facturii depuse la fila 09).

În drept, instanța reține că, potrivit art. 8 alin. 1 din O.G.  nr. 15/2002, fapta de a circula fără rovinietă valabilă constituie contravenţie continuă şi se sancţionează cu amendă.

Totodată, instanța are în vedere dispozițiile art. 7 alin. 1 din OG nr. 15/2002, conform cărora responsabilitatea achitării corespunzătoare a tarifului de utilizare revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului.

Noțiunea de utilizator este definită la art. 1 alin. 1 lit. b) din OG nr. 15/2002, unde se prevede că sunt utilizatori persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România (denumite utilizatori români), respectiv persoanele fizice ori juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în alte state (denumite utilizatori străini).

La soluționarea prezentei cauze, instanța are în vedere considerentele Deciziei ICCJ nr. 4/2018, prin care a fost admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Cluj cu privire la interpretarea art. 8 alin. 1 raportat la art. 7 alin. 1 și art. 1 alin. 1 lit. b) din OG nr. 15/2002, stabilindu-se că, în cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra vehiculului, fostul proprietar pierde calitatea de utilizator și de subiect activ al contravenției constând în fapta de a circula fără rovinietă valabilă, iar dovada transmiterii dreptului de proprietate se face potrivit dreptului comun.

În cuprinsul deciziei anterior menționate, Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat că, din cuprinsul art. 1 alin.1 lit. b) din OG nr. 15/2002 rezultă două condiții ce trebuie îndeplinite cumulativ pentru ca o persoană, fizică sau juridică, să fie considerată utilizator în sensul Ordonanței de Guvern nr. 15/2002, respectiv: să fie înscrisă în certificatul de înmatriculare și să fie proprietara vehiculului sau să îl poată folosi în baza unui drept.

În situația în care persoana înstrăinează dreptul de proprietate asupra vehiculului, nemaifiind îndeplinite ambele condiții impuse de art. 1 alin. 1 lit. b) din OG nr. 15/2002, aceasta pierde calitate de utilizator și, pe cale de consecință, pe cea de subiect activ al contravenției prevăzute de art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002.

Cât privește proba transmiterii dreptului de proprietate, dacă înstrăinarea a avut loc anterior datei comiterii contravenției, printr-un înscris sub semnătură privată, înscrisul respectiv face dovada până la proba contrară, potrivit art. 273 din C.pr.civ., și este opozabil altor persoane decât celor care l-au întocmit, din ziua în care  data înscrisului a devenit certă prin una dintre  modalitățile arătate de dispozițiile art. 278 C.pr.civ.

În ceea ce priveşte modul în care un înscris poate avea dată certă, devine incident art. 278 alin. 1 pct. 2 din C.pr.civ. care prevede că data înscrisurilor sub semnătură privată este opozabilă altor persoane decât celor care le-au întocmit, numai din ziua în care a devenit certă, prin una dintre modalităţile prevăzute de lege, respectiv din ziua când au fost înfăţişate la o autoritate sau instituţie publică, făcându-se despre aceasta menţiune pe înscrisuri.

În speţă, aplicând dispozițiile legale la starea de fapt din prezenta cauză, instanţa constată că potrivit facturii de înstrăinare depusă la fila 9 din dosar şi conform adresei de răspuns a Primăriei Comarnic, în data de 09.09.2010, proprietatea asupra autoturismului a trecut la cumpărător şi contractul părţilor a dobândit dată certă prin înfățișarea sa la Direcţia Economico-Financiară din cadrul Primăriei Comarnic. Prin urmare, începând cu data de 09.09.2010, înstrăinarea autoturismului, a devenit opozabilă pentru terți, inclusiv faţă de intimat.

Astfel, la data de 09.09.2010, anterior săvârșirii contravenției, respectiv a datei de 21.01.2021, pentru care a fost întocmit procesul-verbal contestat (fila 5), ca urmare a transmiterii dreptului de proprietate asupra vehiculului, petentul a pierdut calitatea de utilizator, prevăzută de art. 1 alin 1 lit. b) din OG nr. 15/2002 și, pe cale de consecință, pe cea de subiect activ al contravenției reglementate de art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002. Faptul că la data comiterii contravenţiei petentul figura înscris în baza de date a Ministerului Afacerilor Interne-Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, acesta nefiind radiat din evidenţe, nu este de natură să îi confere acestuia calitatea de utilizator în sensul art. 1 alin. 1 lit. b) din OG nr. 15/2002, întrucât calitatea de proprietar este una dintre cele două condiţii cumulative prevăzute de lege pentru ca o persoană să poată fi considerată utilizator şi, implicit, subiect activ al contravenției prevăzute de art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002.

Împrejurarea că intimatul are obligația de a constata contravenția prevăzută de art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002 pe baza datelor furnizate de M.A.I. – D.R.P.C.I.V., fără a avea acces la alte evidențe din care să rezulte transmiterea dreptului de proprietate nu poate justifica sancţionarea de către aceasta a unei persoane care, potrivit legii, nu mai are calitate de subiect activ, apărările formulate prin întâmpinare sub acest aspect urmând a fi înlăturate.

Din momentul în care petentul a pierdut calitatea de proprietar al vehiculului, acesta a încetat să mai fie subiectul obligaţiei impuse de art. 7 alin. 1 din OG nr. 15/2002, nemaiputându-se a fi sancţionat în temeiul art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002.

Pentru motivele de mai sus, instanţa reţine că prin procesul-verbal de constatare a contravenţiei seria R21 nr. 0237009 din 14.04.2021 (fila 5) petentul a fost sancţionat pentru o faptă pentru care acesta, conform legii, nu răspunde contravenţional, neavând calitatea de subiect activ al faptei contravenţionale.

Întrucât sancțiunea contravențională i-a fost aplicată unei persoane care nu avea calitatea de sub activ, instanța va admite plângerea contravențională şi va dispune anularea procesului-verbal seria R21 nr. 0096724 din 0237009 din 14.04.2021 întocmit de CI iară de timbru.