Exceptia lipsei calitatii procesuale pasive

Data publicare portal: 26.04.2021

Prin Sentinta civila nr.... din data de ... pronuntata de Judecatoria …. s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei invocată  din oficiu de către instanţă.

S-a respins cererea formulată de reclamantă P.E. (Cnp ....), cu domiciliul în ....., cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet Avocat ....., în Municipiul ..., judeţul ...., în contradictoriu cu pârâta U.A.T Comuna ...., cu sediul în sat .... (comuna ....), ...., judeţul ...., ca fiind introdusă  împotriva unor persoane lipsite calitate procesuală pasivă.

S-a luat act că pârâta nu solicită cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de .... pe rolul Judecătoriei Slatina sub nr. ....., reclamanta P.E. în contradictoriu cu pârâta Comisia Locala .... a solicitat instanţei să se constate că este proprietarul imobilelor teren extravilan arabil în suprafaţa de 19.417 m.p. situati în T .. P ... - 6000 m.p., T ... P... - 5000 m.p., T .. P .. - 8417 m.p. pe raza com. ...., sat ...., jud. .... cf titlul de proprietate nr. .... ca urmare a uzucapinii de 20 de ani.

În motivarea cererii reclamanta a arătat că stăpâneşte, lucrează şi achită impozitele suprafeţelor mai sus menţionate.

Aşadar, uzucapiunea este modul de dobândire a proprietăţii, prin posedare neîntreruptă în termenul si condiţiile prevăzute de lege.

Prin urmare, prescripţia achizitiva (uzucapinea) îsi va produce efectul daca sunt îndeplinite cele doua condiţii cumulative, si anume sa fie exercitata o posesie utila, iar durata posesiei sa fie mai mare de 30 de ani.

Considera ca ne aflam in situaţia unei posesii utile, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru a putea fi invocata prescripţia achizitiva.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 1846-1847 Vechiul Cod Civil, condiţiile pentru a putea opera dobândirea proprietăţii prin uzucapiune sunt ca posesia sa fie utila, adică sa fie continua, neîntreruptă, netulburata, publica si sa se facă sub nume de proprietar.

Justificarea uzucapiunii deriva din nevoia de stabilitate a raporturilor juridice, care determina recunoaşterea efectelor juridice a unei aparente îndelungate de proprietar, fiind totodată si o sancţiune împotriva vechiului proprietar care a dat dovada de lipsa de diligenta.

In acest sens, in art 1846 alin. 1 Cod Civil se prevede ca orice prescripţie este fondata pe faptul posesiunii, precizandu-se, in alineatul următor ca posesiunea este deţinerea unui lucru sau folosirea de un drept, exercitata, una sau alta, de noi înșine sau de altul in numele nostru.

Uzucapiunea de 10-20 de ani se aplică atunci când posesorul posedă bunul în temeiul unui just titlu şi este de bună-credinţă.

Poate fi invocată uzucapiunea de la 10 până la 20 de ani în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiţii cumulative:

a)să existe o posesie utilă a bunului;

b)posesia să fie întemeiată pe un just titlu,

c)posesia să dureze de la 10 la 20 de ani;

d)posesia să fie de bună credinţă.

Potrivit vechiului Cod Civil (art. 1846-1847) condiţiile pentru a putea opera dobândirea proprietăţii prin uzucapiune sunt ca posesia să fie utilă adică posesia să fie: continuă, neîntreruptă, netulburată, publică şi sub nume de proprietar.

Posesia este continuă când posesorul o exercită în mod regulat fără intermintenţe anormale.

Posesia trebuie să fie neîntreruptă întrucât întreruperea posesiei echivalează cu însăşi încetarea acesteia.

Posesia este netulburată atunci când nu este fondată sau conservată prin acte de violenţă în contra sau din partea adversarului.

Posesia trebuie exercitată sub nume de proprietar.

In drept au fost invocat dispoziţiile art. 1847, 1848, 1890, 1860 Cod civ. de la 1864.

In susţinerea cererii reclamanta a depus  împuternicire avocaţială (f.4) şi înscrisurile (f. 5-13).

Cererea a fost legal timbrată cu suma de 1770 lei, conform chitanţei (f.19).

Pârâta Comisia Locala .... a depus la dosar întâmpinare ca prin a arătat că lasă la aprecierea instanţei soluţia cauzei.

În drept, au fost invocate prevederile art.205 din Codul de Procedură Civilă.

Reclamanta la termenul din data de ..... a precizat că înţelege să se judece în contradictoriu cu U.A.T comuna ....,  şi nu cu Comisia Locală .....

La acelaşi termen instanţa i-a pus în vedere reclamantei să depună cerere modificatoare în vederea comunicării.

La data de .... pârâta UAT Comuna .... a depus un  înscris prin care a arătat că achiesează la concluziile depuse de către Comisia Locală .....

La termenul din data de ...., instanţa din oficiu a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a UAT Comuna .....

La termenul din data de ..., reclamanta a depus o altă cerere precizatoare, prin care solicita să se constate ca fiind vacantă succesiunea numitului H.S în temeiul art.1135 C.civ. având în vedere adeverinţa eliberata de către Primăria com. ...., nr..... prin care se atesta ca numitul H.S este decedat fara moştenitori.

Astfel în raport de dispoziţiile art.1138 Cod Civ. "Moştenirile vacante revin comunei, oraşului sau dupa caz, municipiului in a cărui raza teritoriala se aflau bunurile la data deschiderii moştenirii si intra in domeniul lor privat.''

În ceea ce priveşte calitate procesuala a unitatii administrative teritoriale în cauza, având ca obiect constatarea dobandirii dreptului de proprietate va solicita sa aveti in vedere si dispoziţii deciziei nr. 27/2017 a ICCJ care sunt edificatoare în aceasta speţă.

Astfel, s-a reţinut ca atâta timp cat nu exista alte persoane (fizice sau juridice) care să exhibe un titlu de proprietate asupra imobilului in legătura cu care s-a cerut a se constata intervenită prescripţia achizitiva, se considera ca nemişcătorul aparţine unităţii administrative teritoriale din raza imobilului, care are calitate procesuala active.

Ca atare, în majoritatea speţelor examinate s-a decis că în condiţiile în care nu poate fi identificată vreo persoană care să justifice existenţa unui drept de proprietate asupra terenului, calitatea procesuală pasivă este determinată de regimul juridic al imobilului, în aceleaşi condiţii ca şi atunci când proprietarul acestuia a decedat fără moştenitori, iar succesiunea este vacantă.

Au fost invocate, în acest sens, prevederile art. 26 alin. (1) şi art. 36 alin. (1) din Legea nr. 18/1991. republicată, care stabilesc în mod expres entitatea în patrimoniul căreia intră terenurile persoanelor decedate, fără moştenitori, precum şi cele ale art.4 din Legea nr. 213/1998, art. 477, art. 646 şi art. 680 din Codul civil de la 1864, în virtutea cărora unitatea administrativ-teritoriaiă este prezumată ca proprietară a tuturor bunurilor fără stăpân care sunt de interes local, de pe raza sa teritorială.

Astfel in această situaţie particulară a inexistenţei unei persoane care să revendice drepturi asupra nemişcătorului, în calitate de proprietar sau de moştenitor al proprietarului iniţial al terenului a respinge acţiunea în constatarea uzucapiunn pe considerentul că unitatea administrativ-teritoriaiă este lipsită de capacitate procesuală pasivă ar echivala cu lipsirea reclamanţilor din astfel de cauze de orice posibilitate de valorificare a drepturilor lor. În situaţia în care, se arată, Curtea Europeană a reţinut existenţa unui drept protejat de Convenţie din situaţii de fapt, cu mare persistenţă în timp de care legea leagă producerea unor efecte juridice.

In drept, văzând şi decizia ÎCCJ nr 19/2015, reclamanta a solicitat sa se constate că în speţă sunt aplicabile prevederile vechiului Cod civil, care la art.645 prevede că proprietatea poate fi dobândită prin prescripţie, iar potrivit art. 1847 C.civ. ca să se poată prescrie, se cere o posesiune continuă, neîntreruptă, netulburată, publică şi sub nume de proprietar.

La acelaşi termen, instanţa a pus în discuţie calificarea cererii ca fiind cerere modificatoare  şi a dispus comunicarea acesteia către pârâtă pentru a-şi expuse punctul de vedere.

La termenul din .... instanta a invocat din oficiu excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei UAT com. .....

Deliberând cu prioritate, conform art. 248 alin.1 C.pr.civ., asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei, invocată din oficiu, instanţa reţine următoarele:

Reclamanta  a chemat în judecată pe pârâta Comuna .... solicitând să se constate că a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 19.417 m.p. situati în T .. P ... - 6000 m.p., T .. P... - 5000 m.p., T .. P ... - 8417 m.p. pe raza com. ...., sat ...., jud..... cf titlul de proprietate nr. .... ca urmare a uzucapinii de 20 de ani.

Ulterior, reclamanta şi-a modificat cererea de chemare în judecată, respectiv că solicită constatarea  dobândirii prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra terenului în contradictoriu cu UAT Comuna .....

Una din condiţiile necesare pentru a fi parte într-un proces civil este existenţa calităţii  procesuale.

Calitatea procesuală, potrivit art.36 C.pr.civ., presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesuală activă), precum şi între persoana chemată în judecată (pârâtul) şi cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecăţii (calitate procesuală pasivă).

Potrivit dispoziţiilor art.9 şi art.194 lit. c C.pr.civ. reclamantul are obligaţia de a preciza prin cererea de chemare în judecată, părţile, obiectul cererii sale şi motivarea în fapt şi în drept a acesteia.

Din interpretarea acestor prevederi legale rezultă că reclamantului îi incumbă obligaţia de-a clarifica cadrul procesual atât în raport de obiectul cererii, cât şi de persoanele ce urmează a fi chemate în judecată, stabilind astfel atât calitatea sa procesuală, cât şi calitatea procesuală a pârâtului.

În art.644 şi art.645 Vechiul C.civ., se arată că dreptul de proprietate se poate dobândi prin succesiune, prin legate, prin convenţie, prin predare (tradiţiune), prin accesiune sau încorporare, prin prescripţie, prin lege şi prin ocupare.

Uzucapiunea, invocată în cauza de faţă drept temei juridic al acţiunii, reprezintă un mod originar de dobândire a proprietăţii, prin care se constituie dreptul de proprietate în patrimoniul posesorului unui lucru, ca urmare a unui fapt juridic complex, constând în exercitarea posesiei asupra lucrului în temeiul şi în condiţiile prevăzute de lege.

Prin titlul de proprietate nr.... din data de ... cetăţeanului H.S i s-a reconstituit suprafaţa de 4 ha, 1000 mp compusă din suprafaţa de 3 ha, 8814 teren extravilan şi suprafaţa de 2186 de teren intravilan.

Reclamanta a investit instanţa cu constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune în contradictoriu cu UAT Comuna .... pentru suprafeţele situate în T .. P ... - 6000 m.p., T .. P.. - 5000 m.p., T ..P .. - 8417 mp, care sunt menţionate în titlul de proprietate nr. .... eliberat pe numele cetăţeanului H.S.

Or, uzucapiunea este instituita de lege ca o sancţiune împotriva proprietarului care, dând dovada de lipsă de diligenţă, a lăsat vreme îndelungată bunul său în mâna altei persoane.

În acest sens, faţă de cele de mai sus, rezultă că reclamanta se impunea să invoce constatarea dreptului de proprietate faţă de H.S sau moştenitorii acestuia în calitatea sa de proprietar al imobilului, pentru ca instanţa să poată analiza dacă sunt îndeplinite condiţiile invocării uzucapiunii.

Având în vedere argumentele de drept şi de fapt expuse, instanţa urmează să admită admită excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei,  invocată din oficiu şi va respinge cererea formulată de reclamanta, ca fiind introdusă  împotriva unor  persoane lipsite calitate procesuală pasivă.

De asemenea, instanţa va lua act că pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Domenii speta

Spete similare