Pretentii – rca răspundere delictuală

Deliberând asupra acţiunii civile de faţă constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploieşti la data de 16.04.2020 sub nr., reclamanta …. a solicitat obligarea pârâtei …. la plata despăgubirii în valoare de 123.883,79 lei, compusă din valoarea devizului de reparație, respectiv suma de 56.383,79 lei (preț cu TVA), și valoarea lipsei de folosința, respectiv suma de 67.500 lei (fără TVA  ), în temeiul răspunderii delictuale.

 În subsidiar, a solicitat obligarea pârâtului …., în calitate de asigurat şi a pârâtului  ….., în calitate de şofer vinovat de producerea accidentului, la plata despăgubirii în totalitate/ concurente, până la acoperirea integrală a prejudiciului.

În motivarea în fapt, referitor la capătul principal de cerere privind obligarea pârâtei …. la plata despăgubirii în valoare de 56.383,79 lei, se arată că în data de 27 aprilie 2018,  autovehiculul marca Mercedes- Benz, Clasa S-500L cu nr. de înmatriculare …., proprietate a societății ….…., se deplasa pe Șoseaua București - Ploiești (pe sensul spre Ploiești), fiind condus de angajatul societății pe postul de șofer, ….., iar în dreptul benzinăriei Petrom (zona Băneasa), autovehicul marca Ford Focus, cu nr. de înmatriculare …., proprietatea societății Unicredit Leasing Fleet Management Srl, condus de angajatul acesteia, …., a avariat autovehiculul …..

Susţine că şoferul vinovat, ….., și-a recunoscut în totalitate culpa, și în condițiile evenimentului fără victime, a decis, împreună cu …., să completeze formularul Constatare amiabilă a accidentului, motiv pentru care …. în calitate de asigurat, a notificat ….., în calitate de asigurător RCA iar la data de 02.05.2018 aceasta a întocmit Procesul Verbal de Constatare a Prejudiciilor și s-a deschis Dosarul de daună nr. BU/90244220.

Se mai arată că în ziua evenimentului, respectiv 27 aprilie 2018, autovehiculul avariat a fost ridicat pe platformă de transport și dus în service-ul Tiriac Auto Expoziției SRL, din B-dul Expoziției nr.2, Sector 1, de unde cu mai puțin de 30 de minute înainte, plecase în stare tehnică de bună de funcționare.

Ulterior, la data de 08.10.2018, menţionează că a primit de la …….., Raportul de evaluare inițială a daunelor nr. 50855/ 02.10,2018 însoțit de Adresa de înștiințare privind valoarea despăgubirii, însă fără ca această ofertă de despăgubire să conţină modul detailat de calcul al costurilor reparației, inclusiv tarifele la care este calculată manopera de reparație, astfel cum prevede art. conform art. 29 alin (1) lit a din Norma 20/2017 privind asigurările auto din România.

Reclamanta precizează că la estimarea valorii privind despăgubirea propusă de …….. au fost luate în calcul numai daunele ce se puteau releva în baza vizionării și aspectării, fără a fi luate în calcul constatările efectuate după demontarea componentelor avariate.

În continuare, susţine că din cauza celor relatate anterior, a solicitat service-ului autorizat Mercedes - Tiriac Auto Expoziției SRL să îi transmită un Deviz întocmit în sistem AUDATEX, din care să rezulte în mod detaliat costurile reparației, inclusiv tarifele la care este calculată manopera de reparație, după ce componentele exterioare avariate au fost demontate și s-au putut releva daunele în totalitatea lor.  La data de 12.10.2018 a primit de la service-ul autorizat Mercedes - Tiriac Auto Expoziției SRL, Devizul nr. 90244220 întocmit în sistem AUDATEX, privind calculul reparației autovehiculului PH-18-KAT,  în valoare de 56.383,79 lei  (preț cu TVA).

În data de 14.12.2018, arată că a înaintat către ….., cererea de despăgubire, respectiv Adresa nr. 1213/03.12.2018 însoțită de Devizul nr. 90244220, solicitând plata corespunzător valorii reale a reparațiilor, însă susţine că  nu a primit nici un răspuns motivat din partea asigurătorului RCA, din care să rezulte respingerea acesteia, ci doar un e-mail prin care i s-au comunicat din nou valorile despăgubirii propuse de acesta.

A mai adăugat că a încercat să se înţeleagă pe cale amiabilă, astfel că a trimis către …….., Adresa nr. 95/31.01.2020 prin care a solicitat în temeiul art. 19 din Norma nr. 20/2017 privind asigurările auto din România, constatarea suplimentară a pagubelor şi întocmirea unui Proces Verbal de Constatare Suplimentar, având în vedere că ulterior demontării elementelor avariate, prin Devizul nr. 90244220, s-au constatat si alte pagube. Însă, potrivit susţinerilor reclamantei, răspunsul asigurătorului RCA din 10.02.2020, trimis prin email, nu vizează reconstatarea ci reprezintă tot o informare privind valoarea despăgubirii. 

În ceea ce priveşte capătul principal de cerere privind obligarea asiguratorului RCA la plata despăgubirii în valoare de 67.500 lei ( fără TVA) reprezentând contravaloarea lipsei de folosinţă, susţine că în perioada de timp în care nu a primit nici răspunsuri, nici despăgubirea solicitată, a fost nevoită să  închirieze un autovehicul pentru înlocuirea celui avariat, având în vedere că obiectul de activitate al societății …….. constă în  lucrări de construcții, iar lipsa unui mijloc de transport din parcul auto deținut de aceasta a produs un dezechilibru la nivel organizațional în activitatea societății.

În privinţa capătului de cerere prin care s-a solicitat obligarea societății …… la plata despăgubirii în totalitate/ concurente, până la acoperirea integrală a prejudiciului , se arată că  în raportul juridic obligațional creat prin fapta ilicită - accident auto, societatea ……. este debitorul imediat și principal al societatății …………, privind despăgubirile destinate a acoperi prejudiciul cauzat prin accidentul de circulație.

Astfel, apreciază că potrivit Legii 132/2017, răspunderea asiguratului se adaugă răspunderii asigurătorului RCA, pentru a acoperi acea parte din prejudiciu pe care asigurătorul RCA nu are obligația să o repare, iar în temeiul dispoziţiilor art. 1385 alin. (1) Cod civil, susţine că societatea ………, are obligația de a plăti despăgubirea concurentă, până la acoperirea integrală a prejudiciului creat reclamantei, pentru repunerea în situația anterioară momentului accidentului.

Mai menţionează că ……. - şoferul vinovat, și-a recunoscut în totalitate culpa prin Constatarea amiabilă a accidentului și că se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu, mai exact acesta transporta monitoare de calculator pentru angajatorul său, societatea ......  Astfel, în baza raportului de prepuşenie dintre aceştia, arată că se declanşează mecanismul răspunderii pentru prejudiciile produse în legătură cu atribuţiile sau cu scopul funcţiilor încredinţate.

În ceea ce priveşte obligarea pârâtului Popa Alin la plata despăgubirilor în totalitate/concurente, până la acoperirea integrală a prejudiciului în condiţiile răspunderii pentru fapta proprie, reclamanta apreciază că sunt îndeplinite toate condţiile cerute de art. 1357 Cod civil,  și anume: existența unui prejudiciu, respectiv daunele aduse autovehiculului marca ……; comiterea unei fapte ilicite, dată de nerespectarea regulilor de circulație de către ….., la ieșirea din benzinărie; legătura de cauzalitate a faptei sale de a conduce fără respectarea regulilor de circulație și avarierea autovehiculului proprietatea reclamantei; vinovăția acestuia apreciază că rezultă din recunoașterea în totalitate prin Constatarea amiabilă a accidentului

Menţionează că prejudiciul material suferit este cert şi nereparat, iar valoarea acestuia rezultă din Devizul nr. 90244220 întocmit în sistem AUDATEX, privind calculul reparaţiei autovehiculului …….. în cuantum de 56.383 lei.

În drept,  a invocat dispoziţiile dispozițiile: art. 192, art. 194 Cod Procedură Civilă, art. 1385 alin. (1) raportat la art. 1349 alin (3), art. 1373 alin. (1), art. 1357 alin, raportat la art. 1349 alin (3) din Codul Civil, pe prevederile art. 11 alin. 2 lit. c), art 14 alin. 3 coroborat cu art. 22 alin. 2, art. 21 alin (2), art. 25 coroborat cu art. 11 alin. 2 lit. d) din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie, precum și pe dispozițiile art. 19 din Norma nr. 20/2017 privind asigurările auto din România.

În probaţiune, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, proba cu expertiza tehnică auto, interogatoriul pârâtului …….. şi proba testimonială.

În dovedirea cererii, au fost depuse înscrisuri.

Cererea a fost legal timbrată cu taxa de timbru în cuantum de 3.582,68 lei, conform art. 3 alin. 1 lit. e) din OUG 80/2013.

La data de 17.06.2020, pârâtul …….. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, invocând totodată şi excepţia netimbrării cererii de chemare în judecată şi excepţia lipsei calităţii procesual pasive.

În acest sens, a arătat că reclamantul nu a timbrat şi capătul de cerere referitor la despăgubirile pentru lipsa de folosinţă a autoturismului avariat, în cuantum de 80.325 lei ( 67.500 + TVA).

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesual pasive a acestuia, a arătat, în esenţă, că la data producerii incidentului rutier, proprietarul autovehiculului Ford Focus cu nr. de înmatriculare B-410-UCT, (……) deţinea polița de tip RCA nr. XZ007969139, încheiata cu ……., astfel că s-a creat în patrimoniul asiguratorului obligaţia de despăgubire în caz de daună.

Prin adresa din 08.10.2019, mai adaugă că departamentul de daune al asigurătorului ASIROM a comunicat reclamantei ……… faptul că evenimentul a fost încadrat în categoria de daună majoră si a comunicat şi modalitatea de calcul a despăgubirii, inclusiv evaluarea epavei, însă apreciază că reclamanta nu a optat pentru niciuna dintre soluțiile indicate de alin 2 al art 14 din Legea 132/2017, si că a dorit sa repare autovehiculul, deși reparația depăşea valoarea de piața a acestuia.

A mai arătat, în esenţă, că având în vedere efectele Legii 132/2017, asigurătorul care a emis o polița RCA care se încadrează în cazurile asigurate prevăzute de lege, nu este un simplu garant solidar în privința plăţii despăgubirilor cuvenite terţelor persoane prejudiciate, ci este debitorul creanței terţului si, în consecinţă, trebuie să suporte efectiv şi în limita stabilită de lege,  prejudiciul cauzat din culpa asiguratului său. Potrivit susţinerilor acestuia, faptul că asiguratorul  are un drept de regres ulterior nu are nicio relevanţă faţă de persoana prejudiciată.

Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, arătând în acest sens că despăgubirile solicitate de reclamantă depăşesc valoarea de piaţă a bunului avariat, ceea ce încalcă  principiile reparării prejudiciului.

În drept, art. 205, art. 148 alin. 6, art. 197  Cod pr. civ., art. 1, art. 11, art. 14  Legea 132/2017.

La data de 24.06.2020, pârâta …….. ( Asirom) a depus întâmpinare prin care a solicitat admiterea în parte a cererii de chemare în judecată, în sensul admiterii în parte a capătului de cerere privind valoarea autoturismului, până la concurenţa sumei de 19.467,64 lei şi respingerea capătului de cerere referitor la lipsa de folosinţă.

În acest sens, a arătat, în esenţă, că autovehiculul avariat Mercedes Benz, cu nr. de înmatriculare …… avea o vechime de 19 ani şi un rulaj de 182.960 km.

Mai arată că Procesul-verbal suplimentar de constatare a daunei, întocmit în data de 27.09.2018, cuprinde următoarele observaţii ale specialistului daunelor: grila mască faţă nu poate fi în legătură cu cu evenimentul asigurat, iar pentru următoarele repere, nu s-au identificat avarii: furtun stropitor, calculator far dreapta, compresor airmatic, caseta de direcţie, bloc valve dreapta, priză aer, anvelopa dreapta faţă.

Prin adresa emisă la 08.10.2018, arată că i-a făcut reclamantei o ofertă de despăgubire, pentru dauna auto, de 19.467,64 lei, dacă autovehiculul nu era reparat sau de 22.735,59 lei daca acesta era reparat, apreciind valoarea epavei ca fiind de 3.267,95 lei. Dauna a fost considerată ca fiind majoră, adică totală.

A mai adăugat că la insistenţele reclamantei, de majorare a despăgubirii, Asirom i-a reiterat oferta, menţinându-şi opinia că, în speţă, dauna este una totală.

Pârâta apreciază că reclamanta nu este îndreptăţită la plata unei sume superioare celei ofertate, iar în ceea ce priveşte delimitarea celor două noţiuni – daună totală sau parţială, modalitatea în care se face această încadrare şi persoana care o realizează, apreciază că pe cale amiabilă, încadrarea daunei ca fiind totală sau parţială este realizată doar de societatea de asigurări iar nu de un terţ sau de păgubit.

Astfel, arată că dauna este una totală, întrucât valoarea reparaţiilor depăşeşte valoarea de piaţă a autovehiculului iar pe cale amiabilă, susţine că societatea de asigurări asigură evaluarea despăgubirii, păgubitul având posibilitatea doar de a opta pentru reparare până la valoarea de piaţă a vehiculului sau pentru plata diferenţei dintre valoarea de piaţă a vehiculului şi valoarea epavei.

Mai arată că doar în situaţia în care păgubitul optează pentru reparare până la valoarea de piaţă a autovehiculului, unitatea reparatoare auto îşi poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afişată.

Ca urmare a utilizării unui sistem de evaluare specializat pentru calculul despăgubirii, arată că pentru autoturismul în cauză, având o vechime de 19 ani şi un rulaj de 182.960 km,  a reieşit o valoare de piaţă de 4.877 euro, din care se scade valoarea epavei de 700 euro , rămânând, în  echivalentul în lei suma de 19.467,64 lei.

Arată că tot printr-un sistem de evaluare specializat ( prin licitaţie) valoarea epavei a fost determinată la suma de 700 lei.

În ceea ce priveşte obligarea pârâtei la plata unei sume cu titlu de lipsă de folosinţă, arată că reclamanta nu a făcut dovada prejudiciului constând în lipsă de folosinţă, întrucât nu a depus documente justificative din care să rezulte costurile de înlocuire temporară, care să fie emise de entităţi autorizate cu acest obiect de activitate.

Astfel, apreciază că pentru a face dovada calităţii de entitate autorizată, ar fi trebuit să existe toate copiile conforme pentru autovehiculele închiriate, număr de ordine în registrul special şi orice alt document impus de legislaţia în materie.

Potrivit susţinerilor pârâtei, perioada pentru care poate fi datorată lipsa de folosinţă este limitată la data înaintării ofertei, astfel, în caz de daună totală, lipsa de folosinţă se acordă pentru perioada între data constatării avariilor ( 27.09.2018) şi data înaintării ofertei de despăgubire (08.10.2018).

Apelând la …., apreciază că reclamanta şi-a sporit prejudiciul, angajându-se la cheltuieli voluptorii. În acest sens, arată că din cuprinsul contractului de închiriere nr. 431/02.05.2018 şi al actelor adiţionale aferente, rezultă că autovehiculul închiriat ar fi avut marca Hyundai Tucson, fiind de clasa SUV, care este o clasă superioară celei de care aparţine autovehiculului avariat. Astfel, arată că nu este îndeplinită cerinţa legală, ca vehiculul închiriat să fie de o clasă similară ori inferioară celui avariat.

În continuare, pârâta a adăugat faptul că, odată cu refuzul ofertei iniţiale,  reclamanta şi-a produs singură prejudiciul constând în lipsa de folosinţă, întrucât dacă ar fi acceptat suma ofertată iniţial, reclamanta şi-ar fi putut cumpăra un alt autovehicul similar celui avariat.

În drept, a invocat dispoz. art. 201 alin. 1 şi art. 205 C. pr. civ. precum şi dispoziţiile invocate în întâmpinare.

În probaţiune, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri şi proba cu expertiza auto. 

La data de 22.06.2020, pârâta …… a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a acesteia şi a solicitat obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată generate de prezentul proces.

În acest sens, a arătat că la data de 02.12.2013, …., în calitate de finanţator/proprietar şi Unicredit Bank, în calitate de Utilizator, au încheiat Contractul de Leasing Operaţional nr. 4000614, care a avut ca obiect furnizarea în sistem de leasing operaţional a unui număr de 56 de autovehicule Ford Focus Trend 1.6 TDCi 95 CP DPF, care au fost livrate în decembrie 2013 şi puse la dispoziţia …….. Arată că printre autovehiculele ce au făcut obiectul leasingului, s-a numărat şi autovehiculul Ford Focus Trend 1.6 TDCi 95 CP DPF, 4 uşi cu seria de şasiu nr. ……..

A precizat că aceasta a pus la dispoziţie finanţarea necesară achiziţionării autovehiculului în cauză, iar acesta a fost livrat, luat în posesie şi folosit de utilizator, prin intermediul prepuşilor acestuia, pe întreaga durată, inclusiv la data producerii accidentului rutier. Astfel, ca urmare a încheierii contractului de leasing, arată că  …. a preluat atributele posesiei şi folosinţei asupra autovehiculului menţionat anterior, iar …… a păstrat doar calitatea de nud proprietar.

Aşadar, apreciază că singura parte care are folosinţa autovehiculului şi în privinţa căreia se poate pune problema răspunderii pentru prejudiciile cauzate terţilor ca urmare a accidentului produs este utilizatorul, respectiv Unicredit Bank,

A mai menţionat şi că şoferul răspunzător de producerea accidentului, ….., are funcţia de economist în cadrul Unicredit Bank, fiind aşadar angajatul acesteia, şi nu al ……... Susţine că acest aspect reiese şi din cuprinsul declaraţiei din 02.05.2018,  dată de pârâtul …… în faţa asigurătorului …...

În drept, a invocat dispoziţiile art. 10 şi 18 ale OG 51/1997,  art. 1373. art. 1376, art. 1377 Cod civil.

La data de 15.07.2020, reclamanta ……, a formulat cerere de completare a acţiunii, în sensul că a solicitat introducerea în cauză şi a societăţii …., în calitate de pârâtă. ..........., întrucât prin întâmpinarea depusă de societatea ….,  i s-a adus la cunoştinţă faptul că răspunzătorul de accident, ….., este de fapt angajat al societăţii Unicredit Bank.

Astfel, în temeiul răspunderii delictuale şi în temeiul raportului de prepuşenie dintre aceasta şi prepusul Popa Alin, apreciază că pârâta ……., în calitate de comitent, are obligaţia de a plăti despăgubirea concurentă, până la acoperirea integrală a prejudiciului creat societăţii reclamante, pentru repunerea în situaţia anterioară momentului accidentului.

Prin încheierea din data de 03.09.2020, instanţa a dispus introducerea în cauză a societăţii ……., în calitate de pârât.

La data de 19.10.2020, societatea pârâtă ….. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat în principal, respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, iar în subsidiar, ca neîntemeiată.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesual pasive invocată, pârâta arată, în esenţă, că acţiunea reclamantei trebuie îndreptată numai împotriva asiguratorului RCA, cu citarea persoanei răspunzătoare de producerea accidentului în calitate de intervenient forţat, scopul acestei prevederi fiind unul de asigurare a opozabilităţii, în special faţă de asiguratorul RCA, care beneficiază la rândul său de un drept de regres, însă numai în anumite condiţii expres şi limitativ prevăzute de art. 25 din Legea 132/2017.

Mai arată că reclamanta nu beneficiază de un drept de opţiune în privinţa stabilirii cadrului procesual, aceasta putând îndrepta acţiunea doar faţă de asiguratorul RCA, în cazul de faţă pârâta …… (Asirom), având în vedere că autoturismul condus de persoana care a produs accidentul era asigurat în baza unei poliţe RCA încheiată cu asiguratorul …………..

Pârâta apreciază că nu se poate atrage răspunderea persoanei vinovate de producerea accidentului, întrucât cazurile prevăzute de art. 25 din legea nr. 132/2017 nu se aplică în această speţă ( accident produs cu intenţie, produs în timpul săvârşirii unei infracţiuni etc.)

Pe fondul cauzei, arată că înţelege să se raporteze la apărările menţionate anterior, din care apreciază că rezultă caracterul neîntemeiat al pretenţiilor reclamantei faţă de Unicredit Bank.

Mai mult, arată că din poziţia exprimată de asigurator, reiese că acesta înţelege să achieseze parţial la pretenţiile reclamantei, fiind de acord cu despăgubirea acesteia, iar singurul aspect nesoluţionat este cel referitor întinderea prejudiciului.

În ceea ce priveşte întinderea prejudiciului, precizează că pretenţiile formulate de reclamantă sunt nejustificate, întrucât aceasta din urmă nu a depus înscrisuri doveditoare pentru presupusul prejudiciu cauzat de lipsa de folosinţă a autoturismului, iar în privinţa contravalorii lucrărilor de reparaţii, apreciază că pretenţiile reclamantei depăşesc cu mult valoarea de piaţă a bunului avariat.

În drept, a invocat art. 205 C. pr. civ.

Reclamanta ………. a depus note de şedinţă prin care arată în esenţă că asiguratorul RCA nu a efectuat nicio plată faţă de reclamantă  şi că acesta se contrazice cu privire la pretenţiile recunoscute în cuantum de 19.467, 64 lei prin capitorul 2 din întâmpinare, unde susţine că dauna este una  totală, a cărei valoare fusese stabilită de aceasta la suma de 22.735,59 lei. 

A mai susţinut că nu a fost niciodată convocată de specialistul  asiguratorului RCA pentru a participa la constatarea suplimentară a prejudiciului, apreciind astfel că Procesul verbal de constatare suplimentară a fost emis cu încălcarea dispoziţiilor art. 19 alin. 1 din Norma ASF nr. 20/2017.

Menţionează că pentru a opera noţiunea de daună totală, asiguratorul RCA trebuia  mai întâi să clarifice cum s-a stabilit valoarea de piaţă a autoturismului avariat, valoare de piaţă anterioară producerii daunei,  precizând totodată, că nu toate autovehiculele Mercedes Benz cu vechime de 19 ani şi 182.960 km la bord au o valoare de piaţă de 4.877 euro, în cauză  fiind vorba de un autoturism de lux, foarte bine întreţinut şi în stare excelentă de funcţionare.

Referitor la închirierea unui autoturism de la o altă societate, precizează că această închiriere are caracter singular în activitatea societăţii locatoare şi nicio normă legală nu interzice efectuarea unei astfel de operaţiuni.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocate de …………. solicită respingerea acesteia, întrucât consideră că aceasta din urmă are calitatea de asigurat şi proprietar ( conform contract de leasing operaţional nr. 4000614/02.12.2013) al autovehiculului care a produs prejudiciul societăţii reclamante.

Referitor la apărările formulate de pârâtul Popa Alin, solicită respingerea excepţiei netimbrării cererii invocată de acesta, arătând că a timbrat cererea cu suma de 3.582,68, în conformitate cu capătul principal de cerere, respectiv despăgubirile solicitate.

A mai precizat că a cerut cuantumul lipsei de folosinţă fără TVA, iar în această situaţie consideră că nu este obligată să timbreze şi valoarea TVA-ului.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâtul ….., arată că acesta este persoana care în mod direct a produs prejudiciul societăţii reclamante, prin nerespectarea regulilor de circulaţie, astfel că este vinovat de producerea prejudiciului, iar în conformitate cu răspunderea pentru fapta proprie în materie delictuală, în condiţiile în care, în ordine piramidală, ceilalţi pârâţi în cauză nu vor fi obligaţi la reparaţia integrală a prejudiciului, apreciază că reclamanta are dreptul să ceară această reparaţie chiar de la persoana vinovată.

Reclamanta a depus şi răspuns la întâmpinarea formulată de pârâta ………. În acest sens, a solicitat respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive invocată, întrucât arată că …………. are calitatea de Utilizator (conform contractului de leasing operaţional nr. 4000614/02.12.2013) al autovehiculului care i-a produs prejudiciul, astfel că acesta trebuie să răspundă pentru daunele provocate terţilor.

De asemenea, arată că în baza raportului de prepuşenie dintre ……….  şi societatea ………, se declanşează mecanismul răspunderii pentru prejudiciile care au fost produse în legătură cu atribuţiile sau scopul funcţiilor şi însărcinărilor încredinţate.

Instanţa a administrat proba cu înscrisuri şi proba cu expertiza în specialitatea auto.

Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:

I. Instanța va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâţilor ……………. ca neîntemeiată față de prevederile art. 36 Cod procedura civilă și art. 22 din Legea 132/2017.

Instanța are în vedere că pârâții sunt persoane implicate în raportul juridic dedus judecății; pârâtul Popa Alina este persoana care a provocat accidentul auto iar ………. care calitatea de ”Utilizator” al autoturismului implicat în accident, conform contractului de Leasing Operațional nr. 400614 (f.87).

Constatarea îndeplinirii sau neîndeplinirii condiţiilor răspunderii civile delictuale impune analiza pe fond a acţiunii deduse judecăţii, şi nu respingerea cererii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

II. Instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului ………….. şi în consecinţă va respinge cererea de chemare în judecată ca atare având în vedere existența contractului de Leasing Operațional nr. 400614 (f.87) raportat la art. 10 și urm din OG 51/1997.

III. Despăgubire vehicul avariat. În fapt, în data de 27 aprilie 2018 autovehiculul marca MercedesBenz, Clasa S+500L cu nr. de înmatriculare ……., proprietate a societății ……. a fost implicat într-un accident, în dreptul stației peco Petrom Băneasa cu autoturismul marca Ford Focus, cu nr. de înmatriculare ……., condus de pârâtul, …….., fiind avariat autovehiculul PH•18-KAT.

În condițiile evenimentului fără victime, șoferii implicați au completat formularul Constatare amiabilă a accidentului.

Autoturismul reclamantei a deținut polița de asigurare încheiată cu ……….. cu numărul RO/01/TO/XZ 008428785 valabilă între 04.04.2018-02.10.2018. (f.39).

La data de 02.05.2018 pârâta Asirom împreună cu reclamanta au Întocmit Procesul Verbal dc Constatare a Prejudiciilor și s-a deschis Dosarul de daună nr. BU/90244220. (34). Din analiza procesului verbal instanța reține că: pentru elemental avariat -bară protecție față s-a constatat că a fost avariat și dintr-un alt eveniment; pentru capac dreapta bara far s-a constatat lipsa din eveniment, anvelaopa față dreapta-verificare.

La data de 08.10.2018………..i-a făcut reclamantei o ofertă de despăgubire, pentru dauna auto, de 19.467,64 lei, dacă autovehiculul nu este reparat (valoarea epavei fiind de 3267,95 lei), sau de 22.735,59 de lei, dacă autovehiculul este reparat. Dauna este considerate a fi totală. (f.32).

În ambele situații se menționează necesitatea ca reclamanta să depună cererea de despăgubire, acte justificative, cont IBAN.

Reclamanta, a obținut devizul întocmit de TIRIAC AUTO EXPOZIȚIEI din 18.10.2018 pentru suma totală de 56.383,79 lei. (f.27) și la data de 14.12.2018 a comunicat pârâtei solicitarea de plată conform devizului (f.26-24).

De reținut că autoturismul de la momentul accidentului a rămas în unitatea service TIRIAC AUTO EXPOZIȚIEI.

Pârâta a răspunsul solicitării reiterând oferta comunicată la 18.10.2018 (f.23).

În data de 31.01.2020 reclamanta a solicitat constatarea suplimentară a pagubelor (f.21) iar pârâta a comunicat că valoarea de piața a autovehicului a fost stabilită la suma de 22735,59 lei și reprezintă valoarea de înlocuire a vehicului avariat și reprezintă valoarea maximă de despăgubire. (f.20).

La data de 27.09.2018 a avut loc constatare suplimentară a avariilor la solicitarea Tiriac Auto Expoziției (f.16-17 vol II) fără participarea reclamantei și fără să existe vreo dovada că reclamanta a fost notificată sau a cunoscut în fapt că se va proceda la reconstatarea avariilor. Asiguratorul a recalculat costul reparației la suma de 27.937,92 lei.

Comparând procesul verbal de constatare din data de 02.05.2018 cu cel din 27.09.2018, instanța reține că toate constatările inițiale au fost menținute la care se adaugă noi avarii descoperite și de asemenea, s-a reținut: „grilă mască față nu poate fi pus în legătură cu evenimentul declarat”, ”pentru următoarele repere nu s-au identificat avarii: furtun stropitor, calculator far dr, compressor airmatic, casetă, direcție, bloc valve dreapta, prize aer, anvelopă fată dreapta”.

Conform raportului de expertiză efectuat în cauză (f.28 vol. II) s-a stabilit: Pentru autoturismul in speta se incadreaza in clasa F, autoturism de lux, fiind fabricat in numar redus in perioada 1998 — 2002, avand caracteristicile: Marca, tip, model : Mercedes Benz, S Klasse S 500L;Motor, capacitate cm3 , tip, putere (kW) : 4966, 8V, 225;Combustibil, culoare : benzina/gri; Parcursul la data accidentului : 182.960km; Prima inmatriculare : 01-06-1999; Nr de identificare : WDB2201 75 1 A063816..

Expertul a arătat că autoturismul a fost folosit pentru actiuni de protocol și reprezentare. De asemenea, a stabilit că pe site-urile care oferă spre vânzare autoturisme fie nu există suficiente modele similare pentru a fi comparate sau chiar nu au în baza de date deloc acest model.

Expertul arată că evaluarea acestui tip folosind acelcasi principii statistice ca si la un autoturism de serie produs in zeci de mii de exemplare, nu poate fi aplicata in speta.

Pentru acest considerent expertul a folosit metoda de evaluare propusă în Instrucțiuni nr. 10/2015 - modificarea şi completarea Instrucţiunilor viceprim-ministrului, ministrul administraţiei şi internelor, nr. 167/2009 - scoaterea din funcţiune, valorificarea şi casarea bunurilor în unităţile MAI și a evaluat autoturismul plecând de la valoarea de nou calculată de ……., anume de la suma de 92.285,52 EUR. Astfel, expertul a stabilit suma de 54.194,32 lei sau 11.657,20 EUR la data producerii accidentului (2018).

Expertul arată că din verificările efectuate pe alte site-uri de internet a găsit oferte cuprinse între suma de 13.800 EUR-24.900 EUR și între 18.950 Eur-4.999 EUR.

Referitor la costul reparațiilor la nivelul anului 2018, expertul a calculat suma de 36.937 lei cu TVA și suma de 38.961,19 lei la zi. În raportul de expertiză inițial expertul a luat în calcul procesul-verbal din 27.09.2018 întocmit fără participarea reclamantei.

Reclamanta prin obiecțiunile la expertiză a solicitat excluderea constatărilor efectuate prin procesul verbal suplimentar din 27.09.2018. În această situație, expertul a stabilit calculat suma de 28.686, 94 lei cu TVA la nivelul anului 2018 și suma de 30.367,11 lei la zi.

Procedura acordării despăgubirilor este reglementată de Legea 132/2017 și Norma ASF NR. 20/2017.

Art. 14 prevede: Art. 14: Cuantumul despăgubirilor  (1)Despăgubirile se acordă în cuantum egal cu întinderea prejudiciului până la limita maximă de răspundere a asigurătorului RCA care este egală cu cea mai mare valoare dintre limita de răspundere prevăzută în legislaţia aplicabilă şi cea prevăzută în contractul RCA, iar asigurătorul este obligat să comunice valoarea maximă de despăgubire, la cererea păgubitului sau a mandatarului acestuia, în termen de 7 zile calendaristice.

(2)În cazul daunei totale economice, asigurătorul evaluează vehiculul avariat, printr-un sistem de evaluare specializat sau prin documente emise în condiţiile legii pentru a-i determina valoarea de piaţă din momentul premergător evenimentului. Păgubitul poate opta pentru reparare până la valoarea de piaţă a vehiculului, calculată în urma evaluării, sau pentru soluţionarea cazului ca daună totală prin plata diferenţei dintre valoarea de piaţă a vehiculului şi valoarea epavei.

(3)Valoarea reparaţiei se stabileşte folosind sistemele de evaluare specializate sau prin documente emise în condiţiile legii în care unitatea reparatoare auto îşi poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afişată.

(4)Despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul le plăteşte cu titlu de dezdăunare şi pentru cheltuielile de judecată şi/sau cheltuielile aferente în cazul soluţionării alternative a litigiului persoanelor prejudiciate prin vătămare corporală sau deces şi prin avarierea ori distrugerea de bunuri.

Art. 20: Cererea de despăgubire  (1)Persoana prejudiciată are dreptul să înainteze cererea de despăgubire către asigurătorul RCA sau către propriul asigurător RCA în cazul decontării directe, în cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea RCA sau către BAAR, în cazul producerii unui risc acoperit de acesta în condiţiile prevăzute de prezenta lege. (2)Persoana prejudiciată are dreptul, direct sau prin mandatari, să înainteze cererea de despăgubire către asigurătorul RCA sau către propriul asigurător RCA în cazul decontării directe, în cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea RCA, sau către BAAR, în cazul producerii unui risc acoperit de acesta în condiţiile prevăzute de prezenta lege. (3)Cererea de despăgubire se poate înainta şi prin mijloace electronice.

Art. 21: Soluţionarea cererii de despăgubire  (1)În termen de 30 de zile de la data înaintării cererii de despăgubire de către asigurat ori de către partea prejudiciată, asigurătorul RCA este obligat: a)fie să răspundă cererii părţii solicitante, formulând în scris o ofertă de despăgubire justificată, transmisă cu confirmare de primire, în cazul în care se dovedeşte răspunderea asiguratului în producerea riscurilor acoperite prin asigurarea RCA, iar prejudiciul a fost cuantificat; b)fie să notifice părţii prejudiciate în scris, cu confirmare de primire, motivele pentru care nu a aprobat, în totalitate sau parţial, pretenţiile de despăgubire.

(2)Dacă în termen de 30 de zile de la depunerea cererii de despăgubire de către partea prejudiciată ori de către asigurat, asigurătorul RCA nu a notificat părţii prejudiciate respingerea pretenţiilor de despăgubire, precum şi motivele respingerii, asigurătorul RCA este obligat la plata despăgubirii.

(4)Despăgubirea se plăteşte de către asigurătorul RCA în termen de 10 zile de la data acceptării ofertei de despăgubire prevăzută la alin. (1) lit. a) sau de la data la care asigurătorul RCA a primit o hotărâre judecătorească definitivă sau acordul entităţii de soluţionare a litigiului cu privire la suma de despăgubire pe care este obligat să o plătească. Documentele care stau la baza cererii de despăgubire sunt stabilite prin reglementări ale A.S.F.

Art. 2: Definiţii  Termenii şi expresiile utilizaţi/utilizate în prezenta lege au înţelesul prevăzut la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare, cu modificările ulterioare, precum şi următoarele semnificaţii: daună totală economică - situaţia unui vehicul sau unui bun avariat a cărui valoare de reparaţie depăşeşte valoarea de piaţă a acestuia.

Art. 19: Constatarea prejudiciilor

(1)Procesul-verbal de constatare se întocmeşte de către specialistul constatare daune şi se semnează de către acesta şi persoana prejudiciată.

(9)Specialistul în constatarea daunelor este obligat să înscrie eventualele obiecţii ale părţilor cu privire la prejudiciile constatate în procesul-verbal de constatare sau într-o anexă la acesta; lipsa obiecţiilor nu poate fi invocată în sensul restricţionării drepturilor părţilor.

10)Dacă ulterior demontării elementelor avariate sau la introducerea în reparaţie a vehiculului se constată şi alte pagube produse ca urmare a accidentului, care nu au putut fi constatate iniţial, sau este necesară modificarea soluţiei tehnice adoptate iniţial, se întocmeşte un proces-verbal suplimentar de constatare.

(11)În cazul prevăzut la alin. (10), asigurătorul RCA întocmeşte procesul-verbal suplimentar de constatare într-un termen de 3 zile lucrătoare de la solicitare.

(12)Soluţiile tehnice finale de remediere a avariilor se stabilesc de către unitatea reparatoare, în acord cu documentaţia tehnică din manualul de reparaţie al producătorului auto, şi sunt acceptate de către persoana prejudiciată.

Art.20 (3)Activitatea de constatare daune este obiectivă şi separată faţă de celelalte funcţii operaţionale ale asigurătorului RCA, având următoarele responsabilităţi:

a)constatarea prejudiciului şi dimensionarea avariilor în concordanţă cu legislaţia şi prevederile contractuale aplicabile fiecărui caz în parte pentru a furniza cele mai bune servicii;

b)transmiterea constatărilor şi recomandărilor referitoare la necesitatea efectuării unor investigaţii cu privire la producerea accidentului

Art. 24: Avarierea sau distrugerea vehiculului

(1)În cazul daunelor la vehicule despăgubirea are în vedere acoperirea costurilor privind:

a)readucerea la starea anterioară producerii accidentului; sau

b)acoperirea diferenţei dintre valoarea de piaţă calculată conform prezentei norme şi valoarea epavei, în cazul daunei totale economice.

(2)Valoarea epavei se determină în urma evaluării prin licitaţie utilizând sisteme de evaluare specializate; în cazul în care nu se poate obţine o valoare a epavei prin licitaţie, aceasta se poate determina şi prin expertiză tehnică, cu acceptul persoanei păgubite.

(4)Evaluarea costului prevăzut la alin. (1) lit. a) conţine costul reparaţiilor părţilor componente sau pieselor avariate sau costul de înlocuire a acestora, inclusiv cheltuielile pentru materiale, de demontare şi montare aferente reparaţiilor şi înlocuirilor necesare ca urmare a pagubelor produse prin respectivul accident de vehicul.

(7)În cazul daunei totale economice, valoarea de piaţă stabilită pe baza sistemelor de evaluare specializate pentru calculul despăgubirii reprezintă valoarea de înlocuire a vehiculului avariat cu un vehicul de aceeaşi marcă, tip, model, caracteristici tehnice, dotări, an de fabricaţie, având un parcurs în kilometri şi o stare de întreţinere comparabile; modul de calcul se comunică persoanei prejudiciate.

(8)Valoarea prevăzută la alin. (7) se stabileşte pe baza utilizării sistemelor de evaluare specializate sau pe baza documentelor din care să reiasă dovedirea prejudiciului suferit.

(9)La evaluarea vehiculului se au în vedere starea tehnică, de întreţinere şi eventualele modificări ale structurii de echipare a acestuia survenite între data comercializării şi data producerii evenimentului, certificate de către specialistul constatare daune.

Având în vedere dispozițiile legale citate precum și situația de fapt mai sus expusă, instana va obliga pârâta la plata sumei de 38.961,19 lei cu titlu de despăgubiri.

Referitor la valoarea de piață a autovehicului se va reține valoarea de 54.194,32 lei stabilită prin expertiză și nu cea stabilită de asigurator (4877 EUR system DAT) în aprecierea faptului că expertul a stabilit valoarea de piață a autoturismului prin raportare atât la condițiile sale specifice (clasă, utilizare, vechime, km) dar și prin comparare cu autoturisme similare. Expertul a subliniat faptul ca autoturismul, deși are o vechime considerabilă face parte din categoria Lux fiind produs în număr limitat. În schimb, evaluarea depusă de pârâta la filele 76-77 din dosar nu conține nici un fel de explicații, astfel este imposibil de stabilit ce informații au fost introduse în sistem astfel încât să se ajungă la suma de 4877 EUR. 

În ceea ce privește valoarea de reparație, inițial prin raportul de expertiză (conform primului proces-verbal de constatare avarii) s-a calculat suma de 28.686, 94 lei cu TVA la nivelul anului 2018 și suma de 30.367,11 lei la zi.

Este adevărat că reclamanta a solicitat a nu se lua în considerare cel de al doilea process verbal de constatare prin care expertul a calculat suma de 36.937 lei cu TVA în anul 2018 și suma de 38.961,19 lei la zi, însă din motivare instanța reține că reclamanta contestă obiecțiunile asiguratorului din respectivul proces-verbal care au determinat o valoare mai mica decât în deviz și nu avariile suplimentare stabilite.

Instanța va respinge solicitarea reclamantei de a se raporta exclusiv la devizul de reparații întrucât în cauză nu a fost făcută dovada legăturii de cauzalitate între avariile suplimentar incluse în devizul de reparație și accidentul produs. Altfel spus, devizul reprezintă doar un calcul al reparațiilor necesare și nu o dovadă că accidentul din 27.04.2018 a cauzat toate aceste prejudicii. Instanța are în vedere că reclamanta nu a formulat obiecțiuni cu privire la modul în care expertul desemnat a verificat fizic autoturismul.

II. Lipsa de folosință. Reclamanta solicită suma de 67.000 lei fără TVA. În probațiune a depus contractul de închiriere auto nr. 431/02.05.2018 pentru un autoturism marca HYUNDAI TUCSON cu numărul de înmatriculare B-02-ZNK pentru o perioadă de 6 luni la prețul de 500 eur/lună fără TVA. (f.10). De asemenea, au fost depuse actele adiționale la contract prin care s-a prelungit durata contractului cu câte 6 luni până la 01.05.2020.

Reclamanta a depus la filele 154-183 vol. I tabelul de calcul al lipsei de folosință, facturile emise de ………….. și ordinele de plată pentru autoturismul închiriat.

Expertul auto a calculat lipsa de folosință în perioada mai 2018-decembrie 2020 la suma de 24.097 EUR sau 114.800 lei.

În drept, Art. 25: Lipsa de folosinţă  (1)Prejudiciile reprezentând consecinţa lipsei de folosinţă a vehiculului avariat, inclusiv înlocuirea temporară a acestuia, sunt stabilite: a)pe baza documentelor justificative din care rezultă costurile de înlocuire temporară a vehiculului avariat cu un vehicul de o clasă similară ori inferioară, închiriat de la entităţi autorizate cu acest obiect de activitate; sau b)pe baza documentelor justificative din care rezultă costurile privind transportul zilnic suportate de către persoana prejudiciată, fără ca acestea să poată depăşi costurile prevăzute la lit. a).(2)Perioada maximă pentru calcularea lipsei de folosinţă este: a)perioada de indisponibilitate a utilizării vehiculului avariat ca urmare a stării tehnice, inclusiv în situaţia în care asigurătorul RCA efectuează cercetări suplimentare, şi se calculează de la momentul efectuării constatării avariilor şi introducerii vehiculului în reparaţie; b)perioada cuprinsă între data constatării avariilor şi data înaintării ofertei de despăgubire, în situaţia daunei totale economice. (3)Neefectuarea constatării din culpa asigurătorului RCA, în termenul prevăzut la art. 18 alin. (4), îndreptăţeşte persoana prejudiciată să solicite plata despăgubirii pentru lipsa de folosinţă, din momentul depăşirii termenului de constatare până la data efectuării acesteia. (4)În cazul reparaţiei vehiculului avariat, perioada maximă de indisponibilitate reprezintă timpul normal de reparaţie transformat în zile de lucru prin împărţirea la patru a timpului normat de reparaţie, la care se adaugă orice întârziere nejustificată cauzată de către asigurătorul RCA.

Obligatia societatii de asigurari de a acorda despagubiri sub forma inlocuirii autovehiculului avariat este reglementata prin Legea 132/2017 privind asigurarea obligatorie de raspundere civila auto pentru prejudicii produse tertilor prin accidente de vehicule si tramvaie, potrivit careia asiguratorul RCA are obligativitatea repararii prejudicilor (reprezentand consecinta lipsei de folosinta a vehiculului avariat, inclusiv inlocuirea temporara a vehiculului, pe baza optiunii persoanei prejudiciate) si in legislatia secundara emisa de Autoritatea de Supraveghere Financiara in aplicarea dispozitilor legii, respectiv Norma 20/2017 a ASF, art. 25 alin. 1 lit. a din acest act normativ: „(1) Prejudiciile reprezentand consecinta lipsei de folosinta a vehiculului avariat, inclusiv inlocuirea temporara a acestuia, sunt stabilite :a) pe baza documentelor justificative din care rezulta costurile de inlocuire temporara a vehiculului avariat cu un vehicul de o clasa similara ori inferioara, inchiriat de la entitati autorizate cu acest obiect de activitate”.

Regimul de inchiriere auto este reglementat de către Legea nr. 38/2003 care defineste prin art. 1 ind. 1 alin. 1 lit. ac serviciul de inchiriere ca fiind „ac) serviciu de inchiriere – serviciu de transport public realizat de operatori economici autorizați care pun la dispoziția unor clienți autoturisme fara conducator auto, pe baza de contract, cu plata anticipata a contractului de inchiriere”. Conform dispozitiilor art. 25 alin. 3 din Legea nr. 38/2003 “Serviciul de inchiriere de autoturisme, ca serviciu exclusiv, se poate executa de catre orice operator economic inregistrat la registrul comertului in conditiile legii, pe baza certificatului de inmatriculare emis de acesta”.

Pentru aceste considerente, întrucât reclamanta nu a închiriat un autoturism de la o societate autorizată, instanța va respinge cererea ca neîntemeiată.

În baza art. 453 Cod procedura civilă va obliga pârâta ……………….. la plata sumei de 1773 lei reprezentând taxă de timbru ce a fost redusă proporțional cu acțiunea admisă și 1800 lei onorariu expertiză auto (f.27, chitanță nr. 1934401142/1) .

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâţilor ……… ca neîntemeiată.

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului …………… şi în consecinţă respinge cererea de chemare în judecată ca atare.

Obligă pârâta ………….. la plata sumei de 38.961,19 lei reprezentând cost reparație autoturism.

Respinge în rest cererea formulată de reclamanta ………………, ca neîntemeiată.

Obliga pârâta ………… la plata sumei de 1773 lei reprezentând taxă de timbru, 1800 lei onorariu expertiză.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel se va depune la judecătoria Ploieşti.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, conform art. 396 alin. 2 C.pr.civ. azi, 11.10.2021.

Preşedinte Grefier,

Domenii speta

Spete similare