Ordonanta presedentiala

Document finalizat

Cod ECLI ECLI:RO:JDRAC:2021:001.001044

DOSAR NR. 1924/284/2021

Cod ECLI ECLI:RO:JDRAC:2021:001.001044

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA RĂCARI

SENTINȚA NR.1044

Şedinţa  publică din  06.09.2021

Instanţa constituită din:

Preşedinte:

Grefier:

Pe rol se află soluţionarea cauzei civile, având ca obiect ordonanţă preşedinţială, formulată de reclamantul XXX (domiciliat în XXX, cu domiciliul procesual ales la XXX, în XXX, în contradictoriu cu pârâta XXX (înregistrata la Registrul Comerțului sub nr. XXX, cu sediul în XXX) și intervenientul forțat XXX (domiciliat în XXX).

Dezbaterile în fond şi susţinerile părţilor au avut loc în şedinţa din camera de consiliu  03.09.2021 şi au fost consemnate în încheierea de la acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la 06.09.2021, când a dispus:

După deliberare,

INSTANȚA,

Deliberând asupra cererii de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Răcari, la data de 07.06.2021, sub nr. XXX, reclamantul XXX a solicitat în contradictoriu cu pârâta XXX și intervenientul forțat XXX, obligarea pârâtei la plata sumei de 15.761 de lei lunar, cu titlu de cheltuieli medicale și pentru îngrijirea sănătății, începând cu data introducerii cererii de ordonanță președințială și până la soluționarea acțiunii principale ce face obiectul dosarului penal nr. XXX al Parchetului de pe lângă Judecătoria Răcari, în care reclamantul XXX are calitatea de persoană vătămată.

În motivare, reclamantul a arătat că în data de 26.02.2021, în dreptul Școlii Generale Răcari, jud. Dâmbovița, pe trecerea de pietoni, a avut loc un accident rutier în care a fost implicat reclamantul XXX și fiica minoră a acestuia, XXX, în vârstă de 11 ani.

Din procesul-verbal de cercetare la fața locului, întocmit la data de 26.02.2021 de către organele de poliție din cadrul IPJ Dâmbovița - Poliția orașului Răcari, reiese că în aceeași zi, la ora 08:03, s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că pe raza orașului Răcari s-a produs un accident de circulație soldat cu victime.

Pentru stabilirea împrejurărilor producerii accidentului a fost deschis dosarul penal nr. XXX.

La aceeași dată a fost emisă ordonanța de începere a urmăririi penale in rem, în care se reține ca la data de 26.02.2021, numitul XXX, cetățean polonez, intervenient forțat în prezenta cauză, a condus ansamblul rutier format din autoutilitara marca Volvo cu nr. de înmatriculare XXX și semiremorca Krone cu nr. de înmatriculare XXX, pe DN71, iar la trecerea de pietoni semnalizată corespunzător prin marcaj și indicator rutier, nu a acordat prioritate de trecere pietonilor XXX și XXX, aflați în traversarea drumului, de la stânga la dreapta, împrejurare în care au fost accidentați pe marcajul pietonal.

Evenimentul rutier a generat consecințe deosebit de grave, rezultând decesul minorei XXX, în vârstă de 11 ani și vătămarea corporală a reclamantului XXX, tatăl minorei.

Prin Ordonanța din data de 26.02.2021, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de XXX, pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă, prevăzute de art. 192 alin. (2) C.pen. și vătămare corporală din culpă, prevăzute de art. 196 alin. (2),(3) C.pen., cu aplicarea art. 38 alin. (2) C.pen. .

XXX și-a recunoscut vinovăția, aspect care rezultă din declarația dată în calitate de suspect, în care este menționată poziția sa față de împrejurările producerii accidentului.

La data producerii accidentului, autovehiculul cu nr. de înmatriculare XXX, condus de XXX, era asigurat la societatea XXX, ce are desemnat pe teritoriul României corespondent - Societatea pârâtă, XXX.

Reclamantul a fost grav vătămat, fiind preluat de echipajul ambulanței și transportat la Spitalul Județean de Urgență Târgoviște. A fost internat în această unitate din data de 26.02.2021 până la 15.03.2021, la secția de chirurgie toracică, cu următoarele diagnostice: „hemotorax traumatic, tumoră măduva spinării cu evoluție imprevizibilă și necunoscută, monoplegia membrelor superioare, multiple fracturi de coaste, contuzie și hematom al plămânului, fractură de ischion, contuzie s umărului și treimii superioare a brațului, fractură a falangei distale”

La data de 15.03.2021, reclamantul a fost transferat la secția de neurochirurgie a Spitalului Bagdasar Arsenie, unde a fost internat până la data de 22.03.2021 cu diagnosticul de „comoție și edem ale măduvei spinării cervicale, leziuni medulară incompletă a măduvei spinării cervicale, leziune a plexului brahial, multiple fracturi de coaste, contuzie și hematom . al plămânului, fractură de ischion, sindromul hemturiei"

La data de 22.03.2021 reclamantul a fost externat cu recomandarea de a urma tratamentul prescris, până la mobilizarea completă.

În perioada 26.03.2021-22.04.2021, reclamantul a fost internat la Centrul medical de geriatrie, recuperare și îngrijiri paliative Sfântul Sava, pentru recuperare neuromotorie, terapia durerii, deficit sever de locomoție și de autoîngrijire, fiindu-i eliberat Referatul medical de stare prezentă, din data de 13.04.2021 ce precizează: „pe parcursul internării a urmat tratament fizical-kinetic (mobilizare la marginea patului 3 săptămâni, apoi mobilizare cu sprijin parțial progresiv pe membrul pelvin stâng, mobilizări pasive și masaj terapeutic. Parestezii la nivelul membrului inferior drept, execută transferurile în șezut, la marginea patului, fotoliu rulant asistat de către kinetoterapeut. Mersul nu a fost inițiat.”

La externare, reclamantului i-a fost recomandată continuarea programului de recuperare neuromotorie în centru de specialitate.

Dreptul comun al pretențiilor reclamantului, pentru suma reprezentând nevoi medicale provizorii, îl reprezintă prevederile art. 1387 C.civ., în special prevederile alin. (3), ce reglementează vătămarea integrității corporale sau a sănătății.

Alineatul 3 al art. 1387 este o transpunere în dreptul intern a prevederilor Directivei 2009/103/CE, care în preambul, la pct. 40 statuează asupra obligației statelor membre UE de a asigura persoanelor vătămate în accidente de circulație soluționarea cu celeritate a pretențiilor de despăgubire, în următorii termeni: ,,trebuie garantat dreptul specific al părții vătămate de a obține soluționarea litigiului în cel mai scurt timp...”.

Având în vedere existența unei polițe de asigurare de răspundere civilă auto, temeiul angajării răspunderii asigurătorului îl reprezintă prevederile art. 22 din Legea nr. 132/2017, conform cărora ,,în cazul stabilirii despăgubirii prin hotărâre judecătorească, drepturile persoanelor prejudiciate prin accidente produse de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în România se exercită împotriva asigurătorului RCA, în limitele obligației acestuia cu citarea obligatorie a persoanei/persoanelor răspunzătoare de producerea accidentului în calitate de intervenienți forțați.”.

Mai mult, sunt incidente prevederile art. 26 lit. a) din Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din România, care la art. 26 lit. a) pct. 4 prevede că asigurătorul suportă eventualele cheltuieli prilejuite de accident, precum cheltuielile cu transportul persoanei prejudiciate ca urmare a vătămării integrității corporale ori a sănătății, cu tratamentul, cu spitalizarea, pentru recuperare, pentru proteze, pentru alimentație suplimentară, conform prescripțiilor medicale, probate cu documente justificative și alte cheltuieli care nu sunt suportate din fondurile de asigurări, sociale prevăzute de reglementările în vigoare.

Prejudiciile care alterează sănătatea și imaginea fizică aduc atingere unora dintre prerogativele care constituie atributul personalității umane, respectiv dreptul la sănătate, integritate fizică și psihică, ca fiind părți integrante ale dreptului la viață apărat de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

De asemenea, raportat la sintagma ,,păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere” ce se circumscrie, ca și condiție de admisibilitate, cererii de emitere a ordonanței președințiale, în speță acest drept, este dreptul la integritate corporală și dreptul la viață, consacrate de prevederile art. 61 C.civ., potrivit cărora: „(1) Viața, sănătatea și integritatea fizică și psihică a oricărei persoane sunt garantate și ocrotite în mod egal delege. (2)Interesul și binele ființei umane trebuie să primeze asupra interesului unic al societății sau al științei.”

Cu privire la admisibilitatea cererii, caracterul urgent al acesteia rezultă din necesitatea de a păstra „un drept care s-ar păgubi prin întârziere”, în concret fiind vorba despre dreptul reclamantului la integritatea sănătății fizice și psihice, care, în condițiile lipsei disponibilităților bănești și al imposibilității achiziționării serviciilor medicale de recuperare și medicamentație, este nevoit să ducă o viață întâmpinată de dificultăți.

În condițiile în care reclamantul și-a epuizat toate resursele financiare personale și ale familiei, în condițiile lipsei disponibilităților bănești, nu poate urma tratamentul medicamentos prescris și ședințele de recuperare.

Rațiunea pentru care legiuitorul, în art. 1387 alin. (3) și art.1393 alin. (2) C.civ. a reglementat în mod expres posibilitatea acordării unei despăgubiri provizorii, este prezumția instituita de același text de lege, respectiv existenta unor ,,nevoi urgente” de îngrijire medicală, ori lipsuri financiare datorate scăderii veniturilor necesare traiului zilnic, în cazul persoanelor cărora le-a fost atins în mod grav dreptul la integritate corporală și sănătate.

Așadar, urgența acordării unei despăgubiri provizorii este prezumată datorită naturii dreptului lezat și a consecințelor ce s-ar putea ivi în cazul în care protecția provizorie a dreptului la integritate corporală nu ar fi acordată. Dincolo de prezumția urgenței, dovada, în cauză, a împrejurărilor ce caracterizează urgența rezultă din înscrisuri.

Prin Scrisoarea medicală din 22.03.2021, a Spitalului Clinic de Urgență Bagdasar-Arseni București, se atestă că numitul XXX a fost internat în perioada 15.03.2021- 22.03.2021 la secția Neurochirurgie, cu diagnosticul principal politraumatism afirmativ prin accident rutier, TVM cervical, contuzie intramedulară în curs de resorbție, tetraplagie incompletă, paralizie posttraumatică completă de plex brahial stâng, tramuatism toracic, multiple fracturi costale, contuzii pulmonare, abdominale, fractură cominutivă ischiopubian stâng. Recomandarea la externare a fost de a continua tratamentul prescris și de a efectua controlul peste 2 luni.

La data de 26.03.2021, reclamantul a fost transferat la Centrul medical de geriatrie, recuperare și îngrijiri paliative Sfanțul Sava, pentru recuperare neuromotorie, terapia durerii, deficit sever de locomoție și de autoîngrijire, unde a rămas internat până la data de 22.04.2021.

Prin Contractul pentru acordarea de servicii de recuperare medicală, încheiat între reclamantul XXX și Centrul medical de geriatrie, recuperare și îngrijiri paliative Sfântul Sava, reclamantul beneficiază de serviciile necesare recuperării în urma traumatismelor suferite din cauza accidentului.

Costul unei zile de recuperare medicală este de 355 de lei, la care se adaugă costurile îngrijirilor medicale suplimentare, în funcție de necesitatea pacientului, precum și costurile materialelor sanitare și al medicamentelor recomandate de personalul medical.

Doar în luna martie, costurile pe care reclamantul a fost nevoit să le suporte cu tratamentele, serviciile de recuperare și medicamentele recomandate, sunt în cuantum de 15.761 lei.

În cadrul Centrului medical de recuperare, reclamantul a urmat tratament fizical-kinetic, având ca obiective exerciții de îmbunătățire a controlului motor, mobilizarea la marginea patului, ulterior mobilizare cu sprijin parțial progresiv pe membrul pelvin stâng, mobilizări pasive, pasivo-active și masaj terapeutic.

La externare, a primit recomandarea de a continua programul de recuperare neuromotorie conform schemei de recuperare, de a continua tratamentul medicamentos conform schemei de tratament și de a reveni la control pentru reevaluare cardiologică și neurologică.

Toate aceste terapii pentru recuperarea medicală a reclamantului sunt costisitoare, ajungând la suma de 12.960 de lei pe lună, conform Facturii fiscale nr. 6208/26.03.2021 emisă de CGRP Sfântul Sava, cheltuieli ce includ doar serviciile medicale de recuperare! serviciile de igienă și analize medicale.

De asemenea, decontul pentru administrarea medicamentelor aferent perioadei 26.03.2021-22.04.2021 este de 724,18 lei, la care se adaugă alte costuri administrative în cuantum de 450 de lei, conform Facturii fiscale nr. 6250/28.03.2021, eliberată de CGRP Sfântul Sava.

Aceste terapii de recuperare trebuie continuate până la refacerea reclamantului, astfel cum rezultă din Referatul medical emis de centrul de recuperare, însumând un cost lunar de 12.960 de lei, la care se adaugă medicamentația și alte costuri administrative.

Din cauza lipsei posibilităților financiare, reclamantul nu a mai putut fi supus tratamentului recuperator în luna mai, având un copil mic în întreținere și epuizând toate resursele financiare cu tratamentul efectuat până în prezent.

Vă rugăm să observați că aceste ședințe de recuperare au fost benefice pentru reclamant, având o ușoară îmbunătățire a stării de sănătate, dar este necesar să le urmeze în continuare, în cadrul centrului de recuperare.

Suma de 15.761 lei, lunar, reprezintă o despăgubire provizorie menită să acopere în parte costurile persoanei vătămate.

Important reper în acordarea acestei sume este nevoia de a continua tratamentul în cadrul clinicii de recuperare, conform Referatului medical emis de centrul de recuperare Sfântul Sava, la data de 13.04.2021, în cuprinsul căruia dr. XXX, recomandă continuarea programului de recuperare neuromotorie.

Din lipsa resurselor financiare, a achitat doar în luna martie contravaloarea recuperării medicale, la care se adaugă costuri foarte mari cu medicamentația (conform Opis).

,,Paguba iminentă și care nu s-ar putea repara”, sintagma utilizată de norma legală în caracterizarea urgenței, este prejudiciul cauzat de lipsa de îngrijire corespunzătoare, cu medicamentația aferentă și cu terapiile de recuperare special concepute pentru reclamant.

Caracterul vremelnic al măsurii rezultă din însuși petitul cererii, respectiv acoperirea nevoilor urgente de îngrijire, medicamentație și tratament, până la soluționarea acțiunii principale, în dosarul de fond.

Este cert că reclamantul vă beneficia de o despăgubire pentru daunele morale și materiale pricinuite de fapta care face obiectul cercetărilor penale, însă a aștepta momentul plății acestor despăgubiri până la soluționarea acțiunii civile ar însemnă a irosi toate șansele de însănătoșire ale reclamantului.

Neprejudecarea fondului cauzei este o altă condiție de admisibilitate îndeplinită în speță. În primul rând, însuși textul legal care constituie temeiul pretențiilor (art. 1387 alin. 3 C.civ.) face vorbire despre o ,,despăgubire provizorie”.

Instanța nu este învestită cu soluționarea definitivă a raporturilor juridice dintre părți, ci să palpeze fondul prin identificarea ,,aparenței în drept”. Pârâta este ținută să răspundă pentru prejudiciile cauzate terților, de către propriul asigurat, în baza poliței RCA nr. GLUG0751/20/KOM/C00035, valabilă la data producerii accidentului.

În condițiile necontestării valabilității poliței, instanța are ,,aparența în drept”, reclamantul fiind persoana vătămată corporal prin fapta ilicită săvârșită de numitul XXX.

Prejudiciul, ca element al răspunderii delictuale, constă în cheltuielile materiale pe care reclamantul este nevoit să le suporte pentru îngrijirea sănătății sale care, în cazul acestuia, din cauza gravității vătămărilor și a diagnosticului pus, nu pot suferi amânare.

Legătura de cauzalitate între vătămările suferite, care necesită asumarea acestor cheltuieli și fapta ilicită, rezultă din toate actele medicale, cauza fiind accidentul rutier.

În drept, reclamantul a invocat prevederile art. 997 și urm. C.proc.civ., art. 61, art. 1387 C.civ., art.1393 alin. (2) C.civ. .

În dovedire, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

Pârâta XXX a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția  lipsei calității sale procesuale pasive.

În motivarea excepției, a arătat că reclamantul nu au indicat temeiul juridic pentru care societatea XXX poate sta în cauză, în condițiile în care cetățeanul polonez XXX, implicat în evenimentul rutier din 26.02.2021, conducea autoutilitara marca Volvo cu nr. de înmatriculare XXX, înmatriculată în Polonia și asigurată cu polița de răspundere civilă auto Carte Verde la societatea XXX, cu sediul în Polonia.

Totodată, XXX nu are calitatea de asigurător, ci de mandatar în România al societății de asigurare XXX .

Pârâta a precizat că nu a emis polița de asigurare pentru autoutilitara condusă de către cetățeanul polonez, nefiind parte în raportul juridic obligațional născut prin încheierea contractului de asigurare dintre asiguratul XXX și societatea din Polonia.

În consecință, pentru definirea cadrului procesual, raportat la împrejurarea că autovehiculul era înmatriculat și asigurat RCA într-o altă țară din spațiul european (în speță, Polonia), sunt incidente dispozițiile Legii nr. 132/2017 și ale Regulamentului General al Consiliului Birourilor, care reglementează funcționarea Sistemului « Carte Verde ».

Astfel, conform prevederilor art. 22 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (lege speciala), în vigoare la data producerii accidentului ,,(3)Drepturile persoanelor prejudiciate prin accidente produse pe teritoriul României de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate RCA de către asigurători cu sediul în state aflate în aria de competență a unui birou național auto se exercită împotriva asigurătorului RCA prin BAAR sau prin corespondenții desemnați, după caz, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 24.”

În opinia pârâtei, legea specială a asigurărilor conține norme procedurale obligatorii, indiferent de natura civilă sau penală a litigiului dedus judecății, după cum aceasta stabilește și un mandat legal în favoarea “Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România” (B.A.A.R.), în calitate de Birou Național Gestionar al Cărții Verzi, ca reprezentant legal al asigurătorilor străini de răspundere civilă auto.

În calitatea sa de Birou Național Gestionar «Carte Verde» și în conformitate cu art. 9 lit. b din Convenție, B.A.A.R. a mandatat societatea comercială XXX printr-un contract de mandat să reprezinte în România interesele societății de asigurare XXX din Polonia.

În calitatea sa de mandatar-corespondent, atribuită de BAAR, și în conformitate cu prevederile art. 6.2, pct. 6.2.2. lit. c din contractul de mandat, XXX are printre altele și obligația să reprezinte în fața instanțelor de judecată, în fața oricăror autorități publice sau private, precum și în fața oricăror persoane fizice sau juridice, formulând o apărare corespunzătoare, interesele asigurătorilor a căror răspundere este angajată în cazurile de daună. Reprezentarea se poate face Inclusiv prin avocați.

Societatea Avus International SRL are numai calitatea de mandatar comercial al societății de asigurare XXX, activitatea sa subordonându-se regulilor esențiale ale mandatului comercial, iar actele și faptele sale de comerț sunt socotite actele și faptele mandantului însuși, respectiv societatea XXX .

Este indubitabil ca polița de asigurare «Carte Verde» pentru autoutilitara marca Volvo cu nr. de înmatriculare XXX, condusă de cetățeanul polonez XXX a fost emisă de societatea XXX ca urmare a contractului de asigurare intervenit între persoana asigurată și această societate care, în calitate de asigurător și în schimbul primei de asigurare primită, s-a obligat sa plătească o indemnizație în cazul producerii riscului asigurat. Or, potrivit principiului relativității efectelor contractului, acesta nu poate da naștere la drepturi și obligații în favoarea, sau după caz, în sarcina terților, iar XXX este terț față de contractul de asigurare.

Chiar dacă s-ar analiza calitatea societății XXX de mandatar al societății din străinătate, astfel cum este definita noțiunea de art. 2.4. din Regulamentul General al Consiliului Birourilor, aceasta nu are calitatea de a sta in proces în nume propriu, în calitate de pârâtă, cu consecința ca hotărârea pronunțată de instanță să instituie în sarcina sa obligații de plată care nu îi sunt imputabile.

Mai mult, art. 4.4. din Regulamentul General prevede: ,,corespondentul va gestiona toate cererile de despăgubire în conformitate cu prevederile legale în numele Biroului care l-a nominalizat și în numele asigurătorului care a cerut nominalizarea sa.”

Societatea comercială XXX nu este societate de asigurare, ci prestează servicii conexe domeniului asigurărilor, în conformitate cu obiectul său de activitate și cu prevederile art. 2 pct. 57 din Legea nr. 32/2000; nu a încheiat, personal, și nici nu a intermediat încheierea vreunei polițe de asigurare, în numele și pentru asigurătorul XXX referitor la vehiculul implicat în accident.

Mai mult, societatea XXX nu apare menționată pe niciun înscris depus de reclamant la dosarul instanței din care să rezulte ca ar face parte din acționariatul societății de asigurare din Polonia, iar faptul ca pârâta este mandatar în Romania pentru societatea de asigurare din Polonia, nu constituie un temei legal ca mandatarul sa poată sta în proces, în calitate de pârât, în locul asigurătorului.

În drept, a invocat art. 22 alin. (3) din Legea nr. 132/2017.

În dovedire, nu a solicitat încuviințarea de probe.

La data de 13.07.2021, reclamantul a formulat cerere modificatoare, în sensul de a chema în judecată, în calitate de pârât, pe XXX, cu sediul în Polonia, prin corespondent pe teritoriul statului român - XXX.

Analizând cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de către pârâtă prin întâmpinare, instanța o va admite pentru următoarele motive:

Calitatea procesuală pasivă reprezintă corespondența dintre persoana împotriva căreia se îndreaptă acțiunea în justiție și persoana subiectului pasiv al raportului juridic. Calitatea procesuală pasivă poate rezulta și din lege, atunci când se prevede cine poate fi parte în proces.

În cauză, reclamanta a chemat în calitate de pârâtă societatea XXX. Instanța a respins ca tardivă cererea modificatoare, prin care s-a solicitat chemarea în judecată a societății de asigurare XXX, prin corespondentul pe teritoriul României, societatea XXX .

La data de 26.02.2020, în accidentul rutier a fost implicat ansamblul de vehicule compus din autovehiculul marca Volvo, înmatriculat în Polonia, sub nr. XXX, și semiremorca marca Krone, înmatriculată sub nr. XXX, pentru care au fost încheiate cu societatea polonă XXX, polițele de răspundere civilă auto nr. GLUG0751/20/KOM/C00035, valabilă până la data de 04.04.2021, respectiv GLUG0751/20/KOM/C00046, valabilă până la data de 30.09.2021.

De asemenea, pentru semiremorca din cadrul ansamblului de vehicule, a fost încheiată „Carte Internațională de asigurare pentru autovehicule”, respectiv Carte Verde, valabilă în România, până la data de 30.09.2021.

Conform adresei nr. MGD15/28.05.2021, emisă de Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România, societatea XXX a fost desemnată în calitate de corespondent pe teritoriul României al societății de asigurare XXX.

Potrivit art. 22 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie, „drepturile persoanelor prejudiciate prin accidente produse pe teritoriul României de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate RCA de către asigurători cu sediul în state aflate în aria de competență a unui birou național auto se exercită împotriva asigurătorului RCA prin BAAR sau prin corespondenții desemnați , după caz, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 24.”.

Articolul 24 prevede: ,,(1) Asigurătorii RCA au obligația să desemneze în fiecare stat aparținând Uniunii Europene sau parte la Acordul privind Spațiul Economic European și în alte state asociate Uniunii Europene și în Confederația Elvețiană un reprezentant de despăgubiri pentru regularizarea prejudiciilor provocate de vehicule supuse obligației de asigurare în România rezidenților în aceste state, cu condiția ca accidentul să se producă pe teritoriul unui alt stat decât statul de reședință al persoanei prejudiciate.

(2) Reprezentantul de despăgubiri este împuternicit să instrumenteze cazurile de daună în numele și în contul asigurătorului RCA și să reprezinte asigurătorul RCA. În acest scop, reprezentantul de despăgubiri întocmește dosarul de daună și ia toate măsurile necesare pentru soluționarea cererilor de despăgubire pretinse de partea prejudiciată, pentru prejudiciile cauzate în urma unui accident de vehicule: a) pentru care asigurarea obligatorie RCA a fost emisă de către un asigurător RCA ori de filiala acestuia în alt stat membru decât statul în care partea prejudiciată este rezidentă sau își are sediul; b) care provine din alt stat membru decât statul în care partea prejudiciată este rezidentă sau își are sediul; c) pentru prejudiciul produs în alt stat membru decât cel în care partea prejudiciată este rezidentă sau își are sediul.

[...]

(5) Numirea unui reprezentant de despăgubiri nu exclude dreptul părții prejudiciate de a acționa direct împotriva persoanei care a cauzat prejudiciul sau a asigurătorului RCA al acesteia, după caz.”.

Legea prevede că subiectul pasiv al raportului juridic este asigurătorul de răspundere civilă. În situația în care s-a produs un accident pe teritoriul României, iar asigurarea obligatorie a fost emisă de către un asigurător în alt stat membru decât statul în care partea prejudiciată este rezidentă, despăgubirile vor fi solicitate asigurătorului, prin reprezentantul de despăgubiri, astfel cum este definit în lege, iar dacă un astfel de reprezentant nu există, prin Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România. 

Prin urmare, pârâta nu poate fi chemată în nume propriu, ci doar în calitate de reprezentant de despăgubire al societății polone XXX, iar obligația de plată a despăgubirilor nu poate fi stabilită în sarcina reprezentantului de despăgubiri în România a asigurătorului străin.

Prejudiciul nu îi este imputabil acestei societăți, iar participarea acesteia în proces presupune primirea actelor de procedură pentru asigurătorul străin și formularea apărării în proces în numele și pe seama asigurătorului străin pe care îl reprezintă.

Astfel, obligația de a acoperi riscul asigurat aparține societății de asigurare, aceasta având calitatea de subiect pasiv al raportului juridic și, deci, calitatea procesuală pasivă.

Conform art. 24 alin. (5) din Legea nr. 132/2017, partea prejudiciată are dreptul de a acționa direct împotriva persoanei care a cauzat prejudiciul, însă, în cauză, acțiunea reclamantei este îndreptată reprezentantului asigurătorului, persoana care ar fi cauzat prejudiciul fiind citată numai în calitate de intervenient forțat.

Față de aceste considerente, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei XXX și va respinge cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu pârâta XXX și intervenientul forțat XXX, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

În ceea ce priveşte plata cheltuielilor de judecată, potrivit art. 453 C.proc.civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. Aşa cum rezultă din art. 451 C.proc.civ., ,,cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru şi timbru judiciar, onorarii avocaţi sau experţi, sume cuvenite martorilor pentru deplasare, precum şi orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfăşurare a procesului.”.

Pârâta a solicitat obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul avocațial în cuantum de 3000 de lei, conform facturii nr. 2712/01.07.2021, sumă achitată de către pârâta XXX.

Întrucât pârâta a câștigat procesul, instanța va respinge ca neîntemeiată cererea reclamantului de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată constând în taxa de timbru și cheltuielile cu traducerea cererii și înscrisurilor. Va obliga reclamantul la plata către pârâtă a sumei de 3000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei XXX, invocată de către pârâtă.

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul XXX (CNP domiciliat în XXX, cu domiciliul procesual ales la XXX, în XXX, în contradictoriu cu pârâta XXX (înregistrata la Registrul Comerțului sub nr XXX, cu sediul XXX) și intervenientul forțat XXX (CNP, domiciliat în XXX), ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Obligă reclamantul la plata către pârâtă a sumei de 3000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.

Cu apel în termen de 5 zile de la pronunțare. Cererea se va depune la Judecătoria Răcari.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi, 06.09.2021.

Președinte, Grefier,

Red./tehnored.M.A.M.

Ex.5/06.09.2021

Domenii speta

Spete similare