Rezoluţiune contract vânzare – cumpărare cu clauză de întreţinere.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Paşcani la data de 26.03.2019 sub nr. 1711/866/2019, reclamanţii .............  şi .............  au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii .............  şi .............  , rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere autentificat sub nr. 1959, datat 18.05.2009, încheiat între reclamanţi, pe de o parte, în calitate de vânzători şi pârâţii din prezenta cauză, în calitate de cumpărători si având ca obiect vânzarea imobilelor: două case  de locuit – C1 si C2 – si suprafaţa de 3.317 mp situată parte in intravilan si parte in extravilanul suburbiei Gâstesti, mun. Paşcani.  Cu cheltuieli de judecată.

În motivare, reclamanţii au arătat că în fapt, Pârâtul .............  din prezenta cauză este nepotul lor. Acesta este căsătorit cu pârâta .............  . La data de 18.05.2009 au convenit cu aceştia să le înstrăineze imobilele proprietatea lor situate la adresa sus-arătată, imobile compuse din: una casă de locuit (CI), una casă de locuit (C2), cât şi suprafaţa totală de 3.317 mp curţi-construcţii intravilan / extravilan Paşcani. In acest sens, s-a încheiat contractul de vindere-cumpărare autentificat sub nr. 1959, contract care are inclusă clauza de întreţinere, în sensul că pârâţii din prezenta cauză se obligau la acea vreme să le asigure întreţinerea cu toate cele necesare traiului pe tot timpul vieţii lor, întreţinere constând în: alimente, medicamente, îngrijiri medicale, cât şi tot ceea ce va fi nevoie pentru un trai decent.

 Cu toate acestea, au existat probleme în executarea acestor obligaţii încă de la început. Chiar dacă aparent aceştia a dat dovada bunei-credinţe, cu timpul aceasta s-a schimbat, practic, într-o rea-credinţă totală. Deşi locuiau aparent separat, în imobile diferite, acestea se află, practic, în aceeaşi curte şi inevitabil, pe tot parcursul acestei perioade, s-au izbit în mod continuu de comportamentul anormal al pârâţilor, care s-a răsfrâns indirect şi faţă de ei.

Pârâta este consumatoare de alcool, tot timpul aceasta a provocat scandal în curtea lor, de multe ori fiind obligate ca organele de poliţie să se prezinte pentru a aplana conflictele apărute. De multe ori între pârâţi s-au iscat conflicte violente provocate, din cauza pârâtei, iar reclamantii, în locul unui trai liniştit la această vârstă, fiind obligaţi să intervină în aplanarea acestor conflicte.

În ce priveşte respectarea obligaţiilor stabilite în sarcina pârâţilor, aceştia au manifestat dezinteres, întrucât au considerat şi consideră în continuare că ei, persoane în vârstă de peste 90 de ani, se pot descurca singure. Au fost situaţii când s-au aflat, practic, în această împrejurare, de a avea efectiv nevoie de cineva. Au fost nevoiţi de nenumărate ori să apeleze la alte persoane străine pentru a primi ajutor în gospodărie şi nu numai, întrucât din partea pârâţilor, după cum am spus, primeau doar indiferenţă.

Au plătit persoane pentru a realiza lucrările de primăvară în gospodărie, ei le-au cumpărat lemne pentru foc pârâţilor, întrucât aceştia nu aveau niciun fel de posibilitate, ei am fost cei care tot timpul au achitat contravaloarea energiei electrice plus celelalte cheltuielile care erau în sarcina lor, dar pe care le achitau ei. Ei au fost cei care au ajutat copiii acestora cu bani. Au fost situaţii când reclamantul, a fost lovit de pârât în momentul în care am încercat să intervin între aceştia pentru aplanarea unor conflicte, am fost bruscat fizic si verbal, starea de tensiune fiind extraordinar de mare.

Pârâţii a avut un comportament foarte urât faţă de ei. în ultima perioadă, datorită scandalurilor intervenite între aceştia, instanţa de judecată a emis un ordin de protecţie faţă de pârât, interzicându-i-se acestuia să mai locuiască în aceeaşi curte cu pârâta şi ei, să se apropie la o distanţă stabilită faţă de imobile, lucru care, indirect, ne afectează şi pe noi în înţelesul bun al cuvântului, chiar dacă pârâtul nu a dat dovadă de bună-credinţă în executarea obligaţiilor stabilite.

Cererea a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 1020 şi urm. Codul civil anterior.

În dovedire au solicitat administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriu şi martori.

Pârâta .............  a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acţiunii, cu cheltuieli de judecata.

A arătat că este căsătorită cu nepotul reclamanţilor, .............  , cu care la ora actuala se află in divort. Dupa căsătorie a locuit la reclamanţi, ei şi-au edificat o locuinţa in vecinătatea casei acestora, in anul 2001. Pentru ca reclamanţii sunt persoane in vârsta le-au propus sa le vanda casa lor si terenul aferent, lucru care s-a materializat prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1959/18.05.2009 , cu obligarea de a-i întreţine cu toate cele necesare vieţii.

Reclamanţii au venit cu iniţiativa de a le vande imobilele proprietatea lor deoarece socrul ei, fiul lor, a fost dat afara din apartamentul pe care il deţinea cu soacra sa si a vrut sa se întoarcă în casa părinteasca, cea a reclamantilor. Deoarece reclamanţii nu erau în relaţii bune cu fiul lor, socrul pârâtei, s-a recurs la acest mod pentru a-l îndepărta.

Motivul pentru care s-a promovat prezenta acţiune este acela ca pârâta a introdus acţiune de divorţ împotriva soţului asa cum dovedeşte cu certificatul emis de Judecătoria Pascani - dosar nr. 1639/866/2019 si nu acela ca nu le-ar fi îndeplinit obligaţia de întreţinere fata de reclamanţi.

Locuind in aceeaşi curte cu reclamanţii, ea fiind casnica, mereu a fost alături de reclamanţi, cu tot ce i-au solicitat si permis sa-i ajute.

A avut o relaţie de familie tensionata cu pârâtul, acesta pe fondul consumului de alcool era deosebit de violent fata de ea, a fost de nenumărate ori lovita de parat,in doua rânduri şi-a scos certificat medico legal. A avut nenumărate plângeri la Postul de Politie Paşcani.

A fost emis chiar un ordin de protecţie împotriva soţului.

Ea este din .............  , aici in .............  nu re nicio ruda apropiata, cand avea scandaluri cu soţul ei cerea ajutor bunicilor lui, reclamanţii din prezenta acţiune, cu care locuia in aceeaşi curte , dar aceştia nu o ajutau cu nimic, ii ţineau partea lui. Daca totuşi reclamantul .............  intervenea intre noi, soţul ei ii reproşa ca se baga in problemele lor si chema politia, reclamantul fiind amendat.

Acum cand a intervenit ordinul de protecţie soţul ei a fost evacuat din fostul domiciliul comun pe o perioada de 6 luni, fiind obligat sa păstreze distanta fata de locuinţa sa si fata de ea.

Cand reclamanţii au văzut ca a promovat si acţiune de divorţ, au introdus acţiunea prezenta , cu scopul vădit de a scoate aceste bunuri de la o eventuala împărţire.

Ca atare, motivele invocate de către reclamanţi sunt inventate, nu este adevărat ca ei nu ne-am îndeplinit obligaţia de întreţinere fata de reclamanţi.

Este drept ca soţul ei lucreaza-program de zi, 8 ore , fiind angajat la .............  , ajunge târziu acasă si atunci pârâta era cea care se ocupa de reclamanţi, atat cat îi permitea si ei timpul, având in grija 3 copii de vârste relativ mici si care îi ocupau mare parte din timp.

Precizează pârâta că reclamanţii beneficiază de pensie si din punct de vedere material au o situaţie buna, motiv pentru care nici nu au avut pretenţii la pârâti sa-i ajute cu bani. Reclamantii erau conştienţi ca pârâtii se descurcau greu cu banii, doar pârâtul lucrând, iar salariul lui trebuia să ajungă pentru 5 membri de familie.

Mai precizază pârâta, că reclamantii, chiar dacă sunt de vârsta înaintată, starea lor sănătate este buna, in plus, acestia au stabilit de la început condiţiile in ceea ce priveşte ajutorul pe care ei urmau sa-l acorde : bătrânii isi găteau, insă de cate ori au apelat la pârâtă,  ea i-a ajutat cu tot ce a fost nevoie.

Afirmă pârâta că le făcea curăţenie in casa, varuia ,vopsea, igieniza. Reclamanţii au o gradina, iar pârâta era cea care le-o lucra de multe ori ajutata de către mama sa care venea special cu acest scop. Reclamanţii si-au edificat in curte o magazie la a cărei edificare a participat. Ea avea grija ca reclamanţii sa aibă lemne tăiate, ea le aducea apa, le schimba butelia etc.

Cand reclamanţii au fost internaţi in spital, fie reclamanta,fie reclamantul, pârâta i-a vizitat la spital, le-a dus medicamentele necesare, hrana suplimentara etc.

Doar in aceste perioade, cand unul sau altul dintre reclamanţi era internat, ea gătea pentru cel rămas acasă, in rest bătrânii nu apelau la ea, se descurcau singuri, erau conştienţi ca cei 3 copii o solicitau suficient.

Nu este adevărat ca intre părti erau neînţelegeri provocate de către ea, ca este o fire recalcitrantă. Din contra, in ciuda eforturilor ei de a-i ajuta pe bătrâni, niciodată aceştia nu aveau o vorba buna pentru ea, ii spuneau ca este nebuna, ca si copiii lor sunt nebuni, ii cereau sa plece la .............  , la mama sa.

Sustine pârâta că nu este adevărat că ar consuma alcool, dimpotrivă soţul ei era cel care consuma alcool si din acest motiv in casă se iscau adevărate scandaluri. Daca apela la ajutorul reclamanţilor, aceştia ţineau partea soţului, nepotul lor. Reclamantul, chiar daca are unele probleme cu inima, consuma si el alcool.

Reclamanţii au fost plecaţi la un control la ochi la Bucureşti, au lipsit o perioada de la domiciliu, iar pârâta sustine că, ajutata de mama sa, a recoltat porumbul de pe o tarla din camp proprietatea reclamanţilor si l-a adus acasă. Reclamanţii isi procurau lemne pentru iarna si ea le crapa, cărându-le la locul de depozitare.

Ştiind ca este ocupata cu cei 3 copii, din care ultimul este de vârsta mica si că acestia au nevoie permanenta de supraveghere, reclamanţii au apelat foarte rar pentru muncile agricole din camp la ajutorul altor persoane, martorii propuşi de ei, dar si ea, cand avea timp, participa alături de aceste persoane la aceste activităţi.

Ea este o persoana harnica, s-a implicat de fiecare data cand s-a apelat la ajutorul ei. Financiar, reclamanţii erau conştienţi ca o ducea greu si nu apelau la ei, ei isi procurau medicamente, ei achitau utilităţile.

Nu este adevărat ca s-ar fi manifestat violent fata de reclamanţi.

A fost lovita de către soţul ei, i s-a emis certificatul medico legal nr. 19067/20.02.2019 din care rezulta ca a avut nevoie de 2/3 zile îngrijiri medicale pentru vindecare si ulterior a solicitat instituirea ordinului de protecţie si soţul ei a fost evacuat. Acesta a fost momentul cand reclamanţii au refuzat orice ajutor din partea ei, daca le ducea o căldare cu apa, o aruncau susţinând ca încearcă sa-i otrăvească.

Orice încercare a pârâtei de a-i ajuta în gospodărie, asa cum a facut-o pana atunci , s-a izbit de refuzul reclamanţilor. In schimb acestia continuă sa o insulte, o alunga din curte, iar daca merg copiii mei la ei, o ponegresc.

S-a administrat proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul părţilor şi proba testimonială.

Analizând probatoriul administrat în cauză instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

La data de 18.05.2009, între reclamanţii .............  si .............  , în calitate de transmiţători şi pârâţii .............  si .............  , în calitate de dobânditori, s-a incheiat contractul de vânzare cumpărare, cu clauză de intretinere si uzufruct viager, autentificat sub nr. 1959 de către BNP Asociaţi Isachi Mihai & Crucianu Mihaela Oana, prin care, primii, in calitate au înstrăinat nepotului lor si sotiei acestuia, imobilul compus din două constructii – case de locuit (C1 si C2) si terenul in suprafată de 3317 mp situat parte in intravilanul si parte in extravilanul suburbiei Gâstesti, mun. Pascani. Cumpărătorii au plătit pretul de 8.000 lei, au consfintit la constituirea uzufructului viager al vânzătorilor asupra imobilului si s-au obligat presteze intretinerea viageră a acestora – alimente, medicamente, ingrijiri medicale, in caz de boală si orice va mai fi necesar pentru un trai decent, cu efectuarea cheltuielilor de inmormântare, inclusiv datinile crestine ulterioare – evaluată la suma de 10.000 lei. Cumpărătorii au intrat în stăpânirea de drept asupra imobilului cumpărat de la data autentificării contractului, iar în stăpânire de fapt, la data decesului vânzătorilor, care şi-au rezervat dreptul de uzufruct viager.

Reclamanţii solicită rezoluţiunea contractului pentru neîndeplinirea obligaţiei de întreţinere de către pârâţi.În ceea ce priveşte legea materială aplicabilă prezentului litigiu, văzând data încheierii contractului dintre părți și dispoziţiile art.102 alin. 1 din Legea nr. 71/2011 privind punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, potrivit cărora ”contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa”, instanța constată că sunt aplicabile dispoziţiile Codului civil de la 1864.În ceea ce priveşte obligaţia asumată de către pârâţi, trebuie făcute câteva precizări:Pentru rezolvarea naturii juridice a contractului, trebuie să se stabilească obligaţia principală, scopul principal urmărit de către părţi la încheierea contractului, iar pentru aceasta, instanta trebuie  în prealabil să procedeze la interpretarea contractului în litigiu.

Sub acest aspect, trebuie precizat că în Codul civil din 1864 nu sunt prevăzute reguli speciale de interpretare a clauzelor contractului de vânzare cumpărare, astfel încât se vor aplica regulile generale de interpretare a contractelor ( art . 966-985 C.civ).

Pe cale de consecinţă, întrucât în sistemul de interpretare instituit de Codul civil prin normele mai sus arătate se pune accentul pe elementele subiective, instanţa va ţine seama de voinţa internă a părţilor, acordându-i prioritate atunci când se află în conflict termenii obiectivi, în care a fost exprimată; altfel spus, întrucât termenii folosiţi de părţi- inclusiv în cazul contractelor autentice- nu reflectă întotdeauna în mod corect adevăratele raporturi dintre ele, instanţa nu este legată de calificarea dată contractului de către părţi.

Examinând în acest context convenţia în discuţie instanţa va lua în considerare pe de o parte faptul că, dată fiind constituirea uzufructului – ca dezmembrământ al proprietăţii – în modalitatea sa indirectă, ceea ce s-a transferat de la reclamanţi la pârâţi a fost nuda proprietate asupra imobilului, iar pe de altă parte împrejurarea că pârâţii sunt nepotul reclamanţilor, respectiv soţia sa, precum şi cuantumul preţului convenit faţă de valoarea bunurilor ce formează obiectul contractului .

In doctrina judiciară s-a arătat că, in situatia in care dobanditorul dreptului real se oblige sa plateasca si o suma de bani, dar sa asigure si intretinerea instrainatorului, stabilirea naturii juridice a actului intervenit se face in functie de obligatia principala asumata de catre dobanditorului bunului. In ceea ce priveste criteriul ce urmeaza a fi aplicat pentru a determina obligatia principala, intrucat proportia intre preul in bani si cel in natura nu poate fi stabilita (prestatia in natura are caracter aleatoriu deoarece depinde de viata intretinutului), stabilirea se face prin raportarea sumei de bani la valoarea bunului instrainat: daca suma de bani platita de dobanditorul bunului este mai putin de jumatate din valoarea bunului, contractului este de intretinere, iar in caz contrar va fi o conventie de vanzare-cumparare.

In cauza de fata, bunul instrăinat avea valoarea de 52.400 lei, conform expertizei avizate de Camera Notarilor Publici Iasi (f.9), iar pretul ahitat a fost de 8.000. prin urmare, in raport de criteriul expus anterior, instanta retine ca acest contract are natura juridica a unui contract de intretinere.Pe cale de consecinţă, având în vedere faptul că obiectul litigiului de faţă îl constituie în mod evident „desfiinţarea” contractului încheiat de părţi, pentru neîndeplinirea culpabilă a obligaţiei de întreţinere asumate, instanţa va avea în vedere principiile care guvernează materia efectelor obligaţiilor.

Contractul de întreţinere fiind un contract sinalagmatic, pentru neexecutarea obligaţiei de întreţinere stabilită prin contract, beneficiarii întreţinerii pot cere rezoluţiunea contractului în temeiul art. 1020 Cod Civil de la 1864. Rezolutiunea contractului este o sanctiune a neexecutarii culpabile a contractului sinalagmatic constand in desfiintarea retoractiva a acestuia si repunerea partilor in situatia avuta anterior incheierii contractului.

Actiunea in rezolutiunea contractului poate fi intentata numai de partea care a executat sau care se declara gata sa execute contractul. Pentru a opera rezolutiunea se cer a fi indeplinite urmatoarele conditii: una dintre parti sa nu-si fi executat partial (dar substantial) sau total obligatiile ce-i revin; neexecutarea sa fi fost imputabila partii care nu si-a indeplinit obligatia; debitorul obligatiei neexcutate sa fi fost pus in intarziere.

Cu privire la primele două condiţii, este de observat că, întrucât obligaţia de întreţinere asumată de pârâţi este o obligaţie de rezultat, în condiţiile în care reclamanţii pretind că acest rezultat nu a fost atins (şi au făcut dovada existenţei obligaţiei respective), va opera o prezumţie de faptă ilicită în sarcina debitorilor care va atrage după sine, automat, o a doua prezumţie, de vinovăţie a acestora, altfel spus, în materia obligaţiilor de rezultat sarcina probei se împarte între creditor şi debitor, primul trebuind să dovedească existenţa obligaţiei respective (adică existenţa actului sau faptului juridic generator al acestei obligaţii), după care debitorii trebuie să dovedească la rândul lor executarea acestei obligaţii. În ceea ce priveşte ultima condiţie – a punerii în întârziere a debitorului - dată fiind natura specifică a obligaţiei de întreţinere, respectiv caracterul alimentar al prestaţiei, termenele stipulate pentru executare au caracter esenţial, astfel încât debitorul este de drept în întârziere ( conform art. 1079 pct. 3 C.civ.) şi nu i se poate acorda termen de graţie pentru plată.

Coroborând probatoriul administrat in cauză, instanta retine că pârâtii locuiesc impreună cu reclamantii, in imobilul obiect al contractului, incă din anii 2001-2002, după ce s-au căsătorit. Ulterior, in perioada 2004-2005, pârâtii si-au edificat o casă nouă in curtea reclamantilor, iar in anul 2009, bunicii pârâtului au propus incheierea contractului ce se solicită a fi rezolvit.

Instanta retine că reclamantii au dorit incheierea contractului si in considerarea persoanei pârâtului care este nepotul dumnealor si in dorinta de a ajuta tânărul cuplu să-si clădească o existentă confortabilă, dar si datorită increderii deosebite  care exista intre toate părtile semnatare.

Până in anul 2017, relatiile dintre părti au fost normale. Este de necontestat faptul că in esentă, reclamantii, incă de la inceputul căsniciei pârâtilor, au vrut să-i ajute, un important argument fiind acela că bunicii si nepotii aveau o gospodărie comună.

Ulterior incheierii contractului, desi erau indreptătiti la intretinere din partea pârâtilor, reclamantii nu au solicitat acestora indeplinirea intocmai a obligatiei asumate. Astfel că acestia isi găteau singuri; nu solicitau sprijin financiar deoarece stiau că tânăra familie se descurcă greu cu trei copii minori, doar din salariul pârâtului; plăteau facturi de utilităti inclusiv pentru consumul pârâtilor, al căror ajutor il cereau doar pentru activităti pe care nu reuseau să le infăptuiască singuri (curătenie, lucrări intretinere locuintă, asigurare lemne pentru iarnă, cumpărături, munci agricole), plătind insă sporadic si alti consăteni să ii ajute.

Această modalitate in care pârâtii si-au indeplinit obligatia de intretinere asumată a fost cea agreată de părti in cursul convietuirii lor : reclamantii, desi persoane in vârstă, reuseau să se ingrijească singuri, nedorind să sporească responsabilitătile pârâtilor (nepotul era angajat cu program fix, iar sotia lui, desi casnică, avea in ingrijire 3 copii mici), apelând la acestia doar pentru activitătile care le excedeau putinta (curătenie, dat cu var, construit anexă, spart cu stivuit lemne, adus apă, cumpărături, munca câmpului si ingrijirea animelelor). Această concluzie rezultă din atât din răspunsurile reclamantilor la interogatoriu :

-Reclamant - intrebarea 10, 11 – nu a dorit ca pârâtii să le gătească, solicitându-le doar să le facă cumpărături pe care le-au plătit intrucât acestia aveau copii si se descuracu greu cu banii) si intrebarea 19 – nu a solicitat ajutorul niciodată, intrucât a putut să-si facă singur treaba;

-Reclamanta – intrebarea 7 – nu a avut pretentii de bani de la pârâti, intrebarea 9 – face de mâncare singură;

cât si din răspunsurile pârâtei care recunoaste că sotul ei, datorită programului de muncă, nu putea sa-si ajute prea mult bunicii, iar ea, a acordat ajutor doar atunci când i se solicita si in limita resposabilitătilor sale – ingrijirea celor trei copii mici, insă nu i-a refuzat niciodată.

In anul 2017, intre sotii pârâti au inceput să existe certuri care degenerau in violente fizice, .............  având nevoie chiar si de ingrijiri medicale si depunând plângeri penale impotriva sotului ei. Scandalurile dintre părti se finalizau de multe ori cu aparitia organelor de politie, traumatizând copii minori si afectându-le linistea si confortul psihic al bătrânilor, care desi interveneau pentru aplanarea conflictului, sustineau pozitia nepotului lor.

In urma unui astfel de conflict, in luna martie 2019, pârâta .............  a promovat, la data de 21.03.2019, pe rolul Judecătoriei Pascani dosarul nr. 1617/866/2019, având ca obiect „Ordin de protectie” impotriva sotului ei, .............  . Prin sentinta civilă nr. 194/22.03.2019, actiunea pârâtei a fost admisă, iar pârâtul a fost evacuat pentru o perioadă de 6 luni din domiciliul comun. La data de 22.03.2019, pârâta introduce si o actiune de divort, aflată incă pe rolul Judecătoriei Pascani (1639/866/2019).

Urmare a acestei situatii conflictuale, reclamantii introduc prezenta actiune la data de 26.03.2019. Din interogatoriile administrate acestora, instanta retine că există anumite puncte de divergentă – in timp ce reclamantul neagă orice ajutor al pârâtei, reclamanta isi nuantează răspunsurile, recunoscând că sotia nepotului lor, a mai ajutat-o uneori, contra cost - , insă punctul convergent al răspunsurilor acestora vizează motivatia de a formula prezenta actiune – intrebarea 5 – suferinta provocată de evacuarea nepotului lor din propria locuintă, trauma psihică a minorilor care s-au despărtit de tatăl lor, teama că un divort al sotilor ar putea să conducă la pierderea bunurilor agonisite intr-o viată si nu neaparat o neexecutare culpabilă a obligatiei de intretinere de către pârâti, survenită după 10 ani de la incheierea contractului.

Motivatia promovării acestei cauze, asa cum a fost retinută de către instantă anterior, este confirmată de imprejurarea că intreaga argumentatie a reclamantilor, inclusiv depozitiile martorilor propusi in dovedirea acesteia, este indreptată mai cu seamă impotriva pârâtei (criticată pentru firea reclacitrantă, pentru un consum exagerat de băuturi alcoolice si pentru neindeplinirea obligatiei asumate fată de bunicii sotului) si mai deloc impotriva pârâtului, care este si el obligat solidar. In plus, insăsi atitudinea procesuală a pârâtului, care, desi cunoaste că acest litigiu este indreptat si impotriva dumnealui, riscând să rămână fără singurul bun imobil detinut in proprietate, totusi este de acord cu actiunea bunicilor săi, tocmai in dorinta de a micsora patrimoniul bunurilor comune in eventualitatea unui partaj cu sotia sa.

Depozitiile martorilor audiati sustin interesele procesuale ale părtii care i-a propus. Astfel martora .............  si .............  , vecine ale reclamantilor si persoane care ii mai ajută pe acestia, contra cost, la muncile agricole, declară că bătrânii li s-au confesat că pârâtii nu ii ajută in prezent. De asemenea declară că, atunci când martorii veneau la reclamanti, nu i-au văzut pe pârâti să-i ajute in vreun fel. Ambii martori declară că relatiile dintre părti nu au fost de la inceput bune, desi pârâtii ii mai ajutau pe reclamanti, insă acum acestia plătesc oameni din sat pentru diferite munci in curte. Pe de cealaltă parte, martorii pârâtei – .............  (sotul verisoarei acesteia si vecin cu părtile) si .............  (prietenă de familie a pârâtilor) – afirmă că ambii pârâti obisnuiau să ii ajute pe reclamanti cu activitătile de curte, spălat rufe, covoare, dat cu var si vopsea, crăpat si depozitat lemne, cu alimente. Ambii martori declară că relatiile dintre părti au fost bune până in anul 2017, când intre pârâti au inceput scandalurile si pârâta a fost bătută de sotul său, iar din martie 2019, după emiterea ordinului de protectie impotriva pârâtul .............  , bătrânii au refuzat orice ajutor din partea pârâtei .............  . De asemenea ambii martori au declarat destul de detaliat despre evenimente personale din viata părtilor – data căsătoriei pârâtilor, durata locuirii efective in casa bătrânilor după incheierea mariajului si inceperea constructiei casei noi, inceputul declinului relatiilor dintre sotii pârâti, violenta sotului .............  exercitată asupra sotiei .............  , perioadele de spitalizare ale bătrânilor, indepărtarea afectivă a bunicilor odată cu debutul conflictului dintre pârâti, emiterea ordinelor de protectie reciproce.

Instanta retine subiectivismul pro causa si pro parte al martorilor audiati si nu poate da valoare probatorie absolută nici uneia dintre declaratiile acestora, mai ales că unele aspecte invederate sunt contrazise chiar de răspunsurile părtilor la interogatorii. Spre exemplu, la intrebarea „dacă pârâtii dădeau si reclamantilor o parte din cota de carne primită de .............  de la locul de muncă”, martora .............  că stie de la bătrâni că nu le-a dat niciodată, in timp ce din răspunsul reclamantului la intrebarea 10 la interogatoriu, desi contradictoriu, intelegem că „poate le mai dădeau din portia lor”, iar reclamanta afirmă, tot la intrebarea 10, că „atunci când luau cota si pârâta .............  voia, le dădeau si lor”.

In aceste conditii, instanta va retine din fiecare probă in parte, doar aspectele care se coroborează cu intreg ansamblul probator.

 Astfel, instanta, raportând data la care părtile au inceput să convietuiască in cadru aceleasi gospodării – 2001-2002 – cu data incheierii contractului – 2009 – si cu data la care se solicită rezolutiunea, va retine că relatiile dintre bunici si nepoti, până in anul 2017, au fost cele specifice unei familii inchegate, in care  părtile s-au ajutat si sustinut reciproc.

Obligatia de intretinere a reclamantilor pe care pârâtii si-au asumat-o prin contractul de vânzare cumpărare, cu clauză de intretinere si uzufruct viager, autentificat sub nr. 1959/18.05.2009 de către BNP Asociaţi Isachi Mihai & Crucianu Mihaela Oana, a fost executată in maniera stabilită si inteleasă de cele 4 părti contractante. Astfel, reclamantii au dorit să isi ajute nepotii-pârâti si desi sunt persoane in etate, nu au intentionat să fie o rsponsabilitate in plus in viata acestora (pârâtul lucrează zilnic in program de 8 h, iar pârâta desi casnică, are grijă de trei copii de vârste fragede, familia descurcându-se financiar destul de greu, doar din salariul sotului) si au solicitat ajutorul acestora doar la nevoie si doar pentru muncile mai dificile din gospodărie, alegând uneori chiar să si plătească diferiti consăteni pentru ajutor.

Relatiile dintre părti s-au deteriorat treptat incepând cu anul 2017, când intre pârâti au inceput scandaluri culminate cu agresarea fizică a pârâtei si implicarea frecventă a organelor de politie. Situatia tensionată din familia nepotului si-a pus amprenta si in viata bătrânilor care s-au văzut nevoiti să intervină in certurile acestora si să ii consilieze pe copii care sufereau, luând apărarea nepotului lor pârât.

Până in luna martie 2019, desi intre sotii pârâti exista o relatie fluctuantă, cu episoade de acalmie si de certuri, reclamantii nu s-au simtit prejudiciati de atitudinea pârâtilor pe care acum o califică ca fiind „dezinteresată”.

Instanta mai constată că reclamantii au depus prezenta actiune la un interval de 4 zile după instituirea ordinului de protectie prin care nepotul lor a fost evacuat pentru o perioadă de 6 luni si după introducerea de către pârâta .............  a actiunii de divort, retinând că aceasta este motivatia principală, reală si determinantă in virtutea căreia acestia solicită rezolutiunea contractului autentificat sub nr. 1959/18.05.2009 de către BNP Asociaţi Isachi Mihai & Crucianu Mihaela Oana si nu neindeplinirea de către pârâti a obligatiei de intretinere.

Pe lângă lipsa de ajutor generală, reclamantii mai invocă si faptul că acestia plătesc facturile de utilităti ale bunului imobil pentru consumurile inregistrate de ambele familii. Instanta constată, din inscrisurile existente la dosar, că si pârâtii au plătit, sporadic, facturile de utilităti care sunt emise pe numele reclamantului.

Insă mai retine că, potrivit contractului in discutie, s-a instrainat nuda proprietate, cu rezervarea de catre reclamanti a uzufructului viager asupra imobilului si nu se mentioneaza nimic cu privire la persoana obligată sa suporte aceste cheltuieli, ceea ce semnifica faptul ca partile nu au inteles sa deroge de la regulile generale din materia uzufrucului viager.

Or, potrivit art. 548-549 C.civ.de la 1864, sarcinile folosintei bunului revin uzufructuarului, ceea ce inseamna ca reclamantii in calitate de uzufructuari au obligatia de achita contravaloarea cheltuielilor de intretinere aferente imobilului in care locuiesc.

Per a contrario, cheltuielile si sarcinile proprietatii revin nudului proprietar, ceea ce inseamna ca plata impozitelor aferente imobilului trebuie achitate de pârâti in aceasta calitate.

Trecand peste aceste aspecte teoretice, instanta retine ca indeplinirea de catre fiecare parte a obligatiilor ce ii revin in calitate de uzufructuar sau nud proprietar excede obligatiei de intretinere a pârâtilor asumată prin contractul in discutie. Si aceasta, intrucat neexecutarea reclamantilor de a achita contravaloarea facturilor de utilităti antreneaza raspunderea sa civila fata de furnizorii de servicii, iar neindeplinirea obligatiei paratilor de a achita impozitele determina dreptul organului fiscal de a demara procedura de executare silita impotriva acestora pentru recuperarea acestor creante fiscale.

Prin urmare, instanta concluzioneaza ca aceste aspcte nu trebuie a fi analizate ca si aspect ale indeplinirii/neindeplinirii obligatiei de intretinere fata de reclamanti.

Se mai retine că, datorită situatiei litigioase create in luna martie 2019, pârâta si bunicii sotului său nu mai comunică, bătrânii refuzând orice ajutor din partea acesteia. Raportat la pârât, acesta nu a mai putut presta intretinere bunicilor săi intrucât a fost supus ordinului de protectie până la finalul lunii septembrie 2019, intorcându-se după această dată la domiciliul comun. Iar spre finalul anului 2019, impotriva pârâtei, la solicitarea sotului său a fost emis un ordin de protectie, prin urmare nici aceasta, cât timp era cu interdictiile aferente, nu a putut să-i mai ajute pe reclamanti. Prin urmare, incepând cu luna martie, se va retine că obligatia de intretinere nu a mai fost indeplinită din motive străine si neimputabile pârâtilor.

Asa cum s-a arătat anterior, rezolutiunea contractului intervine in conditiile art.1020-1021 C.civ. de la 1864, respectiv: daca debitorul nu si-a indeplinit obligatia asumata; daca neexecutarea este imputabila debitorului obligatiei; daca debitorul obligatiei neexecutate a fost pus in intarziere .

Pentru a ajunge insa la rezolutiunea contractului trebuie insa sa se dovedeasca fara nici o indoiala ca creditorul s-a aflat in stare de nevoie, ca debitorul obligatiei a cunoscut de aceasta stare de nevoie in care s-a aflat creditorul si ca in mod culpabil nu si-a indeplinit obligatia.

In cauza de fata, ansamblul probelor nu conduce insa la concluzia indeplinirii cumulative a acestor conditii, astfel că instanta nu va putea această măsură pentru că nu se retine culpa integrală a debitorilor in neexecutarea obligatiei, ci se constată si o culpă concurentă a creditorilor care incepând cu luna martie nu au mai dorit să comunice cu pârâta .............  .

Mai mult decât atât, având in vedere situatia dintre sotii .............  si .............  , prin rezolutiunea contractului pentru o pretinsă neindeplinire a obligatiei de intretinere – solicitată in contextul stabilit anterior : după aproape 20 de ani de convietuire in aceeasi curte, la 10 ani de la semnarea contractului si imediat după pronuntarea ordinului de protective impotriva pârâtului si promovarea divortului de către pârâtă – singura persoană care ar fi sanctionată efectiv este pârâta .............  care ar pierde dreptul la bunul imobil dobândit in timpul căsătoriei cu sotul ei.

Din intregul expozeu anterior, instanta va concluziona că, din probele administrate a rezultat ca parati si-au indeplinit obligatia asumata prin contract in maniera convenită in cursul convietuirii cu reclamantii, insă din luna martie 2019, intre părti a aparut o situatie conflictuală ce excede aspectelor legate de intretinere, iar neexecutarea intretinerii survenită ulterior nu este imputabilă exclusiv pârâtilor.

Prin urmare, pentru a fi admisibila o astfel de actiune, asa cum am aratat anterior, trebuie sa se probeze existenta unei fapte ilicite, adica neexecutarea obligatiei si caracterul imputabil al acesteia, respectiv vinovatia, ceea ce in cauza nu s-a putut demonstra, nefiind aplicabile dispozitiile art. 1020 -1021 Cod civil de la 1864.

 In concluzie, se constata ca nu sunt indeplinite conditiile pentru a se dispune rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare cu clauză de intretinere si uzufruct viager, autentificat sub nr. 1959 de către BNP Asociaţi Isachi Mihai & Crucianu Mihaela Oana.

Se retine că pârâta a solicitat obligarea reclamantilor la plata cheltuielilor de judecată, constate de către instantă, in conditiile art. 452, ca fiind in cuantum total de 800 lei, constând in onorariu avocat.

Tinând cont de solutia care se prefigurează a fi pronuntată in cauză, in baza art. 453 al. 1 C.proc.civ., „Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.”, instanta va admite cererea pârâtei si va obligata reclamantii la plata cheltuielilor de judecată in cuantum de 800 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂSTE,

Respinge ca neintemeiată actiunea  formulată de reclamantii .............  , CNP .............  si .............  , CNP .............  , ambii cu domiciliul in .............  , în contradictoriu cu pârâtii .............  , CNP .............  ,  cu domiciliul in  ............. si .............  , CNP .............  , cu domiciliul legal in .............  si domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură in .............  – la familia .............  .

Obligă reclamantii la plata către .............  a sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, apelul urmând să fie depus la Judecătoria Paşcani.

Pronunţată  prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei,  astăzi,  05.06. 2020.

Preşedinte, Grefier,

................. ..............

Domenii speta

Spete similare