Revendicare imobiliară şi grăniţuire respinsă, expertiză topo-cadastrală complexă (cu încălcări ale dreptului de proprietate).

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 08.12.2017 sub nr. de dosar 8209/866/2017, reclamanţii ...................au solicitat, în contradictoriu cu pârâtele ,............................... să fie obligate acestea din urmă  să lase în deplină proprietate și liniştită posesie suprafața de teren de 110 mp dobândită conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2.255/1997. S-a solicitat, de asemenea, stabilirea liniei de hotar dintre cele două proprietăţi, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, reclamanții arată că sunt proprietarii suprafeței de teren de 600 mp în temeiul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub numărul 2.255/06.05.1997. La baza contractului de vânzare-cumpărare a stat titlul de proprietate numărul 64.692/14.05.1993, unde  în intravilan apare înscrisă această suprafață de teren. Pe terenul în cauză a fost ridicată o casă de locuit. ......................... a fost autorul pârâtelor din prezenta cauză, respectiv soțul și tatăl pârâtelor, iar acesta a decedat în anul 2017. Reclamanții mai arată că de mai mulți ani au reședința străinătate,  iar ....................., ignorând orice normă de conduită socială și cu de la sine putere, le-a ocupat din suprafața totală aproximativ 100 mp.

În drept, cererea este întemeiată pe disp. art. 560 şi art. 563 C.civ.

În dovedire, s-a solicitat încuviinţarea probelor cu înscrisuri, interogatorii şi expertiză topo-cadastrală.

Legal citate, pârâtele ..................................au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea ca neîntemeiat a primului capăt de cerere având ca obiect revendicare imobiliară. Cu privire la cel de-al doilea capăt de cerere referitor la stabilirea liniei de hotar dintre cele două proprietăţi, pârâtele au arătat că instanţa de judecată va aprecia având în vedere probatoriul ce urmează a fi administrat.

În motivare, pârâtele arată că nu este adevărat că autorul lor, ............ sau chiar ele ar fi ocupat terenul reclamanților în suprafață de 110 mp, așa cum se precizează în cererea de chemare în judecată. În mod legal pârâta ......................., împreună cu soțul ............în prezent decedat, au dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub numărul 4440/01.06.1998 un imobil casă de locuit, precum și cotă indiviză de 5/7 din suprafața totală de 1.700 mp teren curţi construcții și grădină. Precizează că în timpul vieții .............. niciodată nu a ocupat vreo suprafață de teren de la reclamanţi. Ulterior, după decesul acestuia nici pârâtele nu i-au deranjat vreodată pe reclamanţi și nici nu le-au ocupat vreo suprafață de teren așa cum mod greșit se menționează în prezenta acțiune.

În drept, cererea este întemeiată pe disp. art. 205 C.proc.civ. .

În dovedire, s-a solicitat încuviinţarea probelor cu înscrisuri, interogatorii şi testimonială cu 1 martor.

În probaţiune, instanţa a încuviinţat şi administrat probele cu înscrisuri, interogatorii, testimonială cu 1 martor şi expertiză topo-cadastrală.

Analizând materialul probatoriu administrat în prezenta cauză, instanța reține următoarele:

În fapt, reclamantul ...................., căsătorit cu reclamanta ..................., a dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2.255/06.05.1997 de BNP Camelia Manuela Zaharia (fl. 7) terenul în suprafaţă de 616 mp, situat în T 32, A 51/1, având următoarele vecinătăţi: la nord - Giurgică Anton, la est – Neculăeş A., la sud – Giurgică M, le vest – drum. Terenul a fost vândut de Blaj Ana, Blaj Anton, Robu Maria, Tancău Ioan şi Pitiruţ Agnesa.

Numitul..........................., căsătorit cu pârâta  ........................... a dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4.440/01.06.1998 de BNP Camelia Manuela Zaharia (fl. 33) imobilul compus din o casă de locuit cu două camere şi sală, cu suprafaţă utilă de 40 mp şi cota indiviză de 5/7 din suprafaţa totală de 1.700 mp, teren curţi, construcţii şi grădină, întregul imobil fiind situat între vecinii: la nord – Bursuc Anton, la sud – Neculăeş Mihai, la vest drum comunal, la est - Dămoc Maria. Cota indiviză de 2/7 din teren este proprietatea cumpărătorului (1/7) şi a lui Giurgică Vasile (1/7) şi nu face obiectul prezentului contract. Casa şi terenul au fost vândute de de Giurgică Martin, Petrilă Elena, Birtum Verona, Brudariu Maria şi Vântur Tereza.

În faţa instanţei, martora........................ a declarat în şedinţa publică din data de 07.06.2018 că are cunoştinţă de existenţa unor discuţii între părţi cu privire la hotar. Nu ştie să se fi modificat limitele de hotar dintre cele două proprietăţi, gardul care limitează proprietăţile fiind făcut de 50 de ani.  A fost refăcut gardul, dar tot pe structura celui vechi.

Conform concluziilor raportului de expertiză întocmit de către exp. Claudiu Cristache, reclamanţii .............................. deţin în fapt o suprafaţă de teren mai mare decât cea prevăzută împreună în contractele de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2.255/06.05.1997 şi, respectiv, autentificat sub nr. 959/19.021997, 800 mp faţă de 678 mp. Conform dimensiunilor din schiţa anexată la contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2.255/06.05.1997, suprafaţa este de 611 mp, faţă de 616 mp cum se menţionează expres în contract. Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 959/19.021997, reclamanţii au dobândit suprafaţa de 62 mp.

Conform concluziilor aceluiaşi raport de expertiză, suprafaţa de teren deţinută în fapt de pârâtele .................................. este de 1.896 mp, depăşind suprafaţa de teren dobândită conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4.440/01.06.1998.

Acțiunea în revendicare este definită de art. 563 Cod civil ca fiind mijlocul pus la îndemâna proprietarului unui bun de a-l revendica de la posesor sau de la o persoană care îl deține fără drept.

În doctrină, acțiunea în revendicare a fost definită ca fiind o acțiune reală, prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului său, cere restituirea acestui bun de la posesorul neproprietar. Prin acțiunea în revendicare o persoană cere să i se recunoască dreptul de proprietate asupra unui lucru de care a fost deposedată. În cadrul unei astfel de acțiuni, reclamantul revendicant este dator să dovedească faptul că el este proprietarul bunului revendicat și că acest bun este deținut pe nedrept de către pârât.

Este adevărat că acțiunea în revendicare poate fi introdusă împotriva oricărei persoane, nefiind condiționată calitatea procesual pasivă de calitatea de vecin al terenului revendicat, însă din probatoriul administrat în cauză, nu a rezultat că pârâtele ........................ şi ................. ar ocupa vreo suprafață de teren aparținând reclamanţilor.

Dimpotrivă, aşa cum rezultă din raportul de expertiză întocmit de către exp. Claudiu Cristache, atât reclamanţii ........................, cât şi pârâtele ......................... şi ........................... ocupă, fiecare, suprafeţe de teren superioare faţă de cele dobândite prin contracte de vânzare-cumpărare.

În consecinţă, instanţa urmează a respinge capătul de cerere având ca obiect acţiunea în revendicare.

Cu privire la acțiunea în grănițuire, reține instanța art. 560 Cod civil care prevede că proprietarii terenurilor învecinate sunt obligați să contribuie la grănițuire prin reconstituirea hotarului și fixarea semnelor corespunzătoare, suportând, în mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta.

Față de aceste dispoziții legale, se constată că au calitate în acțiunea de grănițuire proprietarii terenurilor învecinate.

În schimb, în doctrină și practică s-a stabilit, în mod întemeiat, că acţiunea în grăniţuire poate fi exercitată nu numai de către proprietar, ci şi de către titularul dezmembrământului dreptului de proprietate, în mod simetric aceasta putând fi îndreptată nu numai împotriva proprietarului fondului limitrof, ci şi a titularului unui alt drept real, a chiriaşului sau a arendaşului.

Însă, față de aceste aspecte, la fel cum s-a arătat și anterior, atât reclamanţii .....................şi ................................, cât şi pârâtele................ şi ..................... ocupă, fiecare, suprafeţe de teren superioare faţă de cele dobândite prin contracte de vânzare-cumpărare. Or, prin stabilirea unui hotar între cele două terenuri, instanţa ar recunoaşte, indirect, dreptul de proprietate al părţilor pentru unele suprafeţe pentru părţile nu au făcut dovada dobândirii unor drepturi de proprietate.

Pentru aceste motive, instanţa va respinge ca neîntemeiat şi cel de-al doilea capăt de cerere având ca obiect grăniţuirea.

Pe de altă parte, având în vedere însă concluziile raportului de expertiză topo-cadastrală, se constată că hotarul identificat de expert cu ocazia efectuării cercetării la faţa locului nu încalcă drepturile de proprietate ale părţilor, astfel cum au fost stabilite în baza înscrisurilor depuse la dosar.

Pentru toate aceste considerente, instanţa va respinge ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanţii ................ şi .............., în contradictoriu cu pârâtele ......................... şi ....................................

Cu privire la capătul de cerere privind cheltuielile de judecată, instanţa are în vedere dispoziţiile art. 453 alin. (1) şi (2) Cod procedură civilă ce prevăd că partea care pierde procesul  va fi obligată, la cererea celeilalte părți, la plata cheltuielilor de judecată. când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părţi poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. De asemenea, potrivit art. 452 Cod procedură civil, partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor.

Având în vedere soluţia care urmează a fi pronunţată în cauză, instanţa va obliga reclamanţii, în solidar,  la plata sumei de 1.500 lei către pârâte cu titlu de cheltuieli de judecată – onorariu avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanţii ............şi .........., ambii cu domiciliul în .............................., jud. Iaşi şi cu domiciliul procesual ales la Cabinet avocat Irimia Stelian Gheorghe, cu sediul în mun. Paşcani, ............................... jud. Iaşi, în contradictoriu cu pârâtele ............................. cu domiciliul în .............jud. Iaşi şi ......................., ..................., cu domiciliul în ............................., jud. Iaşi.

Admite cererea pârâtelor de obligare a reclamanţilor la plata cheltuielilor de judecată.

Obligă reclamanţii, în solidar, la plata sumei de 1.500 lei către pârâte cu titlu de cheltuieli de judecată – onorariu avocat.

Cu drept de a formula apel în termen de 30 de zile de la comunicarea prezentei, ce se va depune la Judecătoria Pașcani.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi 06.02.2019.

Preşedinte,

Dan - Marius Armaşu

Grefier,

Roxana - Maria Alexa

Domenii speta

Spete similare