Contestație formulată de creditor împotriva notificării de dare în plată. Lipsa calității procesuale active a fostului creditor care a cedat creanța deținută împotriva debitorilor.

Contestație formulată de creditor împotriva notificării de dare în plată. Lipsa calității procesuale active a fostului creditor care a cedat creanța deținută împotriva debitorilor. Efectul pozitiv al autorității de lucru judecat al soluției pronunțate într-o cauză având ca obiect contestație formulată de creditor împotriva unei notificări de dare în plată anterioare transmise de debitori cu privire la același imobil și același contract de credit.

Sentinţa nr. 7163/2020/11.12.2020 a Judecătoriei Galaţi, definitivă prin neapelare

La data de 22.05.2008 s-a încheiat între C____ E__ I___ IFN, în calitate de creditor şi P___ T___, P__ N__ – M__ şi P__ G__ în calitate de împrumutaţi contractul de facilitate de credit şi garanţie nr. ___ din data de 22.05.2008 pentru suma de 80 000 CHF, pentru o durată a creditului de 360 luni. Scopul contractării împrumutului a fost achiziționarea imobilului apartament nr. ___, din G__, cartier ___, str. D__, nr. _, bl. _, sc. _, mansardă, restituirea sumei împrumutate fiind garantată cu o ipotecă asupra acestui imobil.Contractul a fost cedat către C_ E_ B_ NV, cesiune înscrisă în AEGRM, actele adiţionale fiind fost semnate între C_ E_ B_ NV, prin mandatar C_ E_ I_ IFN SA, şi intimaţi.

Între părți a existat pe rolul Judecătoriei Galați înregistrat dosarul nr. _/233/2015 având ca obiect acţiune în constatare, în cadrul căruia reclamantul P_ T_ a solicitat în contradictoriu cu pârâtele C_ E_ B_ NV și C_ E_ I_ IFN S.A. obligarea acestora să adapteze contractul de credit prin înghețarea cursului valutar CHF-LEU la cursul de la data încheierii contractului, respectiv calcularea și plata ratelor de rambursare a creditului la valoarea în lei a francului elvețian de la încheierii contractului pe întreaga valabilitate a contractului și obligarea pârâtelor la restituirea sumelor plătite în plus; constatarea caracterului abuziv și nulitatea clauzelor prevăzute de Cap. VI pct. 6.1. privind rambursarea ratelor de credit în valuta în care a fost acordat creditul; constatarea caracterului abuziv și nulitatea clauzelor prevăzute de Cap. V pct. 5.1. lit. b din Contract, privind comisionul de acordare de 2% din valoarea creditului și art. 5.1. lit. c privind comisionul de administrare și restituirea sumelor achitate cu titlu de comision de acordare și administrare. Prin sentința civilă nr. ___/22.07.2016, definitivă prin decizia nr. __/2017 a Tribunalului Galați, prin care s-a respins apelul ca nefondat, a fost admisă în parte acțiunea reclamantului, constatându-se caracterul abuziv şi nulitatea absolută a  clauzei prevăzute de  Cap. V 5.1 lit. b din contractul de facilitate de credit și de  garanție nr. ___/22.05.2008 privind comisionul de acordare, și fiind respinse ca neîntemeiate celelalte capete de cerere.

La data de 18.04.2017 a fost notificată C_ E_ B_ NV, prin mandatar C_ E_ I_ IFN S.A., asupra dorinței debitorilor de a da în plată imobilul ipotecat, împotriva acestei notificări C C_ E_ B_ NV și C_ E_ I_ IFN S.A. au formulat contestație în temeiul art. 7 din Legea nr. 77/2016, înregistrată pe rolul Judecătoriei Galați sub nr. ___/233/2017, iar prin sentința civilă nr. _____/30.10.2017 această instanță a respins ca neîntemeiată contestaţia formulată de contestatoarea C_ E_I_ IFN SA și a admis contestația formulată de contestatoarea C_ E_ B_ NV în contradictoriu cu intimații P.T., P.N.M. și P.G., constatând neîndeplinite condiţiile pentru darea în plată şi dispunând repunerea părţilor în situaţia anterioară emiterii notificării din data de 18.04.2017.

Împotriva sentinței civile nr. ____/30.10.2017 au formulat apel P.T., P.N.M. și P.G., iar prin decizia civilă nr. ___/25.07.2018 Tribunalul Galați a admis apelul declarat de aceștia și a schimbat în parte sentința apelată, în rejudecare respingând ca nefondate contestația formulată de contestatoarea C_ E_ B_ NV și cererea formulată de această contestatoare privitoare la cheltuielile de judecată de la fond, menținând celelalte dispoziții ale sentinței apelate referitoare la contestatoarea C_ E_ I_ IFN S.A..

Prin decizia civilă nr. __/17.04.2019, Curtea de Apel Galați a admis recursul declarat de C_ E_ I_ IFN S.A. și C_ E_ B_ NV  împotriva deciziei civile nr. ___/25.07.2019, a casat decizia recurată și în rejudecare a respins apelul declarat de apelanții pârâți P.T., P.N.M. și P.G., împotriva sentinței civile nr. __/30.10.2017 a Judecătoriei Galați ca nefondat.

Printr-o nouă notificare, comunicată la data de 23.07.2019, debitorii P.T., P.N.M. și P.G. au comunicat către C_ E_ B_ NV  și C_ E_ I_ IFN S.A. decizia lor privind transmiterea dreptului de proprietate asupra imobilului situat în municipiul Galați. Cartier Micro 21, str. ___ nr. 66, bl. __, sc. 2, mansardă, ap. ____, în vederea stingerii obligațiilor asumate prin contractul de facilitate de credit și de garanție nr. ______/22.05.2008.

În drept, potrivit art. 430 alin. 1 C.proc.civ., hotărârea judecătorească ce soluţionează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepţii procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunţare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranşată, iar potrivit alin. 2, autoritatea de lucru judecat priveşte dispozitivul, precum şi considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă.

În conformitate cu art. 431 C.proc.civ., nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect, şi oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă.

Faţă de dispoziţiile art. 430 alin. 2 şi art. 431 alin. 2 C.proc.civ., instanţa observă că în baza efectului pozitiv al lucrului judecat, când un al doilea litigiu se derulează între aceleaşi părţi, având însă un obiect diferit, legea recunoaşte autoritatea de lucru judecat a considerentelor decisive şi decizionale ale celei dintâi hotărâri asupra chestiunii litigioase care face obiectul şi celui de-al doilea dosar.

Este vorba despre efectul pozitiv al puterii lucrului judecat, care se manifestă ca prezumţie, mijloc de probă de natură să demonstreze ceva în legătură cu raporturile juridice dintre părţi, venind să demonstreze modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părţi, fără posibilitatea de a se statua diferit.

Altfel spus, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un al doilea proces care nu prezintă tripla identitate cu primul, dar care are legătură cu aspectul litigios dezlegat anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis.

Această reglementare a puterii de lucru judecat în forma prezumţiei vine să asigure, din nevoia de ordine şi stabilitate juridică, evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârilor judecătoreşti. Prezumţia nu oprește judecata celui de-al doilea proces, ci doar ușurează sarcina probațiunii, aducând în faţa instanţei constatări ale unor raporturi juridice făcute cu ocazia judecăţii anterioare şi care nu pot fi ignorate.

Cum potrivit art. 431 C.proc.civ., în relația dintre părţi, prezumţia lucrului judecat are caracter absolut, înseamnă că ceea ce s-a dezlegat jurisdicţional într-un prim litigiu va fi opus părţilor din acel litigiu şi succesorilor lor în drepturi, fără posibilitatea dovezii contrarii din partea acestora, într-un proces ulterior, care are legătură cu chestiunea de drept sau cu raportul juridic deja soluţionat.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active invocate de intimați prin întâmpinare, instanța o va admite, pentru următoarele considerente:

Prezenta contestație a fost formulată de ambele entități cărora notificarea a fost adresată, deși calitatea de creditor la momentul formulării acestei notificări o avea doar C_ E_ B_ NV  , urmare intervenirii cesiunii de creanță între aceasta și creditorul inițial C_ E_ I_ IFN S.A.

Prin sentința civilă nr. ____/30.10.2017 pronunțată de Judecătoria Galați în dosar nr. ___-/233/2017, definitivă prin decizia civilă nr. __/17.04.2019 a Curții de Apel Galați, a fost respinsă, cu putere de lucru judecat, contestația formulată de contestatoarea C_ E_ I_ IFN S.A. în contradictoriu cu intimații P.T., P.N.M. și P.G. împotriva notificării de dare în plată din 18.04.2017. Instanța a reținut că darea în plată, astfel cum reiese dispoziţiile art. 4 din Legea 77/2016, priveşte creditorul actual al creanţei, iar contractul de facilitate de credit şi garanţie nr _____ din data de 22.05.2008 a fost cedat către C_ E_ B_ NV  în calitate de creditor, C_ E_ I_ IFN S.A fiind mandatar al acesteia; prin urmare, darea în plată nu se poate realiza faţă de C_ E_ I_ IFN S.A, aceasta neavând calitatea de creditor şi nici notificarea nu produce efecte faţă de acest această contestatoare, motiv pentru care cererea sa a fost respinsă ca neîntemeiată. Soluția instanței de fond cu privire la acest aspect nu a fost atacată de niciuna dintre părțile cauzei.

Potrivit art. 36 teza I C.proc.civ., calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţile din proces şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta a fost dedus judecăţii. Aşadar, calitatea procesuală presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesual activă), precum şi între persoana chemată în judecată (pârâtul) şi cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecăţii (calitate procesual pasivă).

Reclamantul are obligaţia justificării atât cu privire la calitatea procesuală activă, cât şi cu privire la cea pasivă, el fiind cel care stabileşte cadrul procesual subiectiv.

Efectul pozitiv al lucrului judecat, anterior menționat, conduce la concluzia că, printr-o hotărâre judecătorească anterioară, o instanță a statuat în mod definitiv că, în raporturile obligaționale derivând din contractul de credit nr. _____ din data de 22.05.2008, calitatea de creditor și implicit posibilitatea de a formula contestație împotriva notificării de dare în plată, aparține doar contestatoarei C_ E_ B_ NV , astfel că contestatoarea C_ E_ I_ IFN S.A nu are calitate procesuală activă în cauză.

Pentru aceste considerente, excepția lipsei calității procesuale active a acesteia, invocată de intimați, va fi admisă și contestația formulată de această contestatoare va fi respinsă ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală în cauză.

În ce privește fondul contestației formulate de C_ E_ B_ NV  , urmează a fi analizate condițiile formale ale notificării prevăzute de art. 5 alin. 1 și 2 din Legea nr. 77/2016, în forma în vigoare la data formulării acesteia, cât și condițiile de admisibilitate stabilite de dispozițiile art. 4 din Legea nr. 77/2016 și condiția suplimentară privind intervenirea impreviziunii, a cărei analiză a fost impusă în sarcina instanțelor prin decizia Curții Constituționale nr. 623/2016.

În drept, potrivit dispoziţiilor art. 4 din Legea nr. 77/2016 pentru stingerea creanţei izvorând dintr-un contract de credit şi a accesoriilor sale prin dare în plată trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiţii:

a) creditorul şi consumatorul fac parte din categoriile prevăzute la art. 1 alin. 1, astfel cum acestea sunt definite de legislaţia specială;

b) cuantumul sumei împrumutate, la momentul acordării, nu depășea echivalentul în lei al 250.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb publicat de către Banca Naţională a României în ziua încheierii contractului de credit;

c) creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a achiziţiona, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinaţie de locuinţă sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel puţin un imobil având destinaţia de locuinţă;

d) consumatorul să nu fi fost condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru infracțiuni în legătură cu creditul pentru care se solicită aplicarea prezentei legi.

Art. 1 alin. 1 din Legea nr. 77/2016 prevede că: „Prezenta lege se aplică raporturilor juridice dintre consumatori şi instituțiile de credit, instituțiile financiare nebancare sau cesionarii creanţelor deținute asupra consumatorilor.”

Pentru a beneficia de stingerea obligaţiilor, potrivit dispoziţiilor art. 5 alin. 1 din Legea nr. 77/2016, consumatorul transmite creditorului, prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui avocat sau al unui notar public, o notificare prin care îl informează că a decis să îi transmită dreptul de proprietate asupra imobilului în vederea stingerii datoriei izvorând din contractul de credit ipotecar, detaliind şi condiţiile de admisibilitate a cererii.

De asemenea, notificarea trebuie să respecte condiţiile de formă şi procedura prevăzută de art. 5 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 77/2016 care prevăd că: „(2) Notificarea prevăzută la alin. (1) trebuie să cuprindă şi stabilirea unui interval orar, în două zile diferite, în care reprezentantul legal sau convenţional al instituţiei de credit să se prezinte la un notar public propus de debitor în vederea încheierii actului translativ de proprietate, prin care se stinge orice datorie a debitorului, principal, dobânzi, penalităţi, izvorând din contractul de credit ipotecar, în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi; (3) Prima zi de convocare la notarul public nu poate fi stabilită la un termen mai scurt de 30 de zile libere, perioadă în care se suspendă orice plată către creditor, precum şi orice procedură judiciară sau extrajudiciară demarată de creditor sau de persoane care se subrogă în drepturile acestuia îndreptată împotriva consumatorului sau a bunurilor acestuia.”

În acest context, în termen de 10 zile de la data comunicării notificării emise în conformitate cu dispoziţiile art. 5, creditorul poate contesta numai îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a procedurii reglementate de lege.

Totodată, pentru a limita caracterul discreționar al dreptului consumatorilor de a solicita darea în plată, prin deciziile pronunţate în materie, Curtea Constituţională a stabilit că procedura dării în plată este constituțională numai în măsura în care instanța judecătorească verifică condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii.

Curtea Constituţională reţine la pct. 96 din Decizia nr. 623/25.10.2016 că impreviziunea intervine când în executarea contractului a survenit un eveniment excepțional şi exterior ce nu putea fi prevăzut în mod rezonabil la data încheierii contractului în privinţa amplorii şi efectelor sale, ceea ce face excesiv de oneroasă executarea obligaţiilor prevăzute de acesta.

În primul rând, instanţa reţine că dispoziţiile art. 5 din Legea nr. 77/2016 impun consumatorului doar detalierea condiţiilor prevăzute de legea specială, dovada îndeplinirii acestora putând fi făcută şi în cursul judecăţii, chiar dacă nu s-au comunicat dovezi către contestator odată cu notificarea de dare în plată.

În al doilea rând, referitor la îndeplinirea condiţiilor de formă prevăzute de art.5 din Legea nr. 77/2016, instanţa va reţine  că sunt îndeplinite condițiile de formă şi de comunicare a notificării. Intimaţii au comunicat contestatoarei notificarea de dare în plată, prin intermediul avocatului, detaliind condiţiile de admisibilitate. În notificare a fost indicat intervalul orar, în două zile diferite, în care reprezentantul legal sau convențional al contestatoarei să se prezinte la notarul public în vederea încheierii actului translativ de proprietate, prin care se stinge orice datorie a debitorului, principal, dobânzi, penalităţi, izvorând din contractul de credit. Prima zi de convocare la notarul public a fost stabilită la un termen peste termenul de 30 de zile libere.

Cu privire la condiţiile prevăzute de art.4 din Legea nr.77/2016 pentru nașterea dreptului consumatorului la stingerea creanţelor şi datoriilor corelative, precum și în ce privește incidența impreviziunii impuse a fi analizată prin decizia Curții Constituționale nr. 623/2016, instanţa va reţine incidența puterii de lucru judecat, calificată drept apărare de fond de către instanță la termenul din 03.06.2020.

Intimații P.T., P.N.M. și P.G. au transmis către creditoare o primă notificare referitoare la intenția lor de dare în plată la data de 18.04.2017, contestația formulată de C_ E_ B_ NV  fiind admisă și părțile fiind repuse în situația anterioară formulării acestei notificări; ulterior rămânerii definitive a sentinței civile nr. ___/30.10.2017 a Judecătoriei Galați, intimații au formulat la data de 23.07.2019 o nouă notificare de dare în plată cu privire la același imobil, pentru stingerea obligațiilor asumate prin același contract de credit cu nr. _____/22.05.2008, iar împotriva acestei notificări a fost formulată prezenta contestație.

Așa cum s-a arătat anterior, efectul puterii lucrului judecat se definește ca fiind asigurarea stabilității raporturilor juridice, prin aceea că o chestiune litigioasă, odată tranșată de către o instanță să nu mai poată fi adusă în fața instanței și, cu atât mai mult, soluția pronunțată să nu poată fi contrazisă printr-o hotărâre ulterioară a altei instanțe.

Instanța va da eficiență efectului pozitiv al autorității de lucru judecat, rezultat din sentinţa civilă nr. ___/30.10.2017 pronunţată de Judecătoria Galaţi, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. __/17.04.2019 pronunţată de Curtea de Apel Galați, din dosarul nr. _____/233/2017. Astfel, ceea ce au dezlegat în mod definitiv Judecătoria Galați și Curtea de Apel Galați în cauza nr. __/233/2017 nu mai poate fi repus în discuţie în prezentul dosar.

Prin sentința civilă nr. ____/30.10.2017, Judecătoria Galați a reținut, cu privire la condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 4 din Legea nr. 77/2016, că prima dintre acestea este îndeplinită, astfel cum reiese din dispoziţiile contractului ___ din data de 22.05.2008 conform căruia acest credit nu a fost contractat în exerciţiul unei întreprinderi, împrumutatul fiind persoană fizică, ce are, prin urmare, calitatea de consumator. De asemenea, cea de-a doua condiţie este îndeplinită, suma împrumutată fiind 80 000 CHF fiind mai mică decât echivalentul a 250 000 euro la cursul valutar din ziua formulării notificării. Cu privire la circumscrierea contractului nr  ___ din data de 22.05.2008 condiţiei de la litera c, instanţa a reţinut că aceste text instituie două ipoteze alternative, respectiv, fie contractul a fost încheiat în scopul de a „achiziţiona, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinaţie de locuinţă”, fie a fost garantat cu un astfel de imobil. Scopul contractării este de a achiziţiona un imobil şi restituirea sumei împrumutate prin contractul ____ din data de 22.05.2008 a fost garantată cu ipotecă asupra imobilului din Galaţi, str. _____ nr. 66, Bl.___, sc 2, ap.___, jud. Galaţi. Destinaţia de locuinţă a imobilului nu a fost dovedită de către intimaţi, deşi au fost citaţi expres cu această menţiune. Îndeplinirea celei de-a patra condiţii a reieșit din copiile certificatului de cazier judiciar a  doi dintre intimaţi, ce nu poartă menţiunea vreunei condamnări. Cu privire la cel de-al treilea intimat, instanţa a reţinut faptul că deşi expres solicitate copiile cazierelor judiciare pentru toţi intimaţii, nu a fost depusă.

Totodată, Judecătoria Galați a reținut că, pentru evaluarea posibilităţii reale a intimaţilor de a prevedea majorarea cursului valutar a avut în vedere faptul că la data contractării cursul valutar LEU – CHF era de 1 CHF – 2,2712 lei, iar la data formulării notificării era de 1 CHF - 4,2281 lei, deci s-a înregistrat o creştere cu 86,16%.  Considerând că pentru determinarea caracterului imprevizibil trebuie avut în vedere modelul omului diligent, a verificat dacă la o minimă informare pe care intimaţii ar fi făcut-o la momentul contractării, aceştia ar fi putut prevedea o astfel creştere a cursului valutar, pentru a vedea dacă aceasta se circumscrie riscului normal asumat prin contractarea pe termen îndelungat, sau există un risc supraadăugat. Astfel, verificările minime pe care le-ar fi putut efectua vizau fluctuația cursului de schimb valutar al CHF în perioada anterioară contractării, ce nu necesită cunoștințe de specialitate financiar – bancară, ci printr-o simplă comparare a valorilor. Informaţiile au fost preluate dintr-o căutare pe site-ul www.cursvalutar.com şi au relevat faptul că la data de 21.05.1999, cursul leu CHF era de 1,0248 lei, înregistrându-se până la data încheierii contractului, cu 121,62%. S-a mai reţinut faptul că această creştere a fost înregistrată în aproximativ acelaşi interval de timp ca cel scurs de la data încheierii contractului la data formulării notificării (nouă ani) şi că, deşi în perioada 2002 - 2007 s-a putut observa o creştere mai atenuată a cursului CHF, o diligenţă medie ar fi impus o verificare pe termen cât mai lung pentru a vedea ce se poate întâmpla. Prin urmare, instanţa a reţinut că, față de modificarea cursului CHF de la data încheierii contractului la data formulării notificării, nu putea fi reţinut nici faptul că ar fi vorba despre un risc supraadăugat despre care vorbește Curtea Constituţională, ci pentru un consumator mediu informat şi diligent ar fi fost vorba despre un risc normal al contractului, şi nici caracterul excepțional al evenimentului, existând şi alte perioade de creştere a cursului LEU – CHF, chiar mai drastice decât cea avută în vedere. Întrucât condiţiile impreviziunii sunt prevăzute în mod cumulativ, iar condiţia existenţei unui eveniment exterior şi excepțional nu era îndeplinită, instanţa nu a mai analizat celelalte condiţii și a admis contestaţia formulată de Credit Europe Bank NV, dispunând repunerea părţilor în situaţia anterioară transmiterii notificării de către creditori.

Prin decizia civilă nr. ___/17.04.2019, Curtea de Apel  Galați a admis recursul declarat împotriva deciziei civile nr. ____/25.07.2018 a Tribunalului Galați (prin care fusese admis apelul declarat de P.T., P.N.M. și P.G. și respinsă contestația formulată de C_ E_ B_ NV ), pe care a casat-o și în rejudecare a respins apelul declarat împotriva sentinței civile ____/30.10.2017 a Judecătoriei Galați.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea a reţinut că prin sentinţa civilă nr. ____ din 22.07.2016 a Judecătoriei Galaţi, definitivă prin decizia civilă nr. ___ din 01.03.2017 a Tribunalului Galaţi, ambele pronunțate în dosarul nr. _____/233/2015, a fost soluționat litigiul având următorul cadru procesual: părţi – reclamantul P.T., intervenienții P.N.M. şi P.G. şi pârâții C_ E_ I_ IFN S.A şi C_ E_ B_ NV – aceleași părţi ca în litigiul dedus judecății; obiect – constatarea caracterului abuziv al unor clauze cuprinse în contractul de facilitate de credit şi de garanție nr. 104447 din 22.05.2008 (încheiat de P.T., P.N.M. și P.G., pe de o parte, şi C_ E_ I_ IFN S.A şi C_ E_ B_ NV, pe de altă parte) – obiect diferit de cel din litigiul dedus judecății (care era contestarea îndeplinirii condițiilor de admisibilitate a procedurii de dare în plată, dar în privinţa aceluiași contract); cauză (constând în situația de fapt calificată juridic) – încălcarea, de către unele clauze ale contractului de facilitate de credit şi de garanție nr. ____ din 22.05.2008, a dispoziţiilor Legii nr. 193/2000 şi OG nr. 21/1992 – diferită faţă de cea din litigiul dedus judecății (care consta în incidența, cu privire la același contract nr. _____ din 22.05.2008, a dispoziţiilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite). Soluţia pronunţată în dosarul nr. 17078/233/2015 a fost constatarea caracterului abuziv al unei clauze contractuale şi obligarea pârâtei C_ E_ I_ IFN S.A la plata către reclamantul P.T. a unei sume de bani.

A reținut Curtea că, potrivit art. 430 alin. (1) şi (2) C.pr.civ., hotărârea judecătorească (așa cum este sentinţa civilă nr. ___ din 22.07.2016 a Judecătoriei Galaţi) ce soluționează fondul procesului are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată, autoritate ce priveşte dispozitivul, precum şi considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă. Un prim efect al acestei autorități – denumit efect negativ şi reglementat de art. 431 alin. (1) C.pr.civ. – constă în faptul că nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze şi pentru același obiect. Pentru că există diferențele arătate în privinţa obiectului şi cauzei celor două litigii, este evident că sentinţa civilă nr. ___ din 22.07.2016 a Judecătoriei Galaţi nu produce efectul negativ al autorității de lucru judecat, deci nu împiedică judecata din litigiul ce făcea obiectul dosarului nr. ___/233/2017. Aşadar, din acest punct de vedere, soluţia instanţei de apel (Tribunalul Galaţi), care nu a reţinut autoritatea de lucru judecat, a fost corectă.

În schimb, a arătat Curtea, există şi un al doilea efect – denumit efect pozitiv (uneori şi „putere de lucru judecat”) şi reglementat de art. 431 alin. (2) C.proc.civ. – ce constă în faptul că oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă. Din acest punct de vedere, Curtea a constatat că, pentru a pronunţa sentinţa civilă nr. ___ din 22.07.2016, Judecătoria Galaţi a analizat incidența impreviziunii (pag. 4 secțiunea 1) şi a reţinut că, în privinţa contractului de facilitate de credit şi de garanție nr. ______ din 22.05.2008, impreviziunea nu este aplicabilă. Tribunalul Galaţi, prin decizia nr. ____ din 25.07.2018, recurată în cauza _____/233/2017, a reţinut că efectul pozitiv al autorității de lucru judecat (puterea de lucru judecat) nu este incident, pentru că, în sentinţa civilă nr. _____ din 22.07.2016, Judecătoria Galaţi a analizat numai fluctuația cursului de schimb valutar, nu şi evoluția veniturilor intimaților P.T., P.N.M. și P.G..

Curtea nu a putut fi de acord cu acest raționament, întrucât, prin Decizia nr. 623/2016 a Curţii Constituționale, s-a stabilit că instanţa trebuie să facă verificarea condițiilor impreviziunii (par. 117). Acestea se încadrează în două categorii: condiții cu caracter obiectiv – referitoare la cauza schimbării circumstanțelor (existenţa situației neprevăzute) sau la cuprinsul contractului (absența unei clauze de adaptare a contractului); şi condiții cu caracter subiectiv – referitoare la atitudinea/conduita părţilor contractante (lipsa culpei debitorului în executarea contractului) sau la efectele schimbării circumstanțelor (caracterul licit al neexecutării obligațiilor contractuale). Aceste condiții sunt cumulative, astfel că, dacă nu este îndeplinită fie şi una singură dintre ele, concluzia este același, în sensul că impreviziunea nu este incidentă. Acesta este motivul pentru care, în mod corect, Judecătoria Galaţi a concluzionat, prin sentinţa civilă nr. ___ din 22.07.2016, că, dacă nu este îndeplinită condiția situației neprevăzute (schimbarea circumstanțelor), încadrată în categoria condițiilor cu caracter obiectiv, impreviziunea nu este incidentă relativ la contractul de facilitate de credit şi de garanție nr. _____ din 22.05.2008.

Aşadar, în accepțiunea Curții de Apel Galați, era indiferentă variația veniturilor intimaților-pârâți P.T., P.N.M. și P.G., pentru că această variație se încadra în categoria condițiilor cu caracter subiectiv, care nu mai pute fi analizată pentru că nu era îndeplinită condiția obiectivă. Într-adevăr, eventuala reținere a reducerii veniturilor justifica neexecutarea contractului, adică atesta buna-credință a părții (care se afla în situaţia de a nu putea, iar nu de a nu vrea să execute obligațiile ce îi revin). Aşadar, era greșită aprecierea instanţei de apel (Tribunalul Galaţi) în sensul că variația veniturilor reprezintă riscul supra-adăugat (şi, deci, se încadra în categoria condițiilor cu caracter obiectiv). 

A concluzionat Curtea că Judecătoria Galaţi a stabilit – cu autoritate de lucru judecat, dar numai în sensul art. 431 alin. (2) C.proc.civ. – că în privinţa derulării contractului de facilitate de credit şi de garanție nr. _____ din 22.05.2008 nu a intervenit impreviziunea, iar în litigiul dedus judecății, pentru a verifica îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a procedurii de dare în plată, Curtea trebuia să facă aplicarea teoriei impreviziunii referitor la același contract de facilitate de credit şi de garanție nr. _____ din 22.05.2008, așa cum a stabilit Curtea Constituțională a României în Decizia nr. 623/2016 (par. 95). Or, din această perspectivă, era evidentă incidența autorității de lucru judecat a sentinţei civile nr. ____ din 22.07.2016 – dar numai în sensul art. 431 alin. (2) C.proc.civ., adică efectul pozitiv al autorității –, astfel că a considerat ca stabilit faptul că teoria impreviziunii nu este aplicabilă.

Deci, verificând îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 4 din Legea nr. 77/2016 raportat la Contractul de credit nr. _____/22.05.2008, s-a reţinut cu putere de lucru judecat că intimaţii au calitate de consumator, în înţelesul legislației protecției consumatorilor, întrucât în vederea contractării creditului au acționat în scopuri exclusiv personale, exterioare oricărei activităţi comerciale, industriale sau de producție, artizanale sau liberale, iar contestatoarea este instituție de credit care a acționat în cadrul activității sale comerciale, că este îndeplinită condiţia prevăzută de art. 4 alin.1 lit. c din Legea nr. 77/2016, executarea obligaţiilor contractuale fiind garantată prin ipoteca instituită asupra imobilului apartament nr. 38B din Galaţi, str. ____ nr. 66, bloc __, sc.2, mansardă, jud. Galaţi, şi că este îndeplinită şi condiţia negativă prevăzută de art. 4 alin. 1 lit. d din Legea nr. 77/2016, conform certificatelor de cazier judiciar.

Cu privire la îndeplinirea impreviziunii, instanţa constată că prin decizia civilă nr. __/2019 pronunţată în dosarul nr. __/233/2017, Curtea de Apel Galați a stabilit cu titlu definitiv imposibilitatea analizării acesteia, nici cu privire la condițiile cu caracter obiectiv și nici cu privire la cele cu caracter subiectiv în condițiile reținerii efectului pozitiv al lucrului judecat al sentinței civile nr. ____/22.07.2016 a Judecătoriei Galați.

Mai mult, prin decizia nr. 415/2018, Curtea Constituțională a stabilit că o analiză a aspectelor cu caracter subiectiv referitoare la intervenirea impreviziunii nu poate fi făcută: „instanţa judecătorească învestită, în temeiul art. 7 sau, după caz, art. 8 din Legea nr. 77/2016, cu soluţionarea unor acţiuni având ca obiect contestaţii formulate de creditori şi, respectiv, acţiuni ale debitorilor, ca expresie a obligaţiei statului de a garanta dreptul de proprietate privată, nu va analiza dacă patrimoniul debitorului se caracterizează prin insuficiența fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor, pe măsură ce acestea devin scadente, ci îşi va limita analiza la dinamica obligaţiilor reciproce întemeiate pe contractul de credit şi, în măsura în care va ajunge la concluzia că această dinamică este de natură să conducă la ruina contractuală a debitorului, prin materializarea riscului supraadăugat, va putea constata că, referitor la contractul de credit astfel analizat, a intervenit impreviziunea. Aşadar, instanţa judecătorească, în evaluarea impreviziunii, nu poate împrumuta elemente/criterii specifice procedurii insolvenţei persoanei fizice” (par. 35).

Așadar, câtă vreme, în privința condițiilor obiective intimații nu au indicat intervenirea unei alte situații neprevăzute, în afara fluctuației de curs valutar, care să determine o schimbare a circumstanțelor, iar în privința condițiilor cu caracter subiectiv există o interdicție a analizării acestora, derivând pe de o parte din efectul pozitiv al autorității de lucru judecat al sentinței civile nr. ___/22.07.2016 a Judecătoriei Galați și al deciziei civile nr. ____/17.04.2019 a Curții de Apel Galați, iar pe de altă parte din considerentele deciziei Curții Constituţionale nr. 415/2018, reiese că nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate ale notificării de dare în plată emise de intimații P.T., P.N.M. și P.G. la data de 23.07.2019.

Pentru aceste considerente, instanţa va admite cererea de chemare în judecată formulată de contestatoarea C_ E_ B_ NV în contradictoriu cu intimaţii P.T., P.N.M. și P.G., va constata ca nefiind îndeplinite condițiile pentru darea în plată și va dispune repunerea părților în situația anterioară emiterii notificării din data de 23.07.2019.

Deși prin cererea de chemare în judecată contestatoarele au solicitat amendarea intimaților, se observă că acestea nu au indicat temeiurile de fapt în baza cărora solicită aplicarea unei sancțiuni celor trei debitori, instanța neidentificând din oficiu vreun astfel de temei, astfel că cererea va fi respinsă.

Conform art. 453 Cod procedură civilă, partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. În aceste condiții, având în vedere soluţia pronunţată cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a contestatoarei C_ E_ I_ IFN S.A, instanţa va respinge, ca neîntemeiată, cererea accesorie privind cheltuielile de judecată formulată de către această contestatoare (aceasta fiind parte căzută în pretenții în contestația pe care a formulat-o), iar în privința cererii accesorii formulate de C_ E_ B_ NV o va respinge, de asemenea, ca neîntemeiată, întrucât această contestatoare nu a făcut nicio dovadă cu privire la efectuarea vreunei cheltuieli în cauză, taxa de timbru în sumă de 20 lei (fila 35) și onorariul de avocat în cuantum de 2826,37 lei (fila187-188) fiind achitate de C_ E_ I_ IFN S.A.

Domenii speta

Spete similare