Fals material în înscrisuri oficiale

Obiect – săvârşirea infracţiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, faptă prevăzută de art. 320 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal (faptă din 11.09.2013), fals privind identitatea în formă continuată (2 acte materiale), faptă prevăzută de art. 327 alin. 1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal și art. 5 alin. 1 Cod penal (acte materiale din 08.11.2013 și 28.11.2013), participație improprie la fals intelectual, faptă prevăzută de art. 52 alin. 3 Cod penal raportat la art. 321 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal, complicitate la înșelăciune, faptă prevăzută și pedepsită de art. 48 alin. 1 Cod penal, raportat la art. 244 alin. 1 și 2 Cod pena, cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal, în referire la art. 43 alin. 5 Cod penal și art. 5 alin. 1 Cod penal.

Cuprins pe materii : Drept penal. Infracțiune continuată. Pedepse. Închisoarea. Acțiunea civilă.

Index alfabetic :Infracţiuni de falsuri în înscrisuri, infracțiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii, Închisoarea, Infracțiune continuată, Concurs, Latură civilă

Rezumat hotărâre:

Prin actul de sesizare, s-a reţinut în sarcina inculpatului ________, faptul că, a data de 11.09.2013, s-a prezentat la Serviciul de Evidenţă Informatizată a Persoanei (SCLEP) ________ unde, fără a prezenta niciun un act de natură a proba mandatarea lui cu privire la ridicarea actului de identitate al persoanei vătămate ________, a semnat, în numele acestuia şi pentru el, la rubrica „semnătura solicitantului de primire a actului de identitate şi a cărţii de alegător”, preluând şi folosind în interes personal documentul în cauză; la data de 08.11.2013, s-a deplasat la BNP ________, unde, prezentându-se sub identitatea persoanei vătămate ________, prin folosirea frauduloasă a cărţii de identitate a acestuia, a obţinut o copie de pe actele de proprietate ale imobilului apartament situat în mun. ________, str. ________; la data de 28.11.2013, s-a deplasat, din nou la BNP ________, unde, prezentându-se, încă o dată, sub identitatea persoanei vătămate ________, prin folosirea frauduloasă a cărţii de identitate a acestuia, a procedat la obţinerea unei procuri prin care l-a mandatat pe coinculpatul ________să procedeze la vânzarea imobilului (apartament) situat în mun. ________, str. ________; a determinat, cu intenţie, pe notarul public ________de a atesta, prin procura autentificată la data de 28.11.2013, calitatea de mandatar a persoanei vătămate ________ pentru a înstrăina apartamentul aparţinând acestuia, fără ca notarul public în cauză să cunoască manoperele infracţionale ale inculpatului; l-a determinat cu intenţie pe coinculpatul ________ să procedeze la menţinerea în eroare a martorilor ________şi ________, prin prezentarea ca adevărată a calităţii sale de mandatar a persoanei vătămate ________ şi i-a indus şi menţinut în eroare pe martorii ________şi ________, cu prilejul negocierii vânzării apartamentului care aparţinea de drept persoanei vătămate ________, prezentându-se fie sub identitatea acestuia, fie ca „împuternicit” al acestuia cu sarcina de a înstrăina imobilul mai sus menţionat.

În sarcina inculpatului ________, s-a reținut că în anul 2013, cu prilejul încheierii contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului situat în mun. ________, str. ________, aparţinând persoanei vătămate ________, a menţinut în eroare pe martorul ________,  prezentându-se şi confirmându-i, în mod neadevărat, că a fost mandatat de persoana vătămată mai sus citată pentru a proceda la înstrăinarea imobilului respectiv.

În faţa instanţei, inculpații nu au recunoscut infracțiunile reținute în sarcina acestora, solicitând procedura de drept comun. Instanța a procedat la audierea inculpaților, a persoanei vătămate, a martorilor din lucrări, ________, au fost solicitate relații și înscrisuri de la Biroul individual notarial ________, WesternUnion WU, MoneyGram, Engie România, Primăria Municipiului ________, ________ și Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară ________.

Instanța a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului ________, din infracțiunile de instigare la înșelăciune, prev. de art. 47 Cod penal raportat la art. 244 alin. 1 și 2 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal și înșelăciune, prev. de art. 244 alin. 1 și 2 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal, într-o singură infracțiune de înșelăciune, faptă prev. de art. 244 alin. 1 și 2 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal. La același termen, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului ________, din două infracțiuni de fals privind identitatea, prev. de art. 327 alin. 1 și 2 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal și art. 38 alin. 1 Cod penal, într-o singură infracțiune de fals privind identitatea în formă continuată (două acte materiale), prev. de art. 327 alin. 1 și 2 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal și art. 5 Cod penal. De asemenea, instanța a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului ________, din infracțiunea de înșelăciune, faptă prev. de art. 244 alin. 1 și 2 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal, în infracțiunea de complicitate la înșelăciune, prev. de art. 48 Cod penal raportat la art. 244 alin. 1 și 2 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal. La termenul de judecată din data de 02.02.2021, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului ________, în sensul reținerii dispozițiilor recidivei postexecutorii, prev. de art. 41 alin. 1 Cod penal raportat la art. 43 alin. 5 Cod penal.

 Analizând şi coroborând materialul probator existent în dosarul cauzei, instanţa a reţinut că între persoana vătămată ________ și inculpatul ________ a existat o relație de prietenie, aceștia cunoscându-se din copilărie. De aproximativ 16 ani, persoana vătămată ________ este stabilită în Marea Britanie, unde are loc de muncă și locuiește împreună cu soția și cei doi copii ai săi. Persoana vătămată ________ a cumpărat în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat cu încheierea nr. 2808/21.09.2000 a Biroului notarului public ________, apartamentul nr. 46, situat în Galați, str. ________, compus din două camere și dependințe, cu o suprafață utilă de 48,80 mp și cota indiviză de 0,99 % din dreptul de coproprietate asupra tuturor părților din imobil, care prin natura sau destinația lor sunt în folosința comună a coproprietarilor.Persoana vătămată obișnuia să revină la anumite intervale de timp în țară, un astfel de moment având loc la data de 30.07.2013, când persoana vătămată a ajuns în municipiul ________, iar cu această ocazie s-a întâlnit cu inculpatul ________. Persoana vătămată a ajuns la concluzia că apartamentul său menționat mai sus, necesita unele lucrări de amenajare-renovare, aspect pe care i l-a mărturisit inculpatului ________. Întrucât persoana vătămată urma să plece la scurt timp din țară, inculpatul s-a oferit să o ajute la efectuarea lucrărilor de amenjare a apartamentului. În acest context, având încredere în el, persoana vătămată a convenit cu inculpatul ________ ca acesta să se ocupe de lucrări, să se folosească de apartament ocazional și să aibă grijă de el. S-a convenit ca inculpatul să nu aibă dreptul de a face acte de administrare sau de dispoziție cu privire la acest apartament, sens în care persoana vătămată nu i-a lăsat acestuia actele de proprietate asupra imobilului, aceste acte fiind păstrate de persoana vătămată și luate în Marea Britanie. În vederea demarării lucrărilor de amenajare, persoana vătămată i-a înmânat inculpatului ________, la data de 31.07.2013, un rând de chei de la acest apartament. Întrucât cartea de identitate îi expirase, la data de 07.08.2013, persoana vătămată s-a deplasat la SPCLEP ________, însoțită de inculpatul ________, unde acesta din urmă, în virtutea relației de prietenie care-i lega și prin intermediul martorei ________, i-a facilitat depunerea, peste rând, a cererii de eliberare a unui nou act de identitate. Persoana vătămată a semnat cererea tip pentru eliberarea actului de identitate și a depus copii de pe certificatul de naștere, de pe certificatul de căsătorie și de pe contractul de vânzare cumpărare a apartamentului autentificat cu încheierea nr. 2808/21.09.2000 a Biroului notarului public ________, copii pe care martora ________le-a oprit la dosar, după ce, în prealabil le-a confruntat cu actele originale și le-a certificat ca fiind conforme cu originalul. Potrivit procedurilor legale, martora ________ i-a restituit pe loc actele originale persoanei vătămate, oprind la dosar doar copiile conforme cu originalul. Martora ________ i-a solicitat persoanei vătămate să se prezinte după două zile la sediul instituției pentru ridicarea noului act de identitate. Astfel, în data de 09.08.2013, persoana vătămată s-a prezentat la sediul acestei instituții, însoțită fiind de același inculpat ________, însă martora ________i-a precizat că actul de identitate nu este realizat și că mai durează această procedură. Persoana vătămată, a explicat în prezența martorei și a inculpatului că urmează să plece din țară, chiar în seara acelei zile, precizând că va ridica personal actul de identitate la o dată ulterioară, când va reveni în țară sau, după caz, va fi ridicat de către tatăl său, în baza unei procuri, pe care o va da la ambasada din Marea Britanie, iar martora l-a asigurat că nu este nicio problemă, explicându-i că actul de identitate va fi păstrat în cadrul instituției.În cursul zilei de 09.08.2013, în jurul orelor 22:00, persoana vătămată și familia sa au părăsit România cu destinația Slovenia, unde aveau planificată și achitată o vacanță. După finalizarea sejurului, persoana vătămată s-a reîntors în Marea Britanie, fără a mai reveni în România. Potrivit depozițiilor constante ale persoanei vătămate, inculpatul ________ a înțeles foarte bine faptul că persoana vătămată a părăsit țara, fără să-și fi ridicat cartea de identitate de la SPCLEP __.În acest context, inculpatul ________, conștientizând că persoana vătămată a părăsit România, fără a-și fi ridicat cartea identitate și cunoscând că aceasta avea obiceiul de a reveni în țară la intervale foarte lungi de timp, a realizat că exista oportunitatea de a înstrăina în mod fraudulos apartamentul acesteia.

Din probele cauzei rezultă că inculpatul ________ a însoțit persoana vătămată la SPCLEP ___ și a avut posibilitatea să observe unde a fost încheiat și autentificat contractul de vânzare cumpărare a apartamentului deținut de persoana vătămată, respectiv Biroului notarului public ________.

În realizarea rezoluției sale infracționale, inculpatul ________ s-a deplasat mai întâi, respectiv la data de 11.09.2013, la sediul SPCLEP ________, pentru a ridica cartea de identitate a persoanei vătămate. Aici a luat legătura cu martora ________ și s-a prezentat sub identitatea persoanei vătămate ________, reușind să ridice cartea de identitate eliberată pe numele acesteia, cu seria __, nr. ____, cu valabilitate de la data de 08.08.2013 și până la data de 26.03.2023. Cu această ocazie, inculpatul a semnat indescifrabil, în locul persoanei vătămate, la rubrica semnătura solicitantului de primire a actului de identitate, din cererea tip pentru eliberarea actului de identitate, de primirea actului de identitate, creând aparența că actul a fost predat titularului, iar semnătura îi aparține acestuia.

În continuare, inculpatul s-a prezentat la data de 08.11.2013, la biroul notarului public ________, unde s-a prezentat sub identitatea persoanei vătămate și a solicitat eliberarea unei copii legalizate de pe contractul de vânzare cumpărare a apartamentului autentificat cu încheierea nr. 2808/21.09.2000. Cu această ocazie, inculpatul a completat în numele persoanei vătămate, cererea tip, înregistrată la biroul notarial sub numărul 1295/08.11.2013, prin care a solicitat eliberarea unei copii legalizate de pe contractul de vânzare cumpărare, semnând indescifrabil în locul persoanei vătămate, la rubrica semnătura din această cerere, creând aparența că documentul a fost completat de persoana vătămată și că semnătura îi aparține acesteia. Tot la data de 08.11.2013, pe aceeași cerere tip, în josul paginii, inculpatul a semnat indescifrabil în locul persoanei vătămate, la rubrica de primire a copiei legalizate, creând aparența că semnătura aparține persoanei vătămate și că aceasta ar fi primit copia legalizată de pe contractul de vânzare cumpărare. Inculpatul a primit în data respectivă o copie legalizată de pe contractul vânzare cumpărare a apartamentului aparținând persoanei vătămate _____, autentificat cu încheierea nr. 2808/21.09.2000, din actele existente la dosar rezultând că legalizarea s-a efectuat cu încheierea nr. 1295/08.11.2013. Inculpatul_____ a publicat la data de 12.11.2013, în ziarul Viața Liberă, un anunț de vânzare a apartamentului persoanei vătămate, publicarea acestuia fiind reluată în zilele de 26.11.2013 și 10.12.2013. Anunțul de vânzare a apartamentului a fost observat de martorul _____, angajat al agenției imobiliare ___, care l-a contactat pe inculpatul _____ la numărul de telefon postat, iar ulterior acest martor a vizionat apartamentul împreună cu mai mulți potențiali cumpărători, efectuând și fotografii cu apartamentul pentru a-l promova. Martorul ____ a subliniat faptul că la fiecare vizionare a apartamentului, inculpatul era singur. Ulterior, apartamentul a fost vizionat și de martorul _____, angajat al agenției imobiliare ___, care s-a prezentat însoțit de martorul _____. În cursul urmăririi penale, martorul______ l-a recunoscut și indicat cu precizie din fotografie pe inculpatul _____, ca fiind persoana care a fost găsită în apartament și care a menționat că se ocupa de vânzarea apartamentului. La rândul său, martorul _____, după ce i-au fost prezentate mai multe fotografii, la declarat că este posibil ca inculpatul _____ să fie persoana care era prezentă în apartament și a spus că se ocupa de vânzarea imobilului respectiv. Martorul _____ a explicat, în mod plauzibil, în opinia instanței, faptul că nu-l poate recunoaște cu certitudine pe inculpat, din cauza trecerii timpului. Instanța a reținut că siguranța de care a dat dovadă martorul _____ în recunoașterea și indicarea inculpatului ____, are la bază diligențele pe care, în astfel de cazuri, le manifestă persoanele care doresc să achiziționeze imobile, fiind de notorietate că orice potențial cumpărător este interesat și de persoana vânzătorului, nu doar de bunul în sine, analiza coroborată a celor două elemente în conștiința cumpărătorului fiind determinantă în luarea hotărârii de a încheia un eventual contract. În acest mod se explică și conduita diferențiată adoptată de inculpatul ____ în raport cu persoanele care au vizionat apartamentul. Astfel, dacă față de martorii _____ și ____ a lăsat să se înțeleagă că este proprietarul apartamentului, prezentându-se chiar sub numele ____, în schimb, față de martorul ____, care se manifesta mai diligent, fiind candidat la achiziționarea apartamentului, acesta s-a prezentat drept cunoștință a proprietarului, care-l rugase să se ocupe de vânzarea apartamentului.Următorul pas făcut de inculpatul ____ în realizarea rezoluției infracționale și care reliefează și atitudinea de prudență adoptată față de propria-i persoană, a fost acela de a-l determina pe coinculpatul ____ să accepte să devină, în aparență, persoana împuternicită din partea persoanei vătămate pentru vânzarea apartamentului. Inculpatul ____ a fost de acord, iar în acest sens, la data de 28.11.2013, inculpatul ____ s-a deplasat din nou la biroul notarului public ____, unde s-a prezentat sub identitatea persoanei vătămate și a solicitat eliberarea unei procuri speciale, prin care inculpatul ____ să fie împuternicit să vândă apartamentul nr. ___, situat în ____ str.____. Cu această ocazie, inculpatul ____ a completat o cerere tip cu datele de identificare ale persoanei vătămate, consemnând numele ___, domiciliul acestuia, codul numeric personal al acestuia (____), precum și seria și numărul noii cărți de identitate (seria _____), pe care anterior a ridicat-o personal de la SPCLEP ____. În cuprinsul cererii a menționat că: Împuternicesc pe______ să vândă apartamentul din Galați din strada _____. Inculpatul ____ a semnat indescifrabil, în locul persoanei vătămate, la rubrica semnătura solicitantului din cererea tip pentru eliberarea procurii, creând aparența că actul a fost semnat de persoana vătămată. În consecință, notarul public a întocmit procura de vânzare autentificată cu încheierea nr. ___/28.11.2013, prin care inculpatul ____ a fost împuternicit să vândă apartamentul nr. ____, situat în ____, str. ___, scop în care acesta urma să se prezinte la toate organele competente, va face dovada calității de proprietar a persoanei vătămate, va solicita certificat fiscal, va semna contractul de vânzare cumpărare, va plăti eventuale taxe sau onorarii, va negocia și încasa prețul, va face orice tip de cereri și declarații, și în general va face tot ce va crede de cuviință pentru ducerea la îndeplinire a prezentului mandat semnând în numele și pentru proprietar. Martora ___a susținut în mod constant în cursul procesului penal că nu a avut dubii cu privire la adevărata identitatea a inculpatului ___, având în vedere că acesta avea asupra sa, în original, cartea de identitate a persoanei vătămate, iar între fizionomia acestuia și imaginea din actul de identitatea existau similitudini, astfel că a eliberat fără rezerve toate actele solicitate de acesta. În cursul judecății, martora ____a susținut cu fermitate faptul că inculpatul __ a fost însoțit la momentul solicitării procurii și de persoana care urma să fie împuternicită și a verificat, astfel, și cartea de identitate a persoanei care urma să fie mandatată și a efectuat copii de pe cartea de identitate a acestei persoane, însă procura i-a înmânat-o efectiv persoanei care s-a prezentat sub identitatea persoanei vătămate____. Inculpatul ____ l-a însoțit pe inculpatul _____ la biroul notarial în ziua obținerii procurii de vânzare a apartamentului, inculpatul_____ realizând cu prisosință că inculpatul _____ s-a pretins drept persoana vătămată ____ și l-a împuternicit în mod fraudulos să vândă apartamentul acesteia. În baza procurii, inculpatul____ s-a deplasat ulterior la mai multe entități (instituții publice, societăți comerciale, asociație de proprietari), unde a obținut adeverințele și documentele necesare perfectării contractului de vânzare cumpărare.

Ulterior, inculpatul ____ a prezentat la notar un certificat de performanță energetică emis în data de 05.12.2013, o adeverință de la ____, emisă în data de 05.12.2013, o factură fiscală emisă de Electrica furnizare la data de 05.12.2013,  o adeverință eliberată de Engie România (GDF SUEZ) la data de 05.12.2013 și un certificat de atestare fiscală privind impozitele și taxele locale în cazul persoanelor fizice, eliberat la data de 05.12.2013 de către Primăria _____  - Direcția Impozite, Taxe și Alte Venituri Locale.

 În cursul judecății, Engie România a comunicat faptul că adeverința în cauză a fost eliberată ca urmare a interacțiunii prin consiliere verbală în front office-ul societății din ______, din data de 05.12.2013, iar astfel de adeverințe se eliberează la solicitarea titularului de contract și fără ca acesta să depună obligatoriu o cerere scrisă.

Primăria _____ - Direcția Impozite, Taxe și Alte Venituri Locale a comunicat că, în conformitate, cu nomenclatorul arhivistic, cererile pentru eliberarea certificatelor fiscale au termen de păstrare 2 ani și nu a putut preciza, astfel, datele de identificare ale persoanei care a solicitat efectiv documentul.

La rândul său, ____ a comunicat că orice adeverință necesară proprietarilor se eliberează în urma solicitării verbale a acestora.

Deși, din răspunsurile acestor entități rezultă că astfel de adeverințe și documente se puteau elibera doar proprietarului, este evident că acestea se puteau elibera și persoanelor împuternicite în baza unor procuri notariale, iar în speța de față aceste documente nu puteau fi eliberate decât inculpatului ____, în baza procurii de vânzare a apartamentului obținută în prealabil de inculpatul _____, acest aspect fiind reliefat și prin depozițiile martorei ___, care a susținut că la biroul notarial s-a prezentat mandatarul cu procura specială în original, cu actul de identitate, dar şi cu toate actele necesare, respectiv certificat de atestare fiscală eliberat de Primăria ____ - Serviciul Taxe şi Impozite, adeverinţă de la Asociaţia de proprietari, neputând indica, însă, dacă în acea perioadă se solicitau și facturi de utilităţi sau certificat energetic. Instanța reține că acest aspect este dovedit și prin depozițiile martorului ____, care a susținut că mandatarul s-a prezentat cu o procură, pe care acesta a folosit-o la Distrigaz și la Direcția de impozite și taxe.

Din probele administrate rezultă că toate aceste documente au fost aduse la biroul notarial de către inculpatul ___ cu o zi înainte de perfectarea contractului de vânzare - cumpărare, întrucât protrivit procedurilor notariale, notarul public trebuia să obțină extrasul de carte funciară pentru autentificare și să valideze procura de vânzare prin efectuarea verificărilor de specialitate în Registrul Național Notarial de Evidență a Procurilor și Revocărilor Acestora (RNNEPR), verificare care potrivit actelor existente la dosar, s-a solicitat prin adresa nr. ____ /05.12.2013. De asemenea, înscrisurile existente la dosar confirmă faptul că extrasul de carte funciară pentru autentificare a fost obținut de notarul public, la data de 05.12.2013.  La data de 06.12.2013, inculpatul ____ s-a prezentat la biroul notarial în vederea încheierii și semnării contractului de vânzare cumpărare. La biroul notarial s-au prezentat și cumpărătorii, respectiv martorii ____ și ____, însoțiți fiind de martorul ____ , în calitate de reprezentant al agenției imobiliare. Cu această ocazie a fost încheiat și semnat contractul de vânzare cumpărare având ca obiect apartamentul persoanei vătămate, inculpatul ___ semnând în calitate de persoană împuternicită a vânzătorului. Contractul de vânzare cumpărare a fost autentificat cu încheierea nr. _____. Cu ocazia încheierii contractului, inculpatul _____ a primit de la martorii ____ și ____ suma de 34.000 de euro, reprezentând prețul vânzării. Din declarațiile inculpatului ____ rezultă că imediat după semnarea contractului și primirea sumei de bani de la cumpărători s-a întâlnit cu inculpatul ____, căruia i-a înmânat integral suma de bani primită de la cumpărători. Din coroborarea declarațiilor martorilor ____ și ___ și a inculpatului ____, rezultă că apartamentul a fost vândut cu bunurile din interior.

Din înscrisurile existente la dosar rezultă că dreptul de proprietate dobândit asupra apartamentului nr. ___, din_____, str. ____, de către martorii ____ și ___, în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat cu încheierea nr. _______ a Biroului notarial ____, a fost înscris (întabulat) în cartea funciară nr. ___, a municipiului Galați, prin încheierea nr. ___ a Oficiului de Cadastru și Publicitate imobiliară Galați (filele nr. 84-85, dosar u.p.). La data de 08.05.2015, apartamentul nr. ____, din ___, str. ___, i-a fost vândut numitului ____, de către martorii ____ și ____, în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat cu încheierea nr. ____ a Societății Profesionale ___  (filele nr. 75-80, dosar u.p.).

Din înscrisurile existente la dosar rezultă că dreptul de proprietate dobândit asupra apartamentului nr. ____, din ____, str. ____, de către numitul ___, în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat cu încheierea nr. ___a Societății Profesionale Notariale ___, a fost înscris (întabulat) în cartea funciară nr. ____-U21, a municipiului Galați, prin încheierea nr. ____a Oficiului de Cadastru și Publicitate imobiliară ___ (filele nr. 84-85, dosar u.p., fila nr. 62, dosar fond, vol. II).

Din depozițiile persoanei vătămate, rezultă că în cursul lunii februarie 2014, a primit la locuința din Marea Britanie, un plic, printr-un curier, expediat de inculpatul ____, în interiorul căruia a găsit suma de 650 de euro, cu care trebuia să achite un avans pe numele inculpatului pentru un viitor sejur în Spania, în luna august 2014, dar și cartea sa de identitate, cu seria GL, nr. ____, pe care nu o putuse ridica de la SCLEP ____ în cursul lunii august 2013.

Persoana vătămată a constatat cu surprindere că-i fusese ridicată cartea de identitate de la SPCLEP ____, fără să fi solicitat acest lucru și fără să fi împuternicit pe cineva în acest sens, fapt pentru care l-a contactat telefonic pe inculpatul ____, iar acesta i-a confirmat că el i-a ridicat cartea de identitate de la SPCLEP ____, lăsând să se înțeleagă ca s-a folosit de cunoștința sa (martora _____) și spunându-i că a dorit să-i facă un serviciu.

Ulterior, inculpatul ____ i-a dat asigurări persoanei vătămate că totul este în regulă cu apartamentul, iar în momentul în care persoana vătămată a început să aibă unele suspiciuni, inculpatul a adoptat o poziție de eschivare, relevantă fiind în acest sens, împrejurarea că nu i-a permis tatălui persoanei vătămate să meargă în apartament pentru a-și lua niște lansete, inculpatul, urmârind, așadar, să o împiedice pe persoana vătămată să afle că i-a fost înstrăinat apartamentul.

Această atitudine a inculpatului este reliefată și prin depozițiile martorului ___, care a declarat că, după semnarea contractului, inculpatul ___ i-a comunicat că mama proprietarului are probleme psihice și, în cazul în care mai trece pe la apartament, să-i spună că sunt chiriași (fila nr. 108, dosar u.p.), rezultând astfel, că finalitatea urmărită de inculpat era ca membrii familiei persoanei vătămate și implicit aceasta, să nu afle de înstrăinarea apartamentului.

În cursul zilei de 30.08.2015, persoana vătămată a revenit în țară, iar în urma deplasării la apartament, cât și a verificărilor efectuate la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară ___ și la Biroul individual notarial al martorei ___, a descoperit că inculpatul ___ i-a înstrăinat în mod fraudulos apartamentul.

Instanța că a reținut că declarațiile inculpatului __, în sensul că persoana vătămată a mers singură la SPCLEP __ pentru a-și schimba actul de identitate, sunt contrazise atât de declarațiile persoanei vătămate cât și de cele ale martorei ___, care a susținut că persoana vătămată era însoțită de un bărbat. Apărările inculpatului ___, în sensul că persoana vătămată și-a ridicat personal cartea de identitate și că, chiar i-ar fi arătat-o și ar fi făcut cinste, sunt infirmate atât de declarațiile persoanei vătămate cât și de înscrisurile depuse de aceasta și din care rezultă în mod categoric că la data de 11.09.2013, persoana vătămată se afla în Marea Britanie, astfel că nu putea fi în același timp și la sediul SPCLEP ____.

Apărările inculpatului ___, în sensul că a existat o discuție la care au participat el, persoana vătămată și inculpatul ___, în cadrul căreia persoana vătămată i-a propus inculpatului ___ să-l împuternicească pentru vânzarea apartamentului, discuții care ar fi avut loc în perioada noiembrie-decembrie 2013, când persoana vătămată ar fi revenit singură în țară cu mașina, sunt contrazise atât de declarațiile persoanei vătămate cât și de declarațiile inculpatului __, care a susținut că nu a avut niciodată vreo discuție cu persoana vătămată în legătură cu vânzarea apartamentului.

De asemenea, înscrisurile depuse de persoana vătămată dovedesc fără echivoc împrejurarea că în perioada indicată de inculpatul ___, persoana vătămată se afla în Marea Britanie.

 Apărările inculpatului ___, în sensul că inculpatul ___ i-a înmânat persoanei vătămate cartea sa de identitate în vederea întocmirii procurii de vânzare și că a doua zi a transportat cu mașina sa, persoana vătămată la un birou notarial, de unde aceasta a revenit cu o procură pe numele inculpatului ___, sunt contrazise atât de declarațiile persoanei vătămate cât și de declarațiile inculpatului ___, care a a susținut în mod constant că singurele discuții cu privire la împuternicirea de vânzare a apartamentului le-a avut cu inculpatul ___, de la care a și primit procura de vânzare și pașii pe care trebuia să-i parcurgă până la semnarea contractului. De asemenea, declarațiile persoanei vătămate și ale inculpatului ___ infirmă apărarea avansată de inculpatul ___, în sensul că a mers la apartamentul persoanei vătămate însoțit de aceasta și de inculpatul ___ pentru a-i prezenta acestuia din urmă imobilul.

Inculpatul __ a declarat că a dat anunțul de vânzare a apartamentului persoanei vătămate în ziarul Viața Liberă, la solicitarea telefonică a persoanei vătămate, recunoscând că a lăsat ca număr de contact telefonul său personal. Instanța a reținut că probatoriul administrat confirmă că inculpatul _ a dat anunțul de vânzare a apartamentului persoanei vătămate și că a lăsat numărul său personal de telefon, însă declarațiile persoanei vătămate infirmă categoric apărarea inculpatului în sensul că anunțul a fost făcut la solicitarea acesteia.

Inculpatul ___ a recunoscut că s-a interesat de prețul de vânzare a apartamentului persoanei vătămate, și că a fost contactat de reprezentanții unor agenții imobiliare, care ulterior au venit cu niște clienți pentru a viziona apartamentul. Apărarea inculpatului în sensul că la vizionarea apartamentului de către potențialii cumpărători, au fost prezenți în anumite zile atât persoana vătămată cât și inculpatul ___, este infirmată în mod categoric prin declarațiile persoanei vătămate și ale martorilor ____, ____și ___, din coroborarea declarațiilor acestor martori rezultând cu certitudine că la fiecare vizionare, inculpatul ___ era singur în apartament. Mai mult, organele de urmărire penală le-au prezentat martorilor ____ și ___ fotografia persoanei vătămate ___, iar aceștia au declarat că nu cunosc această persoană.Inculpatul ____ a declarat că în prezența sa, un client care viziona apartamentul i-a comunicat că dorește să cumpere apartamentul, iar în acel moment era prezent și inculpatul ____. A declarat că atunci când clientul a întrebat cine este proprietarul, reprezentantul agenției imobiliare, prezent și el la vizionare, i-ar fi comunicat acestuia că proprietarul apartamentului este plecat din țară, indicându-i-l, totodată, clientului, pe inculpatul ___, despre care a afirmat că are procură de vânzare a apartamentului. Această apărare a inculpatului este infirmată atât de martorii ___ și ___, cât și de inculpatul ___.Apărarea inculpatului __, în sensul că prețul apartamentului a fost negociat de reprezentantul agenției imobiliare cu cumpărătorul este infirmată atât prin declarațiile martorului ___ cât și prin declarațiile martorului ___, care a susținut constant faptul că prețul de vânzare a fost negociat exclusiv cu inculpatul _____.

Instanța a reținut că apărările inculpatului ___ nu au suport în materialul probator al cauzei, unele afirmații fiind contradictorii și lipsite de orice fundament. Exemplificative în acest sens, sunt declarațiile inculpatului în sensul că el a refuzat să fie împuternicit de persoana vătămată pentru vânzarea apartamentului, cu justificarea că nu avea timp să se ocupe de așa ceva, pentru ca ulterior, în contradicție cu această teză, să susțină că s-a ocupat de publicarea anunțului în ziar, de stabilirea prețului orientativ al vânzării, de primirea clienților și agenților imobiliari pentru vizionarea apartamentului, de primirea ulterioară a prețului vânzării de la inculpatul ___, de schimbarea așa zisei sume de bani primite în lei, dar și de predarea acestei sume persoanei vătămate tocmai în Anglia. În concluzie, inculpatul susține concomitent, atât faptul că nu avea timp să se ocupe de vânzarea apartamentului, cât și faptul că s-a ocupat de o parte importantă din activitățile premergătoare, dar și ulterioare încheierii contractului de vânzare cumpărare. De asemenea, instanța a reținut ca lipsită de fundament și afirmația inculpatului ___, cum că la fiecare vizionare a apartamentului inculpatul ___ era indicat de către reprezentantul agenției imobiliare ca persoană împuternicită să vândă apartamentul, atât timp cât din actele existente la dosar reiese că inculpatul ___ a publicat anunțul de vânzare a apartamentului la data de 12.11.2013, iar procura de vânzare pe numele inculpatului ___ a fost întocmită la data de 28.11.2013. Prin urmare, inculpatul ___ nu putea fi prezentat drept mandatar anterior datei de 28.11.2013, această ipoteză fiind confirmată și prin depozițiile martorilor ___ și ___, care au susținut că posibilitatea realizării vânzării prin mandatar a fost adusă pentru prima oară în discuție de inculpatul ___, abia după ce i-au comunicat decizia de cumpărare a apartamentului. Din probele administrate rezultă că activitatea infracțională a inculpatului a fost una deosebit de elaborată, aceasta a fost realizată în etape și a avut ca elemente centrale și punct de plecare, intrarea frauduloasă în posesia cărții de identitate a persoanei vătămate și deținerea unui rând de chei de la apartamentul persoanei vătămate, aspect pe care inculpatul nu l-a negat niciodată.

Instanța a reținut că declarațiile persoanei vătămate se coroborează cu conținutul convorbirilor telefonice purtate de aceasta cu inculpatul, iar instanța reține că aceste probe dovedesc dincolo de orice îndoială că inculpatul __ a ridicat cartea de identitate a persoanei vătămate de la SCLEP ___, semnând în locul acesteia în cererea tip pentru eliberarea actului de identitate, la rubrica semnătura solicitantului de primire.

Referitor la infracțiunea de înșelăciune, în opoziție cu apărările inculpatului ____, instanța a reținut că fapta își păstrează tipicitatea obiectivă și în situația în care acțiunea de inducere în eroare se exercită asupra altei persoane decât cea în patrimoniul căreia s-a produs paguba, astfel de soluții find consacrate la nivel jurisprudențial și doctrinar. Prin urmare, în speța de față, împrejurarea că acțiunea de amăgire a inculpatului ___ s-a exercitat asupra martorilor ___ și ___, iar paguba s-a produs în patrimoniul persoanei vătămate ___, nu are nicio relevanță asupra existenței infracțiunii de înșelăciune. Instanța a mai reținut că din coroborarea probelor cauzei rezultă în mod indubitabil împrejurarea că inculpatul ___ l-a determinat pe inculpatul ___ să-l ajute în desfășurarea activității infracționale cu acte de complicitate materială.

În cursul urmăririi penale și al judecății, inculpatul ___ a recunoscut că a discutat în legătură cu împuternicirea de vânzare a apartamentului persoanei vătămate, exclusiv cu inculpatul ___, subliniind că nu a discutat niciodată pe această temă cu persoana vătămată ____, pe care, de altfel, o văzuse o singură dată, la un grătar la locuința inculpatului ___. A confirmat că a primit de la inculpatul ___ procura de vânzare și că a urmat pașii trasați de acest inculpat, sens în care s-a deplasat la biroul notarial indicat de acesta, unde a semnat contractul de vânzare cumpărare. A mai precizat că imediat după primirea banilor de la cumpărători, s-a întâlnit cu inculpatul ____, căruia i-a înmânat întrega sumă de bani. Instanța a reținut că apărarea inculpatului ____ constă, în esență, în negarea cunoașterii caracterului fraudulos al împuternicirii primite pentru vânzarea apartamentului, acesta acreditând teza că fusese încredințat că procura provenea de la adevăratul proprietar. Această apărare a inculpatului ____ nu poate fi primită, de vreme ce însuși inculpatul a recunoscut în mod constant că nu a discutat niciodată cu persoana vătămată în legătură cu întocmirea împuternicirii de vânzare a apartamentului, iar din declarațiile date în cursul judecății rezultă că avea dubii cu privire la legalitatea acestei procuri.

Instanța a reținut că din perspectiva laturii subiective, pentru existența complicității se impune ca ajutorul să fie dat cu intenție directă sau indirectă. În concluzie, complicele trebuie să prevadă atât urmările actelor sale, cât și urmările faptei autorului și să urmărească producerea acestora sau să accepte posibilitatea producerii lor. În speța de față, rezultatul socialmente periculos s-a prefigurat ca inevitabil prin semnarea contractului și încasarea prețului vânzării, operațiuni pe care inculpatul ___ le-a realizat fără ezitare, astfel că se poate conchide că acesta a acționat cu forma de vinovăție a intenției directe.

Instanţa a reţinut astfel, că din ansamblul probator administrat în cursul procesului penal,  rezultă, dincolo de orice îndoială, că inculpații au comis faptele reținute în sarcina lor.

În consecință, instanța l-a condamnat pe inculpatul ___ la o pedeapsă de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, faptă prevăzută și pedepsită de art. 320 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal (faptă din 11.09.2013), la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals privind identitatea în formă continuată (2 acte materiale), faptă prevăzută și pedepsită de art. 327 alin. 1 și 2 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal și art. 5 alin. 1 Cod penal (acte materiale din 08.11.2013 și 28.11.2013), la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la fals intelectual, faptă prevăzută și pedepsită de art. 52 alin. 3 Cod penal raportat la art. 321 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal (faptă  din data de 28.11.2013), la o pedeapsă de 4 (patru) ani și 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, faptă prevăzută și pedepsită de art. 244 alin. 1 și 2 Cod penal cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal (faptă  din data de 06.12.2013).

Instanța a constatat că faptele sunt concurente și în baza art. 38 alin. 1 și 39 alin. 1 lit. b Cod penal, a aplicat pedeapsa cea mai grea de 4 ani și 6 luni închisoare, la care a adăugat un spor de o treime din celelalte pedepse, respectiv 1 (un) an și 8 (opt) luni închisoare, inculpatul ___ urmând să execute pedeapsa rezultantă de 6 (șase) ani și 2 (două) luni închisoare.

Cu privire la infracțiunea inculpatului ____, instanța a avut în vedere o gravitate ridicată, acesta având un rol esential în menținerea în eroare a martorilor și în asigurarea reușitei infracționale a faptei inculpatului ____. A avut în vedere că prin fapta sa, inculpatul a contribuit la pricinuirea unei pagube foarte importante în patrimoniul persoanei vătămate, iar cu ocazia comiterii infracțiunii a dat dovadă de determinare și perseverență deosebite. Din fișa de cazier judiciar, rezultă că acesta a fost condamnat pentru infracțiuni de tâlhărie și trafic de droguri, fapta din prezenta fiind săvârșită în stare de recidivă postexecutorie în raport cu sentința penală nr. ____a Tribunalului Galați, definitivă prin decizia penală nr. ____a ÎCCJ. Instanța l-a condamnat pe inculpatul ___ la o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, faptă prevăzută și pedepsită de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 244 alin. 1 și 2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal în referire la art. 43 alin. 5 Cod penal și art. 5 alin. 1 Cod penal (faptă din data de 06.12.2013). Instanța a constatat că fapta din prezenta este concurentă cu faptele pentru care inculpatul ____ a fost condamnat la pedeapsa rezultantă a închisorii de 9 ani și 11 luni, prin sentința penală nr. ____ a Tribunalului București, definitivă prin decizia penală nr. ___a Curții de Apel București.

A descontopit pedeapsa rezultantă de 9 ani și 11 luni închisoare, aplicată inculpatului ____ prin sentința penală nr. ___a Tribunalului București, definitivă prin decizia penală nr. ____ a Curții de Apel București, cu înlăturarea sporului, în pedepsele componente de 7 (șapte) ani închisoare, 5 (cinci) ani închisoare, 3 (trei) ani închisoare, 6 (șase) luni închisoare și 3 (trei) luni închisoare.În temeiul art. 40 alin. 1 Cod penal în referire la art. 38 alin. 1 și 39 alin. 1 lit. b Cod penal, a aplicat pedeapsa cea mai grea de 7 (șapte) ani  închisoare, la care a adăugat un spor de o treime din celelalte pedepse, respectiv 3 (trei) ani și 11 (unsprezece) luni închisoare, inculpatul ___ urmând să execute pedeapsa rezultantă de 10 (zece) ani  și și 11 (unsprezece) luni închisoare.

Latura civilă a cauzei:

În cursul judecății, la termenul din data de 22.10.2019, înainte de începerea cercetării judecătorești, persoana vătămată ____ a depus la dosar o cerere prin care a arătat că înțelege să se constituie parte civilă cu suma de 200.000 de lei, cu titlu de daune materiale, reprezentând preţul apartamentului și a bunurilor din interior, sumă actualizată cu rata inflației și dobânda legală, de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la plata integrală a debitului și cu suma de 50.000 de lei, cu titlu de daune morale, reprezentând echivalentul suferinței psihice generate de pierderea apartamentului și a bunurilor din el și care constituiau singura legătură cu țara natală, sumă actualizată  cu rata inflației și dobânda legală, de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la plata integrală a debitului.Instanța a apreciat că în cauză sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale în sarcina inculpaților ____ și ____, potrivit dispozițiilor art. 1357 Cod civil, cu privire la daunele materiale suferite de partea civilă ____, în urma săvârșirii infracțiunilor de înșelăciune și respectiv, complicitate la înșelăciune, ce fac obiectul cauzei, existența prejudiciului material fiind dovedită pe deplin prin mijloacele de probă existente la dosar. Instanța a admis, în parte, acțiunea civilă exercitată de partea civilă ____ și a obligat, în solidar, inculpații ____ și ____ să-i achite acesteia suma de 200.000 de lei, cu titlu de daune materiale și suma de 5000 de lei, cu titlu de daune morale, sume la care se adaugă dobânda legală și rata inflației, de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la momentul plății efective. În cauză nu putea fi dispusă restabilirea situației anterioare prin desființarea contractului de vânzare cumpărare a martorilor ____ și ___și a contractului de vânzare cumpărare subsecvent, întrucât apartamentul a fost dobândit cu bună credință, iar dreptul de proprietate al acestora a fost înscris în cartea funciară în conformitate cu dispozițiile art. 901 Cod civil, iar dispozițiile art. 256 Cod procedură penală statuează că restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii se poate dispune numai dacă aceasta este posibilă.

Calea de atac

Inculpații ____ şi ____ au formulat apel împotriva sentinței penale menționată, apreciind că nu există probe certe care să le demonstreze vinovăția.

Prin decizia penală nr. ____, Curtea de Apel Galați a respins ca nefondat apelul declarat de cei doi inculpați.

Instanța de control a reținut că, pe de o parte, susținerile inculpaților în etapa apelului nu au fost de natură să modifice situația de fapt reținută de instanța de fond, iar pe de altă parte, inculpații au reluat (ca motive de apel) apărările expuse în cursul dezbaterilor la prima instanță.

Curtea a stabilit că, la data de 11.09.2013 inculpatul ____, s-a prezentat la Serviciul de Evidenţă  Informatizată a Persoanei (SCLEP) ____ unde, fără a prezenta niciun un act de natură a proba mandatarea lui cu privire la ridicarea actului de identitate al persoanei vătămate ____ a semnat, în numele acestuia şi pentru el, la rubrica „semnătura solicitantului de primire a actului de identitate şi a cărții de alegător”, preluând şi folosind în interes personal documentul în cauză. Ulterior la data de 08.11.2013, același inculpat s-a deplasat la BNP ____, unde, prezentându-se sub identitatea persoanei vătămate ____, prin folosirea frauduloasă a cărții de identitate a acestuia, a obținut o copie de pe actele de proprietate ale imobilului apartament situat în mun. Galaţi, str. ____. La data de 28.11.2013, inculpatul ___ s-a deplasat, din nou la BNP ____, unde, prezentându-se, încă o dată, sub identitatea persoanei vătămate ____, prin folosirea frauduloasă a cărții de identitate a acestuia, a procedat la obținerea unei procuri prin care l-a mandatat pe inculpatul ____ să procedeze la vânzarea imobilului (apartament) situat în mun. Galaţi, ____. Cu aceasta ocazie acesta a determinat, cu intenţie, pe notarul public ____de a atesta, prin procura autentificată la data de 28.11.2013, calitatea de mandatar a persoanei vătămate ____ pentru a înstrăina apartamentul aparținând acestuia, fără ca notarul public în cauză să cunoască manoperele infracționale ale inculpatului.

După acest moment, inculpatul ____ l-a determinat cu intenție pe inculpatul ____ să procedeze la menținerea în eroare a martorilor ____ şi ____, prin prezentarea ca adevărată a calității sale de mandatar a persoanei vătămate ____ şi i-a indus şi menținut în eroare pe martorii ___ şi____, cu prilejul negocierii vânzării apartamentului care aparținea de drept persoanei vătămate ________, prezentându-se fie sub identitatea acestuia, fie ca „împuternicit” al acestuia cu sarcina de a înstrăina imobilul mai sus menționat.

Activitatea infracțională a inculpatului ___ a constat în aceea că în cursul anului 2013, cu prilejul încheierii contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului situat în mun. ____, str. ____, aparținând persoanei vătămate ____, a menținut în eroare pe martorul ____, prezentându-se şi confirmându-i, în mod neadevărat, că a fost mandatat de persoana vătămată mai sus citată pentru a proceda la înstrăinarea imobilului respectiv. Inculpatul ___, în încercarea sa de a induce ideea unei culpe exclusive a inculpatului ___ expune pe larg modalitatea în care acest din urmă inculpat s-a ocupat de vânzarea apartamentului aparținând persoanei vătămate ____. Astfel, în cursul urmăririi penale și al judecății, inculpatul ___ a recunoscut că a discutat în legătură cu împuternicirea de vânzare a apartamentului persoanei vătămate, exclusiv cu inculpatul ___, subliniind că nu a discutat niciodată pe această temă cu persoana vătămată ___, pe care, de altfel, o văzuse o singură dată, la un grătar la locuința inculpatului ____. A confirmat că a primit de la inculpatul ____ procura de vânzare și că a urmat pașii trasați de acest inculpat, sens în care s-a deplasat la biroul notarial indicat de acesta, unde a semnat contractul de vânzare cumpărare. A mai precizat că imediat după primirea banilor de la cumpărători, s-a întâlnit cu inculpatul ____, căruia i-a înmânat întreaga sumă de bani. Inculpatul a recunoscut în mod constant că nu a discutat niciodată cu persoana vătămată în legătură cu întocmirea împuternicirii de vânzare a apartamentului, iar din declarațiile date în cursul judecății rezultă că avea dubii cu privire la legalitatea acestei procuri, arătând cu ocazia audierilor că a intenționat de mai multe ori să ia legătura cu persoana vătămată, însă a renunțat la aceste demersuri odată că inculpatul ___ l-a asigurat că totul este în regulă.  Cu toate aceste îndoieli, inculpatul ___ s-a deplasat la orice solicitare lansată de inculpatul ___ în legătură cu înstrăinarea imobilului aparținând persoanei vătămate, respectiv la notarul public şi la diverse societăți comerciale, instituții publice şi asociația de proprietari pentru a obține documentele şi adeverințele necesare perfectării contractului de vânzare cumpărare. În acest sens, relevante în cauză sunt declarațiile notarului public care confirmă împrejurarea că inculpatul ____ a fost însoțit la momentul solicitării procurii de persoana care urma să fie împuternicită, precum şi de declarațiile martorului ____ care arată că mandatarul (pe care l-a indicat ca fiind inculpatul ____) a prezentat o procură pe care de altfel a folosit-o la Distrigaz şi Direcția de impozite şi taxe.

De asemenea, probatoriul este completat şi de conținutul convorbirilor telefonice dintre inculpatul ____ şi persoana vătămată, în care inculpatul recunoaște că a înstrăinat apartamentul în schimbul sumei de 35.000 euro, oferind totodată şi o explicație cu privire la suma menționată în cuprinsul contractului de vânzare  cumpărare, inferioară prețului obținut tocmai pentru a eluda parte din taxele notariale. Inculpatul ____ recunoaște cu aceeași ocazie că tot el este cel care a ridicat cartea de identitate a persoanei vătămate cu ajutorul relațiilor sale din cadrul SPCLEP ____.

Şi încadrarea juridică stabilită de prima instanţă este corectă, în drept faptele  inculpatului  ____  întrunind elementele constitutive ale infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, faptă prevăzută și pedepsită de art. 320 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal (faptă din 11.09.2013), fals privind identitatea în formă continuată (2 acte materiale), faptă prevăzută și pedepsită de art. 327 alin. 1 și 2 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal și art. 5 alin. 1 Cod penal (acte materiale din 08.11.2013 și 28.11.2013), participație improprie la fals intelectual, faptă prevăzută și pedepsită de art. 52 alin. 3 Cod penal raportat la art. 321 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal (faptă  din data de 28.11.2013) și înșelăciune, faptă prevăzută și pedepsită de art. 244 alin. 1 și 2 Cod penal cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal (faptă  din data de 06.12.2013), toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal. 

Totodată, în acord cu prima instanță Curtea constată că fapta inculpatului ____, constând în aceea că, în anul 2013, cu prilejul încheierii contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului situat în mun. Galaţi, str. ____, aparţinând persoanei vătămate ____, a menţinut în eroare pe martorul ____, prezentându-se şi confirmându-i, în mod neadevărat, că a fost mandatat de persoana vătămată mai sus citată pentru a proceda la înstrăinarea imobilului respectiv, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de de complicitate la înșelăciune, faptă prevăzută și pedepsită de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 244 alin. 1 și 2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal în referire la art. 43 alin. 5 Cod penal și art. 5 alin. 1 Cod penal (faptă din data de 06.12.2013).

Problema de drept

Instanţa de apel a respins ca nefondat apelul inculpaților și a constatat că nu se impune achitarea acestora, fiind legală şi temeinică soluția pronunțată de prima instanță, atât în ceea ce privește soluționarea acțiunii penale, cât şi cu privire la modalitatea de soluţionare a acţiunii civile.

Domenii speta

Spete similare