Contestaţie la executare

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE

GREFIER

Constată că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Oradea la data de 12.06.2019, contestatoarea F.D.R., în contradictoriu cu intimatul C.A.D.L.B., a formulat contestaţie la executare in dosarul de executare silită nr. 658/E/2019 aflat pe rolul B.E.J., solicitând anularea încheierii de încuviinţare a executorii silite nr. 3062, pronunțată in data de 17.05.2019 şi prin care sa dispus încuviințarea silită în dosarul nr. 658/E/2019; anularea încheierii pentru stabilirea cheltuielilor de executare silita din data de 24.05.2019; anularea tuturor formelor de executare efectuate si/sau începute in dosarul de executare nr. 658/E/2019; suspendarea executării silite pana la soluţionarea in mod definitiv a prezentei contestaţii; cu cheltuieli de judecata.

În motivarea în fapt a acţiunii, s-a arătat că, la data de 11.04.2019, intre contestatoare si intimatul din prezenta cauza, a fost încheiat contractul de asistenta juridica seria OT nr. 012042.

Potrivit art. 1.1 din contract, obiectul acestuia l-au reprezentat activităţile de „asistare/ reprezentare, redactare, semnare, depunere înscrisuri în fața tuturor organelor judiciare/ extrajudiciare si in fata tuturor persoanelor fizice si/sau juridice de drept public si/sau de drept privat in dosarul de malpraxis medical." Potrivit art. 2 din contactul de asistenta juridica in discuţie, onorariul fix a fost stabilit la suma de 2.000 euro si un onorariu de succes in cuantum de 25% din suma ce urma a fi obţinută cu titlu de daune.

Prin actul adiţional la contractul de asistenţă juridică seria OT nr. 012042, încheiat la aceeași dată, respectiv 11.04.2019, obiectul contractului a fost extins la un număr mai mare de activităţi, astfel cum rezultă din cuprinsul acestuia.

Contestatoarea arată că s-a prezentat la sediul intimatului in vederea soluţionării unei presupuse probleme legată de serviciile unui medic stomatolog. Însă, la o zi după încheierea contractului de asistenţă juridică, la data de 12.04.2019, in urma unei vizite la un alt medic stomatolog, contestatoarea a aflat că nu ar fi cazul de malpraxix.

Astfel, in data de 15.09.2019, prin intermediul poştei electronice, i-a solicitat domnului avocat să nu întreprindă niciun demers împotriva doctorului stomatolog şi i-a mai adus la cunoştinţă faptul că încetează contractul de asistenţă juridică. In opinia sa, este evident că rezilierea unilaterală a contractului de către client este legală şi notificarea realizată nu trebuia să fie acceptată de către avocat pentru a produce efecte, fiind de natura contractului de asistenţă posibilitatea renunţării unilaterale la serviciile avocatului.

Însă, cu toate acestea, contestatoarea arată că, la data de 28.05.2019, a primit somaţia mobiliară, însoțită de încheierea de încuviințare a executării silite, încheiere prin care s-au stabilit cheltuielile de executare silită, precum şi înştiinţarea privind poprirea conturilor şi a veniturilor, deşi intimatul nu a prestat nici măcar un serviciu in interesul său.

Contestatoarea apreciază că sunt incidente disp. art. 1556 C.civ.: (1) „Atunci când obligaţiile născute dintr-un contract sinalagmatic sunt exigibile, iar una dintre părţi nu execută sau nu oferă executarea obligaţiei, cealaltă parte poate, într-o măsură corespunzătoare, să refuze executarea propriei obligaţii, afară de cazul în care din lege, din voinţa părţilor sau din uzanţe rezultă că cealaltă parte este obligată să execute mai întâi”.

Astfel, în condiţiile art. 1556 C.civ., excepţia de neexecutare a contractului reprezintă un mijloc de apărare aflat la dispoziţia uneia dintre părţile contractului sinalagmatic, in cazul in care i se pretinde executarea obligaţiei care îi incumbă, fără ca partea ce pretinde această executare să-şi execute propriile obligaţii. Prin invocarea acestei excepţii, se obţine suspendarea executării propriilor obligaţii, până in momentul in care cealaltă parte îşi va îndeplini obligaţiile ce-i revin, efectul suspensiv al excepţiei de neexecutare a contractului urmând să înceteze la momentul in care obligaţiile vor fi îndeplinite de către partea ce pretinde executarea.

Totodată, conf. art. 124 din Statutul Profesiei de Avocat, „contractul de asistenţă juridică investit cu formulă executorie, in condiţiile legii, constituie titlu executoriu cu privire la restanţele din onorariu şi alte cheltuieli efectuate de avocat in interesul clientului”, ori atâta timp cât nu există o restanţă la plata onorariului fix, contestatoarea apreciază că nu datorează acest onorariu, deoarece nu sunt întrunite exigenţele art. 1481 C.civ., raportat la art. 129 alin. 3 din Statutul Profesiei de Avocat, nefiind folosit niciun mijloc necesar la care s-a obligat intimata, trebuie constatată inexistenţa titlului executoriu şi, pe cale de consecinţă, nelegalitatea procedurii de executare silită.

In drept, a invocat disp. art. 453, art. 711 şi urm. C.proc.civ. şi art. 719 C.proc.civ.

La data de 04.07.2019, intimatul a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestaţiei, in principal, ca inadmisibilă, iar in subsidiar ca neîntemeiată.

Având in vedere dispozițiile art. 713 alin. 2 din Codul de Proc. Civ., așa cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, intimatul invocă excepția inadmisibilității contestației la executare, apreciind că nu se mai pot invoca drept motive de contestație la executare aspecte care ar duce la desființarea titlului executoriu printr-o acțiune de drept comun.

Pe calea acțiunii de drept comun, obiect denunțarea unilaterala a contractului pentru neexecutarea lui/executarea necorespunzătoare si in niciun caz nu se pot invoca in cadrul contestației la executare motive ce țin de neexecutarea contractului sau de executarea in mod necorespunzător.

Deşi contestatoarea a menționat ca a denunțat unilateral contractul, subliniază că acest aspect este total neadevărat, coroborat cu faptul ca nu a depus la dosar niciun înscris in acest sens. Totodată, arată că cererea de începere a executării silite a fost depusa la executorul judecătoresc după data intrării in vigoare a Legii nr. 310/2018, astfel că întreaga executare silita, inclusiv contestația la executare, este supusa Codului de proc. Civ., așa cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018.

In subsidiar, in situația in care instanța de judecata va trece peste excepția inadmisibilității invocata, a solicitat respingerea contestației la executare ca netemeinica. Apreciază că, contestatoarea cu rea-credință, încearcă sa inducă in eroare instanța de judecata cu privire la modul in care au decurs relațiile contractuale intre părți. In primul rând, contestatoarea încearcă sa inducă in eroare instanța de judecata cu privire la faptul ca aceasta ar fi comunicat orice intenție de denunțare a contractului de asistenta juridica si a actului adițional.

In mod nejustificat, se menționează in cadrul contestației la executare faptul că rezilierea unilaterala a contractului de către client nu trebuia acceptata de către avocat, producând astfel efecte de drept. Astfel, intimatul arată că „renunțarea unilaterala”, la care face referire contestatoarea in contestație, conform dispozițiilor Noului Cod Civil, este in fapt o denunțare unilaterala, si se aplica regulile denunțării unilaterale, așa cum in mod concret sunt prevăzute de art. 1277 Codul Civil, legea materiala aplicabila, coroborat cu actul adițional nr. 1 la contractul de asistenta juridica ce constituie titlu executoriu.

Prin urmare, contractul de asistenta juridica este un contract cu executare succesiva încheiat pentru o perioada și nedeterminata, astfel, daca contestatoarea dorea într-adevăr sa denunțe unilateral contractul, trebuia să îi trimită o notificare de denunțare a contractului de asistenta juridica, iar in cadrul acestei notificări sa fie prevăzut un termen rezonabil de preaviz si sa îi pună la dispoziție contractul de asistenta juridica in original si actul adițional pentru a fi anulate.

Contestatoarea menționează faptul ca, in data de 15.09.2019, ar fi trimis prin posta electronica intenția sa de a înceta contractul de asistenta juridica, însă acest lucru nu este adevărat, deoarece contestatoarea i-a comunicat că nu deține nicio adresa de e-mail, dovada in acest sens consta in procesul-verbal întâlnire/discuție client încheiat cu ocazia încheierii contractului de asistenta juridica si a actului adițional. In cadrul acestui proces-verbal, semnat de către contestatoare, spunând ca nu are de formulat nicio observație, contestatoarea a menționat ca nu are adresa de e-mail, astfel punându-i la dispoziție drept date de contact numai numărul de telefon. Totodată, in cadrul întâlnirii dintre părți de la birou (in momentul in care s-au încheiat contractul de asistenta juridica, actul adițional si procesul-verbal), contestatoarea i-a spus starea de fapt pentru ca intimatul sa o scrie, deoarece contestatoarea a spus ca nu are adresa de e-mail si ca nu poate sa îi trimită starea de fapt prin e-mail.

In cadrul contractului de asistenta juridica se menționează faptul c onorariul fix in cuantum de 2000 euro se achita pana pe data de 15.04.2019. In data de 15.04.2019, precum si la câteva zile ulterioare, intimatul arată că a verificat daca contestatoarea a achitat onorariul conform contractului de asistenta juridica, sens in care a încercat sa o contacteze telefonic, însă aceasta nu a binevoit a răspunde la telefon, fapt ce l-a determinat sa înceapă executarea silita.

Pe de altă parte, a subliniat faptul ca intre părți, pe lângă contractul de asistenta juridica ce constituie titlu executoriu in cauza, a mai fost încheiat si actul adițional nr. 1 la contractul de asistenta juridica, act care este parte integranta din contractul de asistenta juridica, act adițional care a fost semnat si asumat de către contestatoare, dovada in acest sens consta in faptul ca la pag. 4 ( ultima) contestatoarea a scris cu mana si a semnat ca: „ Am citit si am înțeles clauzele” si „Am primit un exemplar", asumându-si așadar si obligația de a achita onorariul, așa cum acesta era prevăzut si in acest act adițional.

In drept, a invocat disp. art. 205, 713 Cod de Proc. Civ., precum si orice dispoziție legala ce își găsește aplicabilitate in cauza de fata.

La solicitarea instanței, a fost acvirată copia certificată a dosarului execuţional nr. 658/E/2019 instrumentat de BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin Încheierea nr. .../17 mai 2019, pronunțată de Judecătoria Oradea în Dosarul nr...., s-a admis cererea formulată de BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC şi, în consecinţă, s-a încuviințat executarea silită în dosarul execuţional nr. 658/E/2019, având ca obiect cererea formulată de creditorul urmăritor C.A.D.L.B.,  împotriva debitoarei F.D.R. A fost autorizat creditorul să treacă la executarea silită a obligaţiei cuprinse în titlul executoriu reprezentat de Contract de asistenţă juridică Seria OT/012042 din data de 11.04.2019, pentru recuperarea sumei restante de 2.000,00 EURO, reprezentând onorariu de avocat, la care se adaugă cheltuielile de executare silită (fila 8 din dosarul execuțional nr. 658/E/2019, acvirat la prezentul).

Prin Somația mobiliară emisă în data de 24.05.2019, în dosarul execuţional nr. 658/E/2019, BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC a somat-o pe contestatoare să plătească suma de 2.000 Euro, la cursul BNR din ziua plății, cu titlu de onorariu de avocat, precum și suma de 1.538 lei, cu titlu de cheltuieli de executare silită, în temeiul titlului executoriu reprezentat de Contractul de asistenţă juridică Seria OT/012042 din data de 11.04.2019 (fila 15 din dosarul execuțional nr. 658/E/2019, acvirat la prezentul).

Prin adresa de înființare a popririi emisă în data de 24.05.2019, în dosarul execuţional nr. 658/E/2019, BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC a înființat poprirea asupra conturilor bancare ale debitoarei, până la încasarea sumei totale de 2.000 Euro, la cursul BNR din ziua plății, și sumei de 1.538 lei, cu titlu de cheltuieli de executare silită, în temeiul titlului executoriu reprezentat de Contractul de asistenţă juridică Seria OT/012042 din data de 11.04.2019 (fila 13 din dosarul execuțional nr. 658/E/2019, acvirat la prezentul).

În primul rând, instanţa constată că executarea silită împotriva contestatoarei a început ulterior datei de 15.02.2013. Prin urmare, având în vedere dispoziţiile art. 3 alin. 1 din Legea nr. 76/2012, raportat la dispoziţiile art. 622 alin 2 din Legea nr. 134/2010, instanţa constată că sunt aplicabile speţei pendinte dispoziţiile noului Cod de procedură civilă.

Potrivit dispoziţiilor art. 248, alin. 1 Cod procedură civilă, „instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.”

Prin încheierea de ședință din data de 26.09.2019, instanța a admis excepția netimbrării petitului privind suspendarea executării silite, excepție invocată din oficiu, și, în consecință, a anulat ca netimbrat acest capăt de cerere. De asemenea, instanța a respins ca lipsită de interes excepția lipsei calității procesuale pasive a BEJ, excepție invocată de acesta.

Raportat la excepția inadmisibilității contestației la executare, excepție invocată de intimat, instanța o va califica drept o apărare de fond, urmând a o analiza ca atare.

Constituind cea de-a doua fază a procesului civil, executarea silită trebuie să se desfăşoare cu respectarea strictă a prevederilor art. 622 şi următoarele din Codul de procedură civilă. Încălcarea lor deschide părţii interesate dreptul de a formula contestaţie la executare, în cadrul căreia pot fi invocate, în principiu, numai împrejurări ce vizează legalitatea formelor de executare silită întreprinse de reprezentantul forţei publice. Aşadar, pentru a asigura desfăşurarea legală a procedurii de executare, s-a prevăzut un mijloc procedural prin care părţile din raportul de executare sau terţe persoane vătămate se pot plânge instanţei judecătorești competente, în scopul de a obţine desfiinţarea actelor ilegale de executare, pe calea contestaţiei la executare.

Deoarece executarea silit este supusă prin lege controlului instanţei, art. 712 Cod procedură civilă prevede principiul general ca ,,împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare. De asemenea, se poate face contestaţie la executare şi în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condiţiile legii.

(2) Dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută la art. 443, se poate face contestaţie şi în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu’’.

Art. 713 Cod procedură civilă mai statuează: ,,(1) Dacă executarea silită se face în temeiul unei hotărâri judecătoreşti sau arbitrale, debitorul nu va putea invoca pe cale de contestaţie motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune în cursul judecăţii în primă instanţă sau într-o cale de atac ce i-a fost deschisă.

(2) În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestaţia la executare şi motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desfiinţarea lui, inclusiv o acțiune de drept comun’’.

Verificând titlul executoriu care stă la baza executării silite în dosarul execuţional nr. 658/E/2019 instrumentat de BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC, instanța constată că acesta este un contract de asistență juridică.

Având în vedere caracterul specific al titlului executoriu din speța pendinte, nefiind vorba de fapt despre o hotărâre judecătorească, instanța reamintește dispozițiile art. 713, alin. 2 Cod procedură civilă, care statuează că se pot invoca în contestaţia la executare şi motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desfiinţarea lui, inclusiv o acțiune de drept comun.

Instanța constată că art. 713, alin. 2 Cod procedură civilă a fost modificat în sensul arătat prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea Codului de procedură civilă, din economia acestui text de lege rezultând fără echivoc faptul că, atunci când contestatoarea înțelege să formuleze critici cu privire la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu care nu este o hotărâre judecătorească, aceasta este obligată să uzeze de căile procesuale prevăzute de lege pentru desființarea titlului executoriu, inclusiv de acțiunile de drept comun prin intermediul cărora ar putea obține lipsa de eficacitate juridică a acestui titlu, indiferent de cazul de ineficacitate: reziliere, rezoluțiune, revocare, inopozabilitate, caducitate, denunțare unilaterală etc.

În speța pendinte, contestatoarea a invocat, ca motiv al nelegalității executării silite,  excepția de neexecutare a contractului de asistență juridică de către creditor, excepție care reprezintă de fapt un mijloc de apărare și determină o suspendare a propriilor obligații ale debitoarei, până la momentul la care creditorul își va îndeplini propriile obligații. În concret, contestatoarea a susținut că a înțeles să denunțe unilateral Contractul de asistenţă juridică Seria OT/012042 din data de 11.04.2019, înainte ca intimatul să efectueze vreun demers în temeiul acestui contract, motivând astfel că intimatul nu a prestat niciun serviciu de asistență juridică față de contestatoare.

Astfel, ca urmare a modificărilor legislative survenite prin Legea nr. 310/2018, excepția de neexecutare a contractului de asistență juridică poate fi analizată numai în cadrul procesual al unei acțiuni de fond, având ca finalitate amânarea scadenței obligației debitoarei și, astfel, a posibilității de declanșare a executării silite până la termenul fixat de instanță.

În speța pendinte, instanța subliniază că mijloacele de apărare invocate de către contestatoare nu pot fi invocate în faza de executare silită, aceasta având posibilitatea să  introducă o acțiune de drept comun, prin care să solicite instanței competente să dispună desființarea, totală sau parțială, a Contractului de asistenţă juridică Seria OT/012042 din data de 11.04.2019, ocazie cu care instanța de drept comun competentă va analiza toate argumentele invocate de către contestatoare, cu posibilitatea administrării probațiunii necesare, inclusiv a probei cu interogatoriile părților și a probei testimoniale.

Nu în ultimul rând, instanța mai reține că intimatul a înregistrat cererea de executare silită la data de 10.05.2019 pe rolul BIROULUI EXECUTORULUI JUDECĂTORESC, dată la care intrase în vigoare Legea nr. 310/2018, prin care s-a modificat art. 713, alin. 2 Cod procedură civilă, în sensul arătat.

În afară de aceste aspecte, instanța constată că nu s-au invocat de către contestatoare motive concrete de nelegalitate a actelor de executare silită întocmite în cadrul dosarului execuţional nr. 658/E/2019 instrumentat de BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC, nici în ceea ce privește forma de executare silită aleasă pentru executarea silită a debitoarei, și anume executarea silită mobiliară și prin poprire.

Pentru argumentele ce preced, neexistând motive de nelegalitate a executării silite demarate împotriva contestatoarei, raportat la dispozițiile art. 720, alin. 1 Cod procedură civilă, instanţa va respinge contestaţia la executare.

Raportat la soluția pronunțată, nefiind îndeplinite cerințele prevăzute de art. 45, alin. 1, lit. f) din OUG nr. 80/2013, instanța va respinge solicitarea contestatoarei de restituire a taxei de timbru.

Raportat la dispozițiile art. 717, alin. 2 Cod procedură civilă, constatând culpa procesuală a contestatoarei, instanţa o va obliga pe acesta să achite BIROULUI EXECUTORULUI JUDECĂTORESC suma de 7,20 lei reprezentând contravaloarea cheltuielilor privind comunicarea dosarului execuţional nr. 658/E/2019. Instanţa va reţine că este prea ridicat cuantumul de 1 leu solicitat de executor pentru xerocopierea unei file, considerând că 0,20 lei reprezintă un cuantum îndestulător pentru xerocopierea unei file. Astfel, 36 file xerocopii x 0,20 lei = 7,20 lei, nefiind aplicabile în speţă dispoziţiile art. 9, alin. 1, lit. j) sau k) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele de timbru, ci fiind aplicabile, prin analogie, prevederile art. 9, alin. 1, lit. i) din acest act normativ.

Instanța va lua act că nu s-au solicitat alte cheltuieli de judecată în speța pendinte.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

Respinge contestaţia la executare formulată de contestatoarea F.D.R. în contradictoriu cu intimatul C.A.D.L.B.,  cu toate capetele de cerere ale acesteia.

Constată că, prin Încheierea din data de 26.09.2019, s-a admis excepția netimbrării petitului privind suspendarea executării silite, excepție invocată din oficiu, și, în consecință, s-a anulat ca netimbrat acest capăt de cerere.

Obligă contestatoarea să achite BIROULUI EXECUTORULUI JUDECĂTORESC suma de 7,20 lei reprezentând contravaloarea cheltuielilor privind comunicarea dosarului execuţional nr. 658/E/2019.

Respinge solicitarea contestatoarei de restituire a taxei de timbru.

Fără alte cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria Oradea.

Pronunţarea prezentei încheieri se face prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 09 octombrie 2019.

 PREŞEDINTE

 GREFIER,

Domenii speta

Spete similare