Contestatie la executare. Autoritatea de lucru judecat a hotarârii pronuntate în cadrul contestatiei la executare în actiunea având ca obiect obligatia de a face. Puterea de lucru judecat cu privire la dreptul subiectiv dedus judecatii.

Decizie 1002 din 16.06.2009


Contestatie la executare. Autoritatea de lucru judecat a hotarârii pronuntate în cadrul contestatiei la executare în actiunea având ca obiect obligatia de a face. Puterea de lucru judecat cu privire la dreptul subiectiv dedus judecatii.

C.p.cv., art.304 pct.9,  art.111, art.6, art.10, art.11 si art.32 din OUG nr.40/1999, art.1073 si art.1077 Cod civil

Cu privire elementele necesare pentru a exista autoritate de lucru judecat, Curtea a apreciat ca instanta de apel a retinut în mod gresit diversitatea de obiect si cauza între contestatia la executare si actiunea în constatarea dreptului locativ al reclamantilor asupra imobilului în litigiu si obligatia de a face.

Pentru a exista identitate de obiect între doua actiuni, nu este nevoie ca obiectul sa fie formulat  în ambele în acelasi mod, ci este suficient ca din cuprinsul acelor actiuni sa rezulte ca scopul final urmarit este acelasi în ambele actiuni. De asemenea, sfera notiunii de obiect cuprinde nu numai pretentia concreta a reclamantului, ci si dreptul subiectiv ce se încearca a fi valorificat.

Or, atât în cadrul primului litigiu, ce s-a purtat asupra unei contestatii la executare, cât si în cadrul actiunii de fata, scopul urmarit de intimatii reclamanti este acela de a li se recunoaste dreptul la închiriere asupra imobilului în litigiu, proprietatea recurentilor.

Prin introducerea unei noi cereri, avand ca obiect constatarea dreptului la închiriere al intimatilor reclamanti si obligatia de a face, respectiv obligarea recurentilor pârâti la încheierea unui contract de închiriere, intimatii reclamanti tind sa lipseasca de efectele lucrului judecat hotarârea anterioara, prin care s-a stabilit irevocabil ca reclamantii nu mai pot opta pentru încheierea unui nou contract de închiriere, întrucât termenul de 5 ani prevazut de OUG nr. 40/1999 s-a împlinit la data de 08 aprilie 2004.

Intimatii reclamantii nu pretind nici o alta cauza juridica a dreptului lor, având în vedere ca atât în primul litigiu cât si în actiunea de fata ei au invocat dispozitiile art. 6 si 10 din OUG nr. 40/1999, ca temei al dreptului lor la închirierea imobilului în litigiu de catre proprietarul recunoscut în justitie.

Intimatii reclamantii nu pretind nici o alta cauza juridica a dreptului lor, având în vedere ca atât în primul litigiu cât si în actiunea de fata ei au invocat dispozitiile art. 6 si 10 din OUG nr. 40/1999, ca temei al dreptului lor la închirierea imobilului în litigiu de catre proprietarul recunoscut în justitie.

CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A IV A CIVILA

DECIZIA CIVILA NR. 1002/16.06.2009, dosar nr.10850/4/2007

Prin cererea înregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti sub nr.10850//4/23.11.2007, reclamantii D.D. si D.S.V. au chemat în judecata pe pârâtii H.P.H. si H.H., solicitând: sa se constate ca reclamantii au un drept de folosinta asupra imobilului situat în Bucuresti, str. General Mihai Cerchez, proprietatea pârâtilor;sa fie obligati pârâtii sa încheie cu reclamantii un contract de închiriere pe o perioada de 5 ani; cu obligarea pârâtilor la plata cheltuielilor de judecata.

În motivarea cererii, reclamantii au aratat ca, prin sentinta civila nr.3799/9.07.2004 a Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti, au fost obligati sa lase în deplina proprietate si linistita posesie pârâtilor imobilul situat în Bucuresti, str. General Mihai Cerchez, imobil pe care l-au detinut initial în calitate de chiriasi, apoi în temeiul contractului de vânzare - cumparare, ce a fost anulat, iar potrivit art.6 din OUG nr.40/1999, pârâtii au obligatia de a le încheia, la cerere, un contract de închiriere pe 5 ani.

Cererea a fost întemeiata în drept pe dispozitiile art.6, art.10, art.11 si art.32 din OUG nr.40/1999, art.1073 si art.1077 Cod civil, art.111 Cod procedura Civila.

Prin sentinta civila nr.735/7.02.2008 Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti a admis exceptia puterii de lucru judecat si a respins actiunea pentru acest motiv,obligându-i pe reclamanti la plata catre pârâti a sumei de 2750 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.

Pentru a pronunta aceasta sentinta instanta de fond a retinut ca prin sentinta civila nr.3799/9.07.2004 a Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti, mentinuta în caile de atac, au fost obligati D.D. si D.S.V sa lase în deplina proprietate si linistita posesie pârâtilor din prezenta cauza imobilul  situat în Bucuresti, str. General Mihai Cerchez.

Dupa ramânerea irevocabila a acestei sentinte,pârâtii din prezenta cauza - proprietari ai imobilului - au învestit cu formula executorie hotarârea si au trecut la executarea silita a celor care ocupau imobilul, respectiv reclamantii din prezenta cauza.

Împotriva actelor de executare, reclamantii din prezenta cauza au formulat o contestatie la executare ce a facut obiectul dosarului nr.1748/4/2007, aratând ca întrucât contractul de vânzare - cumparare fusese anulat prin hotarâre judecatoreasca, trebuie facuta aplicarea art.6 din OUG nr.40/1999, potrivit caruia proprietarul recunoscut de justitie are obligatia de a încheia cu fostii cumparatori care ocupa efectiv imobilul un contract de închiriere pentru o perioada de 5 ani si, prin urmare, proprietarii nu puteau trece la executarea sentintei civile nr.3799/9.07.2004.

Prin sentinta civila nr.2663/3.05.2007 a Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti, s-a admis contestatia la executare privind pe contestatorii D.D. si D.S.V, s-a dispus anularea actelor de executare, retinându-se ca, desi proprietarii, erau obligati în baza art.6 si 10 din OUG nr.40/1999 sa notifice chiriasul în 30 de zile de la deschiderea rolului fiscal în vederea încheierii unui nou contract de închiriere, acestia nu au urmat procedura prevazuta de art.10 - 11 din OUG nr.40/1999, ceea ce reprezinta un impediment la executare.

Prin decizia civila nr.1745R/16.11.2007 a Tribunalului Bucuresti, s-a admis recursul formulat de recurentii intimati H.P.H. si H.H, a fost modificata în tot sentinta civila recurata, în sensul respingerii contestatiei la executare ca neîntemeiata, retinându-se ca la data efectuarii actelor de executare - expirase termenul de 5 ani prevazut de OUG nr.40/1990, iar fostii cumparatorii nu mai puteau opta pentru încheierea unui nou contract de închiriere.

Verificând tripla identitate cu privire la parti, obiect si cauza, impusa de art.1201 Cod civil,în raport cu decizia civila nr.1745 R/16.11.2007 pronuntata de Tribunalul Bucuresti, fata de prezenta actiune, prima instanta a retinut ca în ambele dosare au figurat aceleiasi parti, în aceeasi calitate.

Tot astfel,a retinut ca reclamantii au urmarit si în dosarul anterior stabilirea aceluiasi drept, adica dreptul la închirierea imobilului în care locuiesc si care apartine pârâtilor.

Referitor la cauza, instanta a retinut ca temeiul juridic al celor doua actiuni este si el acelasi, respectiv art.6 si 10 din OUG nr.40/1999.

A mai apreciat instanta ca, sub aspectul puterii de lucru judecat, în notiunea de obiect se cuprinde,nu numai pretentia concreta a reclamantului ,ci si dreptul subiectiv dedus judecatii.

În plus,autoritatea lucrului judecat are la baza regula ca o actiune nu poate fi judecata irevocabil decât o singura data si nu poate fi combatuta printr-o alta hotarâre judecatoreasca, astfel încât drepturile recunoscute printr-o hotarâre irevocabila sa nu fie contrazise printr-o hotarâre ulterioara, data într-un alt proces.

Împotriva acestei hotarâri au declarat apel reclamantii D.D. si D.S.Vl, cererea lor fiind înregistrata sub nr.unic 10850/4/2007 pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a V a Civila.

 Prin decizia civila nr. 1668/A din 09.12.2008, Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a Civila a admis apelul, a desfiintat sentinta civila apelata si a trimis cauza spre rejudecare la aceeasi instanta de fond.

Pentru a pronunta aceasta decizie, instanta de apel a retinut ca potrivit art.1201 Cod civil "este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecata are acelasi obiect, este întemeiata pe aceeasi cauza si este între aceleasi parti, facuta de ele si în contra lor în aceeasi calitate".

Tribunalul constata ca dosarul  în care s-a pronuntat decizia civila nr.1745R/16.11.2007,în raport cu care s-a invocat si retinut autoritatea de lucru judecat,a avut ca obiect o contestatie la executare,respectiv anularea unor acte de executare silita efectuate în temeiul hotarârii judecatoresti obtinute de pârâtii din prezenta cauza într-o actiune în revendicare, iar cauza juridica a acelei contestatii a fost existenta unui impediment la executare, decurgând din invocarea de catre reclamantii din prezenta cauza a dispozitiilor legale de protectie a chiriasilor.

Prezenta actiune are ca obiect constatarea dreptului locativ (de folosinta) al reclamantilor asupra imobilului în litigiu si o obligatie de a face (respectiv, obligarea pârâtilor la încheierea unui contract de închiriere, potrivit legii), cauza actiunii fiind stipularea de catre legiuitor a unui drept al fostilor chiriasi carora li s-a desfiintat contractul de vânzare - cumparare la încheierea unui contract de închiriere pe o durata de 5 ani.

Este deci, evident ca în cauza nu exista identitatea de obiect si cauza retinuta de prima instanta.

În plus,Tribunalul constata ca, potrivit art.399 alin.ultim Cod procedura Civila interpretat per a contrario, în cazul executarii silite pornite în baza unui titlu executoriu, reprezentat de o hotarâre judecatoreasca nu se pot invoca aparari de fond, deci nu se poate sustine nici ca în cadrul contestatiei la executare mai sus mentionate s-ar fi rezolvat fondul litigiului locativ dintre parti, pentru a putea avea incidenta autoritatea de lucru judecat.

În termen legal, împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâtii H.P.H. si H.H, în temeiul art. 304 pct. 8 si 9 C.proc.civ.

În dezvoltarea motivelor de recurs s-a aratat ca în ambele dosare (contestatia la executare si actiunea în constatare) au fost angajate aceleasi parti, obiectul litigiului l-a constituit acelasi imobil, iar cauza juridica a constituit-o pretinsa incidenta a prevederilor OUG nr. 40/1999, conform carora proprietarii imobilului ar avea obligatia de a le încheia chiriasilor cumparatori de stat, la cerere, un contract de închiriere pe 5 ani.

Or, cu ocazia solutionarii contestatiei la executare s-a retinut ca, atât timp cât la data efectuarii actelor de executare pornite de creditori expirase termenul de 5 ani prevazut de OUG nr. 40/1999, contestatorii fosti cumparatori ai imobilului nu pot fi exonerati de obligatia de a restitui posesia imobilului, întrucât ei nu mai pot opta pentru încheierea unui nou contract de închiriere.

Art. 1201 C.civ., care reglementeaza institutia autoritatii de lucru judecat, se refera la identitatea de persoane, obiect si cauza juridica, nicidecum la identitatea demersului judiciar în cadrul caruia s-a adus spre examinare instantei de judecata, referitor la aceleasi persoane si acelasi obiect si pe temeiul aceluiasi pretins drept ce ar constitui cauza demersului judiciar respectiv, absolut aceleasi probleme de fapt si de drept.

De altfel, potrivit dispozitiilor art. 723 C.proc.civ., drepturile procedurale trebuie exercitate cu buna credinta si în conformitate cu scopul legii.

Intimatii reclamanti au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Analizând actele si lucrarile dosarului sub aspectul motivelor invocate, Curtea urmeaza sa admita recursul pentru urmatoarele considerente:

Autoritatea de lucru judecat reprezinta unul dintre cele mai importante efecte ale hotarârilor judecatoresti si este reglementata de art. 1201 din Codul civil, ca o prezumtie legala, absoluta si irefragabila de conformitate a hotarârii cu adevarul - "res judicata pro veritate habetur".

Acest principiu are la baza regula ca o actiune nu poate fi judecata decât o singura data si ca o constatare facuta prin hotarâre judecatoresca definitiva nu trebuie sa fie contrazisa de o alta hotarâre, tocmai în scopul de a se realiza o administrare uniforma a justitiei.

Altfel spus, principiul autoritatii lucrului judecat împiedica nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, având acelasi obiect, aceeasi cauza si purtat între aceleasi parti, chiar cu pozitia procesuala inversata, ci si contrazicerile dintre doua hotarâri judecatoresti, în sensul ca drepturile recunoscute unei parti printr-o hotarâre definitiva sa nu fie contrazise printr-o alta hotarâre posterioara, pronuntata într-un alt proces.

Putere de lucru judecat dobândeste orice hotarâre judecatoreasca prin care s-a solutionat fondul pretentiilor si a drepturilor subiective afirmate de parti. Aceasta conditie nu este îndeplinita doar în cazul în care reclamantul renunta la judecata cererii, cererea este respinsa pentru anumite aspecte de ordin procedural, este anulata, respinsa ca prematura sau introdusa de o persoana lipsita de calitate procesuala ori împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuala pasiva.

În speta, contestatia la executare formulata de contestatorii D.D. si D.S.V a fost respinsa în mod irevocabil prin decizia civila nr. 1745R din 16.11.2007 a Tribunalului Bucuresti, retinându-se ca, la data efecturarii actelor de executare, expirase termenul de 5 ani prevazut de OUG nr. 40/1999, iar fostii cumparatori nu mai puteau opta pentru încheierea unui nou contract de închiriere.

Aceasta hotarâre judecatoreasca se bucura de autoritate de lucru judecat, întrucât instanta a analizat în cadrul litigiului respectiv dreptul subiectiv invocat de catre contestatori asupra imobilului a carui predare silita s-a solicitat de catre recurentii din cauza de fata.

În aceasta situatie, ramâne de analizat în ce masura se regaseste tripla identitate de elemente prevazuta de art. 1201 C.civ..

Potrivit dispozitiilor art.1201 Cod civil " este lucru judecat atunci când a doua cerere are acelasi obiect, este întemeiata pe aceeasi cauza si este între aceleasi parti, facuta de ele si în contra lor în aceeasi calitate".

În ceea ce priveste identitatea de parti, instanta de fond a retinut în mod corect ca aceasta conditie este îndeplinita de cele doua actiuni, aspect necontestat de nici una dintre parti.

Cu privire la celelalte doua elemente necesare pentru a exista autoritate de lucru judecat, Curtea apreciaza ca instanta de apel a retinut în mod gresit diversitatea de obiect si cauza între contestatia la executare si actiunea în constatarea dreptului locativ al reclamantilor asupra imobilului în litigiu si obligatia de a face.

Pentru a exista identitate de obiect între doua actiuni, nu este nevoie ca obiectul sa fie formulat  în ambele în acelasi mod, ci este suficient ca din cuprinsul acelor actiuni sa rezulte ca scopul final urmarit este acelasi în ambele actiuni. De asemenea, sfera notiunii de obiect cuprinde nu numai pretentia concreta a reclamantului, ci si dreptul subiectiv ce se încearca a fi valorificat.

Or, atât în cadrul primului litigiu, ce s-a purtat asupra unei contestatii la executare, cât si în cadrul actiunii de fata, scopul urmarit de intimatii reclamanti este acela de a li se recunoaste dreptul la închiriere asupra imobilului în litigiu, proprietatea recurentilor.

Prin introducerea unei noi cereri, avand ca obiect constatarea dreptului la închiriere al intimatilor reclamanti si obligatia de a face, respectiv obligarea recurentilor pârâti la încheierea unui contract de închiriere, intimatii reclamanti tind sa lipseasca de efectele lucrului judecat hotarârea anterioara, prin care s-a stabilit irevocabil ca reclamantii nu mai pot opta pentru încheierea unui nou contract de închiriere, întrucât termenul de 5 ani prevazut de OUG nr. 40/1999 s-a împlinit la data de 08 aprilie 2004.

Intimatii reclamantii nu pretind nici o alta cauza juridica a dreptului lor, având în vedere ca atât în primul litigiu cât si în actiunea de fata ei au invocat dispozitiile art. 6 si 10 din OUG nr. 40/1999, ca temei al dreptului lor la închirierea imobilului în litigiu de catre proprietarul recunoscut în justitie.

Având în vedere ca aspectele referitoare la dreptul la închiriere al intimatilor reclamanti în temeiul art. 6 si 10 din OUG nr. 40/1999 au fost transate în mod irevocabil în cadrul contestatiei la executare, prin decizia civila nr. 1745R din 16.11.2007 a Tribunalului Bucuresti, prin care s-a stabilit ca termenul de 5 ani prevazut de art. 2 din OUG nr. 40/1999 a expirat la data de 08 aprilie 2004, astfel încât fostii cumparatori nu mai puteau opta pentru încheierea unui nou contract de închiriere, repunerea în discutie a aceluiasi drept pe calea unei noi actiuni nu se poate face decât cu încalcarea autoritatii de lucru judecat, care are rolul de a asigura, din nevoia de ordine si stabilitate juridica, evitarea contrazicerilor între considerentele hotarârilor judecatoresti.

În raport de argumentele aratate, Curtea apreciaza ca în cauza este îndeplinita tripla identitate de lemente ceruta de dispozitiile art. 1201 C.civ., motiv pentru care urmeaza sa admita recursul,sa modifice în tot decizia atacata în sensul ca va respinge apelul declarat de apelantii-reclamanti ca nefondat, mentinând hotarârea instantei de fond.