Măsuri şi excepţii dispuse de judecătorul de cameră preliminară

Prin rechizitoriul nr.000/P/2021 al Parchetului de pe lângă Judecătoria M., inculpata N. S. L. a fost trimisă în judecată pentru sǎvârşirea a două infracțiuni de ultraj, o faptă prev. şi ped de art. 257 alin. 1,4 rap. la art. 193 alin. 1 din C. pen. și o faptă prev. şi ped. de art. 257 alin 1,4 rap. la art. 193 alin 2 C.p şi a unei infractiuni de tulburarea ordinii şi liniştii publice, prev. si ped. de art.371 C.p., cu aplicarea art.38 alin 1 C.p.

În fapt, prin actul de sesizare s-au reţinut următoarele:

La data de 00.08.2020, în jurul orei 18.30, inculpata N.S.L. l-a lovit cu palmele peste față pe plutonierul adjutant E. V., ce se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu, provocându-i suferinţe fizice, iar ulterior, încercând să fugă, agentul de poliţie U. M.C. a intervenit pentru a o opri pe inculpată, moment în care aceasta l-a lovit cu palma în zona feţei, aceste acţiuni petrecându-se in public, pe str. N. B. din or. M., jud. P., tulburând ordinea şi liniştea publică.

 Cu aceeaşi ocazie, inculpatul T.F.O. l-a lovit cu pumnul în zona feţei pe plutonierul adjutant E.V., provocându-i suferinţe fizice.

 Analiza probatoriului şi susţinerea învinuirii

 În data de 00.08.2020, în jurul orelor 18.30, patrula de siguranță publică a orașului M. format din agentul de poliție U.M.C., din cadrul IPJ P. - Poliția Orașului M.și plutonier adjutant E. V. din cadrul IJJ Prahova, aflată în exercitarea atribuțiilor de serviciu pe raza orașului, au legitimat-o pe numita N.S.L. la ieșirea din magazinul S.C. I. S.R.L. În timpul discuțiilor persoana în cauză l-a lovit pe numitul E.V. cu palmele peste față, provocându-i escoriații. În acel moment, prietenul numitei N. S.L., T. F. O. l-a imobilizat din spate pe numitul E. V., pentru a nu riposta, în timp ce numita N.S. L.continua să-l lovească.

De asemenea, numitul T.F. .O l-a lovit pe numitul E.V. cu pumnul în zona feței.

Lucrătorii din patrulă, au procedat la imobilizarea celor doi agresori, numita N.S.L. leșinând, iar la fața locului s-a deplasat un echipaj SMURD pentru acordarea de îngrijiri de specialitate.

În continuare, în timp ce primea îngrijiri medicale, numita N.S.L. a încercat să fugă, agentul de poliție U.M.C. intervenind, moment în care sus-numita l-a lovit și pe acesta cu palma în zona feței.

 Din declaraţia persoanei vătămate E.V. a rezultat că, în data de 00.08.2020, în jurul orei 18.10, în timp ce se afla în exercițiul atribuțiilor de serviciu a oprit autoturismul de serviciu în parcarea Primăriei Orașului M., iar apoi împreună cu agentul de poliție U.M. au plecat pentru a controla respectarea măsurilor pentru prevenirea virusului COVID. Aceasta a susținut că, în jurul orei 18.20, a observat o persoană de sex feminin care a ieșit din magazinul „B.” fără a purta mască de protecție, motiv pentru care a abordat-o, i-a spus că trebuie să respecte măsurile de protecție și să poarte mască de protecție și i-a solicitat actul de identitate. La un moment dat, persoana respectivă a început să fie agitată, iar apoi, s-a apropiat de el și l-a lovit cu pumnul în zona gurii, după care la fața locului a venit un bărbat care a încercat să o liniștească pe agresoare. Ulterior, persoana de sex feminin, deși era ținută în brațe de bărbatul respectiv, a continuat să îl lovească, motiv pentru a încercat să se apere și din greșeală a lovit-o peste mâna în care ținea telefonul mobil. Ulterior, acel bărbat care a intervenit l-a imobilizat ținându-l cu mâinile, situație de care persoana de sex feminin a profitat și a continuat să îl lovească cu pumnii și cu telefonul în zona feței.

Colegul său de patrulă a intervenit pentru a aplana conflictul, dar, în continuare, femeia și bărbatul care intervenise în ajutorul acesteia au continuat să îl îmbrâncească și să-i adreseze cuvinte jignitoare și amenințări, spunând expresii de genul: te aranjez și pe tine și pe familia ta, dacă ai copii să îi ții închiși.

La scurt timp la fața locului a mai sosit un echipaj de poliție, care a procedat la imobilizarea agresoarei, timp în care, bărbatul  a încercat să intervină. Aceasta a precizat că a încercat să îl determine pe bărbat să se liniștească, în sensul că l-a apucat de mână și i-a spus să calmeze, dar acesta s-a întors și l-a lovit cu pumnul în zona pieptului, proferând la adresa sa amenințări cu moartea.

La fața locului a sosit un echipaj medical, în care agresoare s-a urcat pentru a primi îngrijiri medicale.

Persoana vătămată a precizat că, în urma altercației a suferit leziuni la nivelul feței, pentru care a primit îngrijiri medicale.

Conform certificatului medico-legal nr.953 din 18.08.2020, numitul Enache Vasile a prezentat leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare un număr de 3-4 zile de îngrijiri medicale de la data producerii lor, în lipsa complicaţiilor.

Persoana vătămată U. M.C. a declarat că, în data de 00.08.2020, în jurul orei 18.10, în timp ce se afla în exercițiul atribuțiilor de serviciu împreună cu plutonier adjutant E.V. în zona magazinului I., a observat o persoană de sex feminin care nu purta mască la ieșirea din societate, fapt pentru care și-au declinat identitatea și i-au solicitat să se legitimeze, aceasta neavând documente asupra sa.

Pentru acestea, numitul U.M.C., a mers la autospecială pentru a lua agenda de serviciu, iar la întoarcerea la magazinul I. a observat persoana de sex feminin devenind recalcitrantă, scuipând și lovindu-l pe numitul E.V., lângă acesta aflându-se și o persoană de sex masculin, acesta având, de asemenea, un comportament agresiv.

În acel moment, agentul de poliție U.M.C. a intervenit pentru a încerca să oprească persoana de sex feminin din a-l lovi pe numitul E.V., fapt pentru care, lucrătorul a solicitat întăriri prin dispecerat.

La fața locului, s-au prezentat agenții de poliție C.C. și V.C., reușind să imobilizeze agresoarea.

De asemenea, la fața locului, a sosit și un echipaj de ambulanță, iar, în momentul în care persoana vătămată U.M. C. a încercat să conducă persoana de sex feminin la ambulanță, aceasta l-a lovit cu pumnul în zona feței și i-a adresat amenințări de genul : vă aranjez pe voi și pe familiile voastre.

În tot acest timp, plutonier adjutant E.V. a încercat să calmeze persoana de sex masculin, aceasta proferând amenințări cu moartea și îmbrâncindu-l și lovindu-l cu pumnul pe cel dintâi.

Fiind audiat în calitate de martor, numitul Ș.A.D. a declarat faptul că în data de 00.08.2020, în jurul orelor 18.20, în zona magazinului B., a observat o persoană de sex feminin care adresa injurii și ameninţări unui jandarm, scuipându-l și încercând să-l lovească, în sprijinul acesteia venind  și o persoană de sex masculin. În zona respectivă era parcată o dubă, fapt pentru care martorul nu a putut observa ce s-a întâmplat efectiv, însă, ulterior, a observat pe fața jandarmului pete de sânge. În continuare, martorul a mers la florăria din  zonă, iar când a revenit a observat persoana de sex feminin cum a ieșit dintr-un echipaj de salvare și a lovit un lucrător de poliție cu palma peste față, acestuia căzându-i ochelarii. Cu privire la jandarmul lovit de cele doua persoane(de sex masculin si feminin), a precizat ca acesta a acţionat cu calmitate, nereacţionând la comportamentul agresiv al celor doi. În continuare, a precizat că în timpul incidentului, numita N.S.L. a provocat un scandal de proporţii, atât prin acţiunile verbale cât şi fizice, atât el cât şi persoanele care au asistat la incident fiind  indignate de acest compotament.

Fiind audiată în calitate de martor, numita G.F. a declarat faptul că, în data de 00.08.2020, în jurul orelor 18.10, în zona magazinului B., a observat o persoană de sex feminin și o persoană de sex masculin care au agresat un jandarm, lovindu-l și adresându-i injurii și amenințări. De asemenea, martorul arată că persoana de sex feminin a fost introdusă într-un echipaj de salvare, întrucât se prefăcea că leșină, iar, la un moment dat, a ieșit din acesta și a lovit un lucrător de poliție cu palma peste față, acestuia căzându-i ochelarii. Nu a observat ca cele două persoane (de sex masculin şi feminin) să fi fost agresate de forţele de ordine publică, dimpotrivă, acestea au încercat să o calmeze. A precizat că pe parcursul incidentului, inculpata N.S.L. le-a adresat, în mod repetat, injurii şi ameninţări cu acte de violenţa jandarmului şi poliţistului, provocând astfel un scandal de porporţii. Datorită scandalului produs, mulţi trecători s-au oprit şi au asistat la incident, observând şi persoane care priveau incidentul de la geamurile apartamentelor din apropiere. A auzit cum persoane care asistau la incident, şi-au manifestat indignarea faţă de acţiunile inculpatei N.S.L.. A fost indignată de incident şi apreciază că trebuie luate măsuri legale pentru a se preîntâmpina şi a descuraja astfel de comportamente în public.

Fiind audiat în calitate de martor, numitul A.E. a declarat faptul că, în data de 00.08.2020, în jurul orelor 18.20, în zona magazinului B., a observat o persoană de sex feminin și  o persoană de sex masculin care au agresat un jandarm, lovindu-l cu pumnii și picioarele și adresându-i injurii și amenințări. La un moment dat, a observat cum jandarmul, în timp ce îi solicita persoanei de sex feminin să înceteze comportamentul agresiv, în ajutorul acestei persoane a intervenit un bărbat care a început să îl împingă pe jandarm, după care cei doi au procedat la aplicarea de lovituri cu pumnii şi picioarele, lovindu-l pe jandarm în zona feţei, precum şi în zona abdomenului, iar în urma acestor lovituri jandarmul a început să sângereze, având pe faţă pete de sânge.  De asemenea, martorul arată că persoana de sex feminin a fost introdusă într-un echipaj de salvare, iar, la un moment dat, a ieșit din acesta și a lovit un lucrător de poliție, acestuia căzându-i ochelarii. Pe lângă faptul că numita Nae Simona Luciana i-a agresat pe jandarm şi poliţist, aceasta a produs scandal prin faptul că a proferat injurii şi ameninţări la adresa celor doi, aceste manifestări provocându-i o puternică stare de indignare.

Fiind audiat în calitate de martor, numitul D.G.a declarat faptul că în data de 00.08.2020, în jurul orelor 18.20, în zona magazinului B., a observat lucrătorii de poliție C. C. și V.C. încercând să imobilizeze o persoană de sex feminin, despre care știe că se numește N. S.L., aceasta adresând amenințări și injurii la adresa lor. De asemenea, la fața locului, martorul i-a observat pe plutonier E. V. și agentul de poliție U.M.. Numita N.S. L. a mimat că leșină. La fața locului a sosit un echipaj SMURD, moment în care sus-numita l-a lovit pe numitul E.V.. Numita N.S. L. a fost condusă la echipajul SMURD, de unde a ieșit și l-a lovit pe numitul U.M.. Pe toată perioada incidentului, numita N. S.L. s-a manifestat agresiv fizic şi verbal, prin aceea că profera injurii şi ameninţări organelor de ordine publică, provocând scandal şi indignând persoanele prezente. Personal, a apreciat că a fost indignat de comportamentul şi manifestările agresive pe care aceasta le avea faţă de organele de ordine publică şi dacă nu erau implicate acestea, ci un cetăţean lucrurile ar fi putut degenera în fapte mult mai grave.

Fiind audiat în calitate de martor, numitul M.E. a declarat faptul că în data de 00.08.2020, în jurul orelor 18.20, se află în fața magazinului pe care îl administrează, moment în care a observat o persoană de sex feminin care lovea un jandarm în repetate rânduri în zona feței, în sprijinul acesteia venind  și o persoană de sex masculin. A precizat că nu l-a văzut pe bărbat să îl lovească pe jandarm, ci doar îl imobilizase, ţinându-l de măini şi împingându-l într-o gheretă de cafea, în timp ce persoana de sex feminin îl lovea pe jandarm. De asemenea, a precizat că nu văzut că vreunul din cei doi să îl lovească pe poliţistul, care îl însoţea pe jandarm şi nici că jandarmul sau poliţistul să îi lovească pe cei doi. În continuare, a precizat că pe lângă faptul că a văzut-o pe numita N.S.L. cum l-a lovit de mai multe ori cu palmele şi pumnii pe jandarm, aceasta a provocat şi scandal mare, prin aceea că l-a scuipat pe jandarm şi i-a adresat cuvinte vulgare şi jignitoare, în zona strângându-se multe persoane, care privea şi presupune că erau indignate de ce se petrece. Persoana a apreciat că a fost indignat şi, oarecum şocat, de evenimetul produs şi consideră că nu este normal un asemenea comportament la adresa organelor de ordine publică.

Martorul R.T.G. a declarat că în luna august 2020, într-o zi, după amiază, nu-și mai aminteşte exact data, era de serviciu împreună cu colegii săi şi, au fost solicitaţi prin apel 112 să intervină la un incident care se desfăşura în or. M., str. N. B.. Au ajuns la faţa locului, acolo era multă lume și a observat o persoană de sex feminin care se certa cu organele de poliţie, aceştia din urmă încercând să o liniştească. Persoana de sex feminin era foarte agitată, iar la un moment dat, a venit spre ambulanţă, au întrebat-o ce s-a întâmplat, aceasta le-a răspuns că organele de poliţie au vrut să o legitimeze că nu purta mască de protecție, după care a fost agresată și i s-a luat telefonul mobil. Ulterior, au luat-o pe inculpată  în ambulanţă și au condus-o la Spitalul Or. M., întrucât prezenta escoriaţii minore la nivelul membrelor superioare și inferioare.

Martorul I.M. a susţinut cele precizate de martorul R.T.G. și în plus, a precizat că a văzut-o pe aceasta cum a lovit un poliţist aflat la faţa locului, acestuia din urmă căzându-i ochelarii. De asemenea, acesta a precizat că la faţa locului erau multe persoane, în jur de 20, însă nu păreau indignate de ce se întâmplă.

 Cele relatate de martorul R.T.G. au fost susţinute și de martorul D. M..

În ceea ce priveşte poziţia şi apărările formulate de către inculpata N.S.L.  faţă de infracţiunile reţinute în sarcina s-au arătat următoarele:

Fiind audiată în calitate de suspectă, N.S.L. a declarat că, în data de 00.08.2020, în jurul orei 18.30, a ieșit din incinta magazinului B., din orașul M., iar în acel moment a fost abordată de către un echipaj de poliție, format dintr-un jandarm și un polițist, care au întrebat-o de ce nu poartă mască de protecție în incinta magazinului. În continuare, a susținut că a avut un schimb de replici cu jandarmul din parulă, iar la un moment dat acesta a ridicat pumnul asupra sa, iar ea, din instinct l-a lovit cu piciorul în zona intimă. În acel moment, jandarmul a prins-o de păr și a lovit-o cu pumnii în zona capului, iar prietenul său, T.F.O., care se afla de față, a intervenit și l-a împins pe jandarm pentru a o apăra.

Aceasta a susținut că,  a apelat serviciul 112 și a anunțat ce i s-a întâmplat, iar la scurt timp, la fața locului a sosit un echipaj de poliție, formată din doi agenți de poliție. Inculpata a menționat că cei doi agenți de poliție sosiți la fața locului nu au ajutat-o să-și recupereze telefonul mobil, pe care îl luase jandarmul în timpul altercației. De asemenea, aceasta mai precizat că unul dintre cei doi agenți de poliție sosiți la fața locului a manifestat un comportament indecent față de ea, iar ea a avut un atac de panică. La față locului a sosit un echipaj SMURD, iar în momentul în care a intenționat să meargă să primească îngrijiri medicale, un agent de poliție a încercat să o oprească trăgând-o de mână, fapt pentru care l-a lovit cu palma.

Inculpata N.S.L. a susținut că prietenul său nu l-a lovit pe jandarmul care a fost prezent la fața locului și că jandarmul a fost cel care a agresat-o fizic, rupându-i un deget, motiv pentru care a primit îngrijiri medicale la Spitalul M..

 Cu ocazia audierii în calitate de inculpat, numita N.S. L., aceasta recunoscut modul de desfăşurare a faptelor și a precizat că regretă săvârşirea acestora.

În ceea ce priveşte poziţia şi apărările formulate de către inculpatul T. F.O. faţă de infracţiunile reţinute în sarcina sa arătăm următoarele:

Fiind audiat în calitate de suspect,  T.F.O. a susținut versiunea inculpatei N.S.L:. Acesta a precizat că a observat cum prietena sa, N.S.L.a fost implicată într-un incident cu un jandarm, care a agresat-o fizic, lovind-o și trângând-o de păr, motiv pentru care a intervenit și a pus pe mâna pe pieptul jandarmului, când acesta se afla în  ușa magazinului Bulete, pentru a-l determina să nu o mai agreseze pe prietena sa.

Cu ocazia audierii în calitate de inculpat, numitul T.F.O. acesta și-a menţinut declaraţia dată în calitate de suspect.

La data de 00.04.2021, inculpatul T.F.O. a fost reaudiat în prezenţa avocatului ales, ocazie cu care a precizat că, în situaţia în care din  probatoriul administrat se va constata vinovăţia sa, este de acord să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii sau să îşi ceară scuze. Cu aceeaşi ocazie a precizat ca l-a împins pe jandarm întrucât a vrut să îşi protejeze iubita, respectiv pe N.S.L..

În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice cu privire  la inculpata N.S.L., pentru a se  stabili următoarele :

 Dacă inculpata prezintă sau nu tulburări psihice;

 Dacă comportamentul inculpatei, la data săvârşirii faptelor, a fost alterat de una sau mai multe afecţiuni de natură psihică;

 Capacitatea psihică și de discernământ în momentul săvârşirii faptelor, inclusiv dacă inculpata a avut discernământ redus parţial sau total

 Dacă inculpata a avut reprezentarea faptelor săvârşite și a consecinţelor faptelor

 Capacitatea psihică și capacitatea de discernământ în momentul examinării și, în consecinţă, dacă inculpata poate fi cercetată penal

 Necesitatea instituirii măsurilor de siguranţă cu caracter medical;

 Dacă starea de sănătate a inculpatei creează un pericol concret şi actual pentru siguranţa publică.

Conform raportului de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 000 din 00.10.2020, numita N. S.L. prezintă diagnosticul: tulburare mixtă de personalitate cu episoade depresive. Hepatită virală cronică cu virus hepatic B, fără agent delta. Sindrom hipoanabolic. Gastroduodenită cronică. Discernământ păstrat la data faptelor. Nu s-a putut preciza dacă la data comiterii faptelor a avut reprezentarea faptelor și a consecinţelor. Reacţia comportamentală la ofensă se putea datora și afecţiunii psihice. La momentul examinării medico - legale psihiatrice nu s-au putut depista elemente de natură să altereze capacitatea psihică și discernământul. Nu necesită măsură de siguranţă conform art. 109 C.p. sau art. 110 C.p. Nu prezintă pericol social.

II. MIJLOACELE DE PROBĂ

Situaţia de fapt reţinută în sarcina inculpaţilor N.S.L. și T.F.O. se probează cu următoarele mijloace de probă:

-Declarații martori;

- Declaraţii persoane vătămate;

- Declarații suspecţi N.S.L și T.F.O.

-Declarații inculpaţi N.S.L și T.F.O.

-Procese verbale redare imagini cu incidentul produs la data de 00.08.2020

III. ÎNCADRAREA JURIDICĂ

Faptele inculpatei N.S.L. constând în aceea că la data de 00.08.2020, în jurul orei 18.30, l-a lovit cu palmele peste față pe plutonierul adjutant E.V., ce se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu, provocându-i leziuni traumatice ce au necesitat un număr de 3-4 zile de îngrijiri medicale, iar ulterior, încercând să fugă, agentul de poliţie U.M.C. a intervenit pentru a o opri pe inculpată, moment în care aceasta l-a lovit cu palma în zona feţei, toate aceste acţiuni desfăşurandu-se în public, respectiv pe str. N.B.din or. M., jud. P., tulburând ordinea şi liniştea publică, întrunesc elementele constitutive a două infracţiuni de ultraj, prevăzute de art. 257 alin 1,4  rap. la art. 193 alin 1 C.p. si art. 257 alin 1,4 rap. la art. 193 alin 2 C.p.  si a unei infracţiuni de tulburarea ordinii şi liniştii publice, prevăzută de art. 371 C.p., cu  aplicarea art. 38 alin 1 C.p.

Infracţiunea prevăzută de art. 257 alin 1 Cod penal constă în „(...) lovirea sau alte violenţe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte sau omorul săvârşite împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii(..).”

Art. 257 alin 4 C.p., prevede că ” faptele prevăzute în alin 1-3, comise asupra unui poliţist sau jandarm, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite se majorează cu jumătate”. 

Obiectul juridic special principal al infracţiunii este constituit din relaţiile sociale referitoare la respectul datorat autorităţilor de stat și funcţionarilor care exercită o activitate în cadrul acestora, iar obiectul juridic special secundar constă în relaţiile sociale referitoare la viaţa, libertatea psihică ori integritatea corporală sau sănătatea funcţionarului public.

Subiectul activ al infracţiunii este inculpata N.S.L., care i-a aplicat lovituri atât persoanei vătămate E.V., plutonier adjutant ,ce se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cât și persoanei vătămate U.M.C., agent de poliţie, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviviu.

Subiectul  pasiv al infractiunilor este in principal este IJJP., respectiv IPJ P., iar în subsidiar, plutonierul adjutant E.V. și agentul de poliţie U.M.C., care erau în exerciţiul atribuţiilor de serviciu.

Elementul material al infracţiunii s-a realizat prin acţiunea inculpatei N.S. L. de a lovi persoanele vătămate E.V. și U.M.C.n, funcţionari publici, care se aflau în exerciţiul atribuţiilor de serviciu.

Urmarea imediată a primei infracţiuni săvârşită de către inculpata N.S.L.  constă în leziuni traumatice produse persoanei vătămate E.V., ce au necesitat un număr de 3-4 zile de îngrijiri medicale. Urmarea imediată a celei de-a doua infracţiuni de ultraj, constă în suferinţele fizice produse persoanei vătămate U.M.C..

Legătura de cauzalitate între elementul material şi urmarea socialmente periculoasă rezultă din leziunile produse conform certificatului medico-legal nr. 000/00.08.2020, respectiv suferinţele produse prin acţiunea de lovire.

Sub aspectul laturii subiective, infracţiunile au fost săvârşite cu intenţie indirectă, inculpata N.S.L. prevăzând rezultatul faptelor sale şi deşi nu a urmărit, a acceptat  producerea lui prin săvârşirea faptelor.

Infracţiunea prevăzută de art. 371 C.p. constă în ,, Fapta persoanei care, în public, prin violente comise împotriva persoanelor sau bunurilor ori prin ameninţări sau atingeri grave aduse demnităţii persoanelor, tulbură ordinea şi liniştea publică”.

 Obiectul juridic al infracţiunii constă în relaţiile de convieţuire socială referitoare la ordinea şi liniştea publică, cărora li se aduce atingere prin comiterea faptei.

Subiectul activ al cestei infracţiuni este inculpata N.S.L., care prin comportamentul său faţă de organele de ordine publică, a tulburat ordinea şi liniştea publică.

Subiectul pasiv principal este statul, iar subiecţii secundari sunt persoanele care au fost prezente la incident şi a căror liniste a fost perturbată, creându-se un sentiment de insecuritate.

Latura obiectivă a infracţiunii este formată din loviturile aplicate persoanelor vătămate E. V., plutonier adjutant şi U.M. C., agent de poliţie, care se aflau în exercitarea atribuţiilor de serviciu,  precum şi injuriile şi ameninţările adresate acestora, în public, care au produs indignare în rândul persoanelor care au asistat la incident, ducând la tulburarea ordinii şi liniştii publice.

Conform  practicii judiciare, liniştea şi ordinea publică, în sensul dat de textul de lege, constituie acel atribut, acea caracteristică a vieţii sociale în care comportarea oamenilor în public are loc după reguli scrise şi nescrise, potrivit cărora întreaga viaţă socială se desfăşoară pe baza respectului reciproc, a decenţei, a bunului simţ, adică al unei convieţuiri civilizate. Ordinea şi liniştea  publică se tulbură prin manifestări care stârnesc zarvă, vâlvă, provoacă indignare, acestea trebuind să aibă caracter public. Raportându-ne la aspectele menţionate, s-a apreciat că în cauza, s-au produs asemenea urmări, mai mult, prin faptul că  persoanele vătămate, aveau calitatea de  reprezentanţi ai organelor de ordine publică, s-a produs  un sentiment de insecuritate cetăţenilor,  aceştia apreciind consecinţele mai grave care s-ar fi putut produce în situaţia în care erau implicate alte persoane decât cele care reprezentau statul.

Cu privire la latura subiectivă, infracţiunea  a fost săvârşită cu intenţie indirectă, inculpata N. S.L. prevăzând rezultatul faptei sale şi, deşi nu a urmărit, a acceptat  producerea lui prin săvârşirea faptei.

Cu privire la inculpatul Tudose Florian Ovidiu, se poate constata că fapta de ultraj, prev. şi ped. de art. 257 alin 1,4 rap. la art. 193 alin 1 C.p.  există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de către acesta. Având în vedere însă modalitatea în care fapta a fost săvârşită, faptul că nu a fost cel care a declanşat incidentul, acesta intervenind în conflict aşa cum a susţinut pentru a o proteja pe prietena sa, N.S. L., faptul că a  regretat fapta, că nu are antecedente penale, aflându-se la prima abatere de la normele sociale, că și-a exprimat acordul de a presta muncă neremunerată în folosul comunităţii sau de a-și cere scuze persoanei vătămate în situaţia în care se va constatat vinovăţia sa, s-a apreciat că nu este interes în continuarea urmăririi penale, motiv pentru care se va dispune renunţarea la urmărirea penală față de inculpatul T.F.O..

Cu privire la infracțiunea de tulburarea ordinii și liniştii publice, prev. și ped. de art. 371 C.p., reţinută în sarcina inculpatului T.F.O.,  s-a apreciat  că fapta nu este prevăzută de legea penală, întrucât acesta a lovit persoana vătămată E.V., în public, însă prin comportamentul sau nu s-au produs consecinţele pe care le prevede legea în această situaţie, respectiv indignarea opiniei publice, motiv pentru care se va dispune clasarea, potrivit art. 16 alin 1 lit. b teza I C.p.p.

IV. DATE PRIVIND PERSOANA INCULPATULUI

Inculpata N.S.L. este cetăţean român, în vârstă de 34  ani, optometrist la SC M. O. SRL B., divortată, studii superioare, nu este cunoscută cu antecedente penale, iar pe parcursul urmăririi penale a recunoscut comiterea faptelor.

V. DATE PRIVIND URMĂRIREA PENALĂ

Prin ordonanța din data de 00.08.2020 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem cu privire la două infracțiuni de ultraj, faptă prev. şi ped de art. 257 alin. 1,4  rap. la art. 193 alin. 1 din C. pen și a două infracțiuni de tulburarea liniștii și ordinii publice, faptă prev. și ped. de art. 371 din C. pen.

Prin ordonanța din data de 00.08.2020, ora 21.00, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspecta N.S.L., fiica lui P. P. și M., născută la data de 00.00.0000, în or. M., jud. P., domiciliată în mun. B. Bd. S., bl. D0, et. 0, ap. 00, jud. B. posesoare a CI seria 00, nr. 000000, CNP 0000000000000, sub aspectul săvârşirii a 2 (două) infracțiuni de ultraj, faptă prev. şi ped de art. 257 alin. 1,4 rap. la art. 193 alin. 1 din C. pen. și a unei infracțiuni de tulburarea liniștii și ordinii publice, faptă prev. și ped. de art. 371 din C. pen., ambele cu aplic. art. 38 alin. 1 din C. pen.

Prin ordonanța din data de 00.08.2020, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpata N.S.L., fiica lui P. P. și M., născută la data de 00.00.0000, în or. M., jud. P., domiciliată în mun. B. Bd. S., bl. D0, et. 0, ap. 00, jud. B. posesoare a CI seria 00, nr. 000000, CNP 0000000000000, sub aspectul săvârşirii a 2 (două) infracțiuni de ultraj, faptă prev. şi ped de art. 257 alin. 1,4 rap. la art. 193 alin. 1 din C. pen. și a unei infracțiuni de tulburarea liniștii și ordinii publice, faptă prev. și ped. de art. 371 din C. pen., ambele cu aplic. art. 38 alin. 1 din C. pen. și faţă de inculpatul T. F.O., fiul lui F. O.și Ș. E., născut la data de 00.00.0000, în mun. B., Sec. 0, domiciliat în or. M., str. S., n. 00, jud. P., posesar al CI seria 00, nr. 000000, CNP 0000000000000, sub aspectul săvârşirii infracțiunilor de ultraj, faptă prev. şi ped de art. 257 alin. 1,4 rap. la art. 193 alin. 1 din C. pen. și tulburarea liniștii și ordinii publice, faptă prev. și ped. de art. 371 din C. pen., ambele cu aplic. art. 38 alin. 1 din C. pen.

Prin ordonanţa din data de 00.08.2020 s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpatei N. S. L. din două infracţiuni de ultraj, prev. şi ped. de art.257 alin 1,4 C.p. rap. la art.193 alin 1 C.p.( persoane vătămate E.V. şi U. M.C.) şi tulburarea liniştii şi ordinii publice, faptă prev. si ped. de art.371 C.p., cu aplicarea art. 38 alin 1 C.p. în o infracţiune de ultraj, prev. şi ped. de art.257 alin 1,4 C.p. rap. la art.193 alin 2 C.p.( persoană  vătămată E.V.), o infracţiune de ultraj, prev. şi ped. de art.257 alin 1,4 rap. la art.193 alin 1 C.p. ( persoană vătămată U.M. C.) şi o infracţiune de tulburarea ordinii şi liniştii publice, faptă prev. şi ped. de art.371 C.p., toate cu aplicarea art.38 alin 1 C.p.

Prin ordonanţa din data de 00.08.2020, ora 23.45 s-a dispus măsura preventivă a reţinerii suspecţilor N.S. L. şi T.F. O., pe o perioadă de 24 de ore, începând cu data de 00.08.2020, ora 23.45 până la data de 00.08.2020, ora 23.45.

Prin ordonanţa din data de 00.08.2020, s-a dispus luarea măsurii preventive a controlului judiciar pe o perioadă de 60 zile, de la data de 00.08.2020 până la data de 00.10.2020, inclusiv, față de inculpata N.S.L., pentru săvârșirea de către aceasta a două infracțiuni prev. de art.257 alin 1,4 rap. la art.193 alin 1 C.p. şi o infracţiune prev. de art. 371 C.p, masura care a fost prelungita pana la data de 15.12.2020, inclusiv.

VI. DATE PRIVIND MĂSURILE ASIGURĂTORII, MĂSURI PREVENTIVE ȘI MĂSURI DE SIGURANȚĂ LUATE ÎN CAUZĂ

În cauză nu s-au luat măsuri asigurătorii  şi nici măsuri de siguranţă cu caracter medical.

Prin ordonanţa din data de 00.08.2020, ora 23.45 s-a dispus măsura preventivă a reţinerii suspecţilor N.S.L. şi T.F. O. pe o perioadă de 24 de ore, începând cu data de 00.08.2020, ora 23.45 până la data de 00.08.2020, ora 23.45.

Prin ordonanţa din data de 00.08.2020, s-a dispus luarea măsurii preventive a controlului judiciar pe o perioadă de 60 zile, de la data de 00.08.2020 până la data de 00.10.2020, inclusiv, față de inculpata N. .L., pentru săvârșirea de către aceasta a două infracțiuni prev. de art.257 alin 1,4 rap. la art.193 alin 1 C.p. şi o infracţiune prev. de art. 371 C.p, măsură care a fost prelungită până la data de 15.12

VII. LATURĂ CIVILĂ

Persoanele vătămate E.V. şi U.M.C.n nu au declarat că se constituie părţi civile în procesul penal, în faza de urmărire penală.

La data de 25.05.2021, inculpata a formulat cereri și excepții în ceea ce privește legalitatea administrării probelor, invocând încălcarea prevederilor art.100 și art.101 Cod proc pen privind administrarea probelor și principiul loialității administrării acerstora.

În esență, inculpata a arătat faptul că adminsitrarea probelor s-a realizat de către persoane care puteau fi influențate de către cele două persoane vătămate, unul dintre aceștia fiind un lucrărtor de poliție.

 S-a arătat și faptul că la dosarul cauzei nu există împuternicirea avocațială a d-lui avocat M. R.iar acesta nu a fost anunțat cu privire la data stabilită pentru audierea martorilor și a persoanelor vătămate, iar la audierea initial a inculpatei și inculpatului T.F.O. nu au fost asistați de către un avocat.

 Totodată, inculpatul a menționat că audierea sa s-a realizat în condiții care au creat o presiune asupra acesteia, spunându-i-se că va fi încarcerată timp de o lună de zile, astfel că aceste acte de procedură sunt lovite de nulitate absolută nefiind respectate principiile loialității și egalității de arme  se impune ca aceste probe să fie înlăturate urmând a fi refăcute de către organele de urmărire penală, fiind invocată în acest sens și Decizia CCR nr.840/2015.

S-a menționat de către inculpată și faptul că a fost victim unor agresiuni, fiindu-I fracturat un deget astfel că va formula plângeri penale pentru abuz în serviciu și rele tratamente , etc.

Inculpata a invocat și faptul că i-a fost respinsă solicitarea de expertizare a înregistrărilor care constituie probă în susținerea acuzării ei lipsind anumite părți care puteau dovedi faptul că tocmai inculpate a fost victim agresiunilor exercitate de către cele două personae vătămate, impunându-se excluderea acestei probe, fiind privată de posibilitatea reală de a obține și valorifica probe în condiții în care să nu fie dezavantajată în mod semnificativ, fiind invocată în acest Hotărârea CEDO din 27.10.1993 în cauza Dombo Beheerbv.

 Având în vedere  cele expuse inculpata a solicitat refacerea rechizitoriului sau retrimiterea acestuia la organele de urmărire penală.

 Prin notele scrise depuse la dat de 02.12.2021,  a solicitat admiterea cererilor și excepțiilor formulate întrucât nu i-a fost respectat dreptul la apărare, din mai multe considerente. În primul rînd, dl avocat a fost mai mult acuzatorul său decât apărător, având rude în cadrul Poliției sau Jandarmeriei locale.

Un alt aspect de nelegalitate îl constituie și împrejurarea că s-au efectuat act de urmărire penală luându-se act de prezența avocatului, ca fiind asistată de către acesta, deși nu exista împuternicire avocațială  care să ateste calitatea de avocat ales. Mai mult, la alte acte de urmărire penală, unde ar fi tebuit să fie prezent avocatul, pentru că solicitase acest lucru, conform art. 192, ș.c.l., NCPP, nu a fost anunțat, lipsind procese verbale care să confirme această situație.

În mod concret, nu au fost respectate dispozițiile art. 171 și art. 172, CPP, fiind vorba de o nulitate absolută prevăzută de art. 197 al. 2 CPP, a cărei sancțiune este restituirea cauzei la Parchet, în vederea refacerii actului de urmărire penală.

S-a solicitat să se ia act de faptul că lipsește procesul verbal de sesizare din oficiu, așa cum prevede art. 221 CPP, referitor la infracțiunea de ultraj și tulburării ordinii și liniștii publice, ordonanțele emise în acest sens nefiind suficiente să complinească această lipsă, sancțiunea fiind nulitatea și retrimiterea rechizitoriului la prchet.

Audierea inculpatei, cel puțin prima audiere și cea de a doua,  mai ales că se lua măsura reținerii, au fost efectuate în mod abuziv și fără respectarea drepturilor conferite de lege, astfel încît aceste probe trebuie înlăturate.

Inculpata subliniază și faptul că atunci cînd a reclamat faptul că a fost rănită și supusă unor violențe (a se vedea și actele din care rezultă că am avut un deget rupt) nu s-a luat nici o măsură, deși aceste aspecte trebuiau analizate în ceea ce privește începerea urmăririi penale împotriva celor vinovați (persoanele care m-au reținut), situație care este prevăzută inclusiv de art. 238 CPP.

Faptul că nu s-a procedat în acest mod duce și la lipsirea inculpatei de posibilitatea de a se invoca legitima apărare sau provocarea sau orice altă circumstanță atenuantă legată de violențele la care am fost supusă. Neprocedîndu-se la respectarea prevederilor art. 100, CPP și a celorlalte garanții procesuale, s-a ajuns la situația în care o persoană vătămată în activitățile de exces de zel al organelor care trebuiau să asigure siguranța mea, ca cetățean, să devină inculpat, în cauză fiind încălcate și prevederile art. 65, CPP, art. 62, CPP, etc, ceea ce reprezintă încălcări grave ale drepturilor subsemnatei și care duc la nulitatea sesizării instanței prin rechizitoriul aflat la dosarul cauzei, un rechizitoriu lovit de nulitate și întocmit pentru a crea o lumină favorabilă adevăraților agresori, rugîndu-vă să rețineți că este vorba de cercetare abuzivă, chiar tortură, infracțiuni pentru care am formulat plîngere împotriva celor vinovați.

Art. 6, al. 3, lit. c, din CEDO se referă la drepturile privind apărarea, fiind vorba inclusiv de noțiune de proces echitabil în materie penală, în măsura în care nerespectarea acestui drept în faza de urmărire penală compromite caracterul echitabil al procesului penal (hotărârile Imbrioscia contra Elveției, din 24.11.1993, John Murray contra Marii Britanii, din 28.10.1994). Toate acestea pot duce la plasarea acuzatului înfr-o poziție în care să nu își poată prezenta cauza în mod corect și să nu fie dezavantajat față de acuzare (CEDO, hotărîrea din 28.11.1991, cauza S contra Elveției, hotărîrea din 06.06.2000, cauza Magee contra Marii Britanii). 

Inculpata apreciază neînmînarea unor copii de pe CD-urile aflate la dosarul cauzei, în totalitatea lor, sau faptul că organul de urmărire penală nu s-a pronunțat asupra cererii privind expertizarea înregistrărilor video, deoarece acestea erau incomplete, cerere care există la dosarul de urmărire penală și asupra căreia organul de urmărire penală nu s-a pronunțat, constituie tot încălcări ale dreptului la apărare care Sînt și trebuie sancționate cu nulitatea rechizitoriului, cu toate consecințele de rigoare.

Un alt aspect deosebit de important este acela al faptului că rechizitoriul nu descrie modul de săvîrșire al faptelor, în concret. Faptele sînt descrise trunchiat (se poate observa și din înregistrările video că ele nu reprezintă o descriere completă, care să poată fi caracterizată ca fiind una clară). Indicarea în concret a faptelor este importantă atît pentru instanță, cit și pentru inculpat, care trebuie să își exercite în mod clar dreptul la apărare, deoarece instanța de judecată trebuië să înțeleagă de la început în ce constă învinuirea adusă și ce probe vizează fiecare învinuire și fiecare etapă a săvîrșirii presupuselor fapte culpabile. această descriere este necesară pentru stabilirea cadrului procesual, pentru ca instanța să poată aprecia, în condițiile art. 100, al. 4, CPP, dacă acuzațiile sunt fondate și dacă mai trebuie sau mai pot fi admise probe suplimentare și, mai ales, ce aspecte trebuie lămurite.

Ca o observație generală, inculpata arată că nu va fi găsită nici o probă privind infracțiunea de tulburare a liniștii publice și nici nu se indică, în concret, în ce constă aceasta, în afara unor elemente vagi, deși reținerea acestei infracțiuni duce la crearea concursului de infracțiuni și la agravarea situației sale în dosarul de față. 

Foarte grav este modul absolut nelegal, de o violență efectivă în care s-a procedat la audierea inculpatei, creîndu-se o presiune asupra sa, deși se cunoștea că are probleme medicale dar  și un copil la care mă gîndeam în acele momente, cu toate acestea s-a dispus reținerea mea, deși în nenumărate alte cazuri de pretins ultraj, la nivelul parchetului de pe lîngă Judecătoria Mizil, nu s-a procedat la această măsură. 

În același context, arăt faptul că nu s-a ținut cont de faptul că a fost lovită, trântită la pământ, cu degetul rupt, umilită, dar parchetul nu a fost interesat să lămurească aceste probleme. Fără să mai invoc nici un text legal, simpla situație de fapt în care a fost lăsată la discreția unor bătăuși deghizați în organe de ordine, care s-au pretins, ulterior, lezați de o persoană de sex feminin, în măsura în care nu există dovezi clare că i-a lovit, reprezintă o dovadă a modului în care parchetul și-a bătut joc de acest caz și a creat o acuzație fără suport real.

Inculpata a solicitat admiterea cererii sale și să dispunerea măsurilor care se impun pentru a nu se ajunge la judecarea unei cauze care nu are alt scop decît acela de a proteja adevăratele persoane vinovate și de a da satisfacție unor interese locale.

 Examinând actele şi lucrările dosarului de urmărire penală nr. 000/P/2020  al Parchetului de pe lângă Judecătoria M., în raport de dispoziţiile art. 342 din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară reţine următoarele:

JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ,

Conform dispoziţiilor art. 342 Cod procedură penală, obiectul procedurii în camera preliminară îl constituie verificarea competenţei, a legalităţii sesizării instanţei, a legalităţii administrării probelor şi legalităţii efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

Prin reglementarea procedurii camerei preliminare s-a urmărit rezolvarea chestiunilor ce ţin de legalitatea trimiterii în judecată şi de legalitatea administrării probelor ceea ce implică în concret exclusiv efectuarea unui control de legalitate atât a actului de trimitere în judecată (rechizitoriul) cât şi a probelor pe care se bazează acesta, în aşa fel încât întreaga fază de urmărire penală să fie examinată şi cercetată, iar actele procesuale, procedurale, probele sau procedeele probatorii efectuate sau obţinute prin încălcarea echitabilităţii procedurilor să fie eliminate, în cursul acestei proceduri neanalizându-se temeinicia acuzaţiilor în sensul că nu se va stabili vinovăţia sau nevinovăţia inculpatului, nesoluţionându-se acţiunea penală şi nici substanţa probelor.

Verificarea competenţei instanţei presupune verificarea faptului dacă procurorul a sesizat instanţa competentă să judece cauza potrivit legii.

Raportând o astfel de verificare cu referire concretă la cauza de faţă, judecătorul de cameră preliminară constată că procurorul a sesizat instanţa competentă să judece cauza potrivit legii.

Astfel, în ceea ce priveşte competenţa materială și teritorială a instanţei sunt avute în vedere disp. art.35 alin.1 rap la art.41 alin.1 lit.a Cod procedură penală, potrivit cărora infracțiunile de ultraj prev și ped de art.257 alin.1 și 4 Cod pen art.193 alin.1, respectiv alin.2 Cod pen și cea de tulburarea ordinii și liniștii publice prev ți ped de art.193 alin.2 Cod pen sunt de competența judecătoriei în a cărei rază teritorială a fost săvârșită fapta,  în speță fapta fiind comisă pe raza  orașului Mizil.

În ceea ce priveşte verificarea legalităţii sesizării, de fapt a regularităţii actului de sesizare întocmit şi înaintat de procuror – aspect ce rezultă din examinarea disp. art.345 alin.(2) şi (3), respectiv din cele ale art.346 alin.(2), (3) şi (4) Cod procedură penală, texte de lege care folosesc noţiunea de regularitate a actului de sesizare, presupune o verificare exclusiv a condiţiilor de formă şi de conţinut ale rechizitoriului, în acest sens pronunţându-se şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în mai multe decizii de speţă (ex. decizia penală nr.3827/21.11.2012 prin care a stabilit că verificarea rechizitoriului ca act de sesizare a instanţei, presupune analiza acestuia din perspectiva îndeplinirii condiţiilor de formă şi de conţinut prevăzute în art.262, 263 şi 264 Cod procedură penală anterior).

Potrivit Codului de procedură penală, conţinutul şi forma rechizitoriului ca act de sesizare a instanţei, sunt reglementate de art.328 – 329 Cod procedură penală, verificarea regularităţii presupunând analizarea faptului dacă actul de sesizare înaintat de procuror se circumscrie conţinutului obligatoriu al acestuia, respectiv dacă se limitează la fapta şi persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penală; cuprinde în mod corespunzător menţiunile prevăzute la art.286 alin.2 Cod procedură penală referitoare la cuprinsul ordonanţei; cuprinde datele referitoare la fapta reţinută în sarcina inculpatului şi încadrarea juridică a acesteia; menţionează probele şi mijloacele de probă; stabileşte cheltuielile judiciare din faza de urmărire penală; cuprinde menţiunile prevăzute la art.330 şi art.331 Cod procedură penală privitoare la măsurile preventive şi la măsurile de siguranţă; cuprinde expres dispoziţia de trimitere în judecată precum şi alte menţiuni necesare pentru soluţionarea cauzei.

Condiţia privitoare la limitarea la fapta şi persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penală, implică analiza ordonanţelor de începere a urmăririi penale, de continuare a urmăririi penale şi de punere în mişcare a acţiunii penale.

Menţionarea probelor şi a mijloacelor de probă administrate în faza urmăririi penale presupune menţionarea în  cuprinsul rechizitoriului a motivelor de fapt şi de drept pentru care se dispune trimiterea în judecată, maniera în care probele administrate au format convingerea procurorului că fapta există, că a fost săvârşită de inculpați şi că aceștia răspund penal.

Descrierea de o manieră rezonabilă a faptei sesizate – condiţie de regularitate a actului de sesizare a instanţei, rezidă în dispoziţiile art.371 Cod procedură penală, care fixează obiectul şi limitele judecăţii, fiind obligatoriu ca rechizitoriul să aibă un conţinut pentru a contura obiectul judecăţii, între elementele pe care trebuie să le cuprindă fiind necesar să se înscrie atât fapta reţinută în sarcina inculpatului cât şi încadrarea juridică a acesteia.

Raportând dispoziţiile art.328 – 329 Cod procedură penală la situaţia existentă în cauză, judecătorul de cameră preliminară, constată că actul de sesizare întocmit la data de 20.04.2021  , îndeplineşte condiţiile de formă şi de conţinut reglementate de dispoziţiile legale mai sus menţionate, în sensul că se limitează la fapta şi persoanele pentru care s-a efectuat urmărirea penală, reţinere ce rezultă din analiza ordonanţelor de începere a urmăririi penale, continuare a urmăririi penale şi punere în mişcare a urmăririi penale; menţionează probele şi mijloacele de probă în baza cărora s-au reţinut faptele ce se impută inculpatei şi încadrarea juridică a acesteia, fiind realizată nu numai o enumerare a acestora ci şi o descriere a probatoriilor administrate în cursul urmăririi penale şi în baza cărora a fost reţinută existenţa faptei inclusiv în ceea ce privește fapta de tulburare a liniștii publice, contrar susținerilor inculpatei.

În ceea ce priveşte verificarea legalităţii administrării probelor şi a legalităţii actelor efectuate în cursul urmăriii penale presupune verificarea condiţiilor impuse în Titlul IV din Partea Generală a Codului de procedură penală, intitulat „Probele, mijloacele de probă şi procedeele probatorii”, respectiv verificarea faptului dacă actele de urmărire penală efectuate în cauză s-au realizat ori nu cu încălcarea dispoziţiilor legale prevăzute în art.281 – 282 Cod procedură penală.

Altfel spus, în cadrul acestei verificări, judecătorul de cameră preliminară este dator a analiza, din oficiu sau la cererea inculpatului, probele şi actele prin prisma respectării dispoziţiilor legale, mai exact să realizeze o minuţioasă verificare, exclusiv prin prisma legalităţii, a fiecărei probe şi a mijlocului de probă prin care aceasta a fost administrată, a fiecărui act procedural şi act procesual efectuat sau dispus în cursul urmăririi penale de către procuror, iar acolo unde constată nelegalităţi, să le sancţioneze în măsura şi cu sancţiunea permisă de lege, respectiv cu nulitatea în cazul actelor de urmărire penală şi cu excluderea în cazul probelor şi a mijloacelor de probă.

În ceea ce priveşte legalitatea probelor şi a mijloacelor de probă, aceasta presupune urmărirea confirmării activităţii de probaţiune anterior efectuată, practic a fiecărui mijloc de probă  administrat în cursul urmăririi penale, a fiecărui procedeu probatoriu utilizat cu principiile legalităţii probelor reglementat în art.102 Cod procedură penală, respectiv al loialităţii administrării probelor reglementat în art.101 Cod procedură penală.

Dispoziţiile art.101 Cod procedură penală reglementează principiul loialităţii administrării probelor, care presupune interzicerea întrebuinţării de violenţe, ameninţări ori alte mijloace de constrângere, promisiuni sau îndemnuri în scopul de a se obţine probe, precum şi metode sau tehnici de ascultare care afectează capacitatea persoanei de a-şi aminti şi de a relata în mod conştient şi voluntar faptele care constituie obiectul probei, chiar şi în situaţia în care persoana ascultată îşi dă consimţământul la utilizarea unei asemenea metode sau tehnici de ascultare.

De asemenea, sunt interzise provocările unei persoane de a săvârşi ori de a continua săvârşirea unei fapte penale, în scopul obţinerii unei probe, din partea organelor judiciare penale sau altor persoane care acţionează pentru acestea.

În cazul nerespectării acestor dispoziţii, art.102 Cod procedură penală stabileşte că probele obţinute prin tortură, probele derivate din acestea sau probele obţinute în mod nelegal nu pot fi folosite în procesul penal, nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrată determinând excluderea acelei probe.

Judecătorul de cameră preliminară menţionează că nu evaluează pertinența, utilitatea sau concludenţa probelor, astfel cum este cazul în cadrul cercetării judecătoreşti. Judecătorul de cameră preliminară se limitează la a constata dacă probele au sau nu caracter legal, dacă au fost administrate în condiţiile legii, iar atunci când constată o încălcare a dispoziţiilor legate de administrarea probelor evaluează impactul acesteia asupra probatoriului, însă în speţă au fost respectate drepturile inculpatei  inclusiv în ceeace privește și dispozițiile exprese ale art.90 lit.a Cod proc pen .

 Astfel la data de 010.08.2021 ora 21.30 inculpatei N.S.L.i s-a adus la cunoștință învinuirea și a fost audiată în calitate de suspect,  fără ca la acest moment să fie încidente prevederile art.90 alin.1 C.p.p. privind obligativitatea organului de urmărire penală de a asigura un apărător din oficiu, audierea finalizându-se la ora 22.30.

La ora 23.33 s-a procedat la audierea în continuare a inculpatei în prezența unui apărător din oficiu, avocat M. R.care a ștampilat și semnat declarația suspectei după care s-a procedat la luarea măsurii reținerii pentru o perioada de 24h incepând cu ora 23.45 conform ordonanței din data de 17.08.2021 iar în procesul verbal întocmit cu aceeași ocazie suspectei N.S. i-a fost adus la cunoștință, în prezența aceluiași avocat, inclusiv dreptul de acces la asistență medicală de urgență , fără ca inculpata să își fi exercitat acest drept.

De altfel , cu ocazia fiecărei audieri ulterioare în calitate de inculpat, acesteia i-a fost respectat dreptul la apărare fiind asistată de către avocatul desemnat din oficiu și ulterior angajat de aceasta (prin cererea depusă la fila 228 inculpata recunoaște existența unui contract de asistență juridică încheiat  cu avocatul M.R..

Susținerile acesteia în sensul că acest avocat a fost ” un acuzator” de fapt apar ca simple afirmații întrucât nu sunt descrise împrejurările care i-au conturat această ipoteză și nici nu a probat această susținere  .

Observând actele dosarului instanța reține că avocatul inițial desemnat din oficiu și ulterior devenit apărător ales , a formulat cereri de administrare a probei cu expertiză medico legală pentru a se stabili dacă inculpata avea discernământul diminuat la data comiterii faptei, a cerut în numele acesteia modificarea obligațiilor stabilite prin măsura controlului judiciar dar nu a fost identificată nicio cerere formulată de acest apărător ales în sensul de a asista la fiecare act de urmărire penală ce urma să fie întocmit în cauză.

Numai apărătorul ales T. A. a solicitat încunoștiințare sa despre efectuarea  de acte de urmărire penală (f.254 Cpp), fiind respectat acest drept astfel cum reiese din nota telefonică aflată la fila 237 dos u.p, când acesta a fost informat cu privire la data audierii a 3 martori.

De altfel, la fia 275 dosar up se află delegația apărătorului din oficiu  în dosarul nr.000/P/2020 emisă în data de 00.08.2020 după ora 20.00  iar declarațiile suspectei au fost semnate și ștampilate de către avocat M. R., cu excepția celei date in intervalul 21.30-22.30 când nu era sub imperiul măsurii reținerii.

 In contextul în care inculpata nu a fost mulțumită de modul în care avocatul din oficiu și-a executat mandatul nu se justifică decizia de a-l angaja și ca apărător ales, încheind și un contract de asistență juridică pe care l–a reziliat în cursul lunii februarie 2021 , conform mențiunilor proprii de la fila 228 dos u.p.

Judecătorul constată că la fila 167 se află și împuternicirea avocațială emisă de către avocat M.R.în calitate de apărător ales, emisă în data de 21.08.2020.

Prin urmare, având în evdere argumentele expuse anterior instanța reține că inculpatei nu i-a fost încălcat dreptul de a beneficia de asistență juridică gratuită în sensul prevederilor art.90 alin.1 Cpp.

Cât privește o posbilă încălcare a drepului său la apărare prin restricționarea accesului la înregistrările privind derularea evenimentului, judecătorul constată că  deși inculpata susține i-a fost respinsă solicitarea formulată în data de 25.01.2021 , prin apărător ales, de a-i fi înmânate înregistrările privind incidentul, la dată de 08.12.2020 a fost întocmit un proces verbal privind predarea DVD-urilor ce contin imagini cu privire la incidentul din data de 17.08.2020 precum și cele care conțin imgini de la audierea inculpatei.

Referitor la încălcarea principiului loialității probelor în sensul că audierea inculpatei s—a realizat prin exercitarea de violențe deosebite, de presiuni și amenințări că va fi încarcerată timp de 30 de zil, inculpata nu a probat astfel de susțineri iar în procesul verbal întocmit cu ocazia luării măsurii reținerii aceasat nu s-a prevalat de dreptul la asistență medicală de urgență .

De altfel, judecătorul nu a identificat nicio cerere formulată de inculpată prin apărător în sensul admnistrării probei cu expertiză judiciară privind autenticitatea înregistrărilor, ci doar a contestat integralitatea înregistrărilor, apreciind că au fost înlăturate unele imagini.

Prin urmare, pentru argumentele expuse anterior, judecătorul  va respinge ca neîntemeiate cererile şi excepţiile formulate de presoana vătămată.

Drept urmare, în baza art. 346 al. 2 C.pr.pen.,  judecătorul de cameră preliminară va constata legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. 00/P/2021 al Parchetului de pe lângă Judecătoria M., a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, privind pe N.S.L.  , trimisă în judecată pentru săvârşirea  a două infracţiuni de ultraj fapte prevăzute de art. 257 alin.1 şi 4 Cod pen rap la art.193 alin.1 Cod pen  şi respectiv de  cea prev de 257 alin.1 şi 4 Cod pen rap la art.193 alin.2 Cod pen.

În consecinţă va dispune începerea judecăţii cauzei privind pe inculpata N.S.L., pentru săvârşirea  a două infracţiuni de ultraj fapte prevăzute de art. 257 alin.1 şi 4 Cod pen rap la art.193 alin.1 Cod pen  şi respectiv de  cea prev de 257 alin.1 şi 4 Cod pen rap la art.193 alin.2 Cod pen,

Conform cu originalul,

Anonimizată de către

Grefier Manolache Daniela

Domenii speta

Spete similare