Radiere ipoteca

COD ECLI:RO:JDMED:2019:001.01826

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA MEDGIDIA

Medgidia, str.Independenţei nr.14, judeţul Constanţa;

 cod poştal – 905600

Înregistrată în evidenţa A.N.S.P.D.C.P. sub nr. 3068

Dosar nr.  33526/212/2018

SENTINŢĂ CIVILĂ NR.  1826

Şedinţa publică din 4 decembrie 2019

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE -  N A A 

GREFIER – V I

S-a luat în examinare acţiunea civilă având ca obiect – radiere ipotecă - radiere măsură asigurătorie imobil, formulată de reclamanţii , în contradictoriu cu  pârâţii ..

 Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de şi au fost consemnate în încheierea de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanţa, a amânat pronunţarea la data când a pronunţat prezenta hotărâre.

I N S T A N Ţ A,

Prin cererea de chemare in judecata înregistrată la data de pe rolul Judecătoriei Constanța sub numărul  , și declinată la data de , Judecătoriei Medgidia, așa cum a fost modificată la data de reclamanții , au solicitat în contradictoriu cu pârâții , pronunțarea unei hotărâri prin care aceștia să fie obligați la radierea masurii asiguratorie a sechestrului judiciar si a inscriptiei ipotecare asupra imobilului situat in mun. .

În fapt au arătat că prin Ordonanta nr. a Parchetului de pe langa Tribunalul Constanta, si prin procesul verbal de aplicare a sechestrului penal incheiat la data de , s-a dispus masura asiguratorie asupra imobilului apartinand inculpatului ..... Ulterior prin Sentinta Penala nr. pronuntata de Tribunalul Constanta in dosarul nr. s-a mentinut aceasta masura, iar Sentinta a ramas definitiva prin Decizia Penala nr. pronuntata de Curtea de Apel Constanta la data de care mentine acesta masura. În continuare reclamanții arată că la data de prin Actul de adjudecare emis de BEJ in dosarul de executare 876/2014, au adjudecat prin cumparare la licitatie publica imobilul in cauza, iar prin proiectul de distribuire din sumele au fost distribuite catre creditorea urmaritoare .... si catre ANAF. Au mai precizat că mentinerea ipotecii instituite le ingradeste dreptul de dispune de bunul achizitionat si le aduce prejudicii.

În drept invocă dispozițiile art. 774, art. 856 Cod pr. Civ.

În probațiune solicită încuviinţarea probei cu inscrisuri.

a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii formulate de reclamanți. Pe cale de excepție a invocat lipsa calității procesual pasive a motivat de faptul că acesta nu intervine în operațiunile de carte funciară (înscriere, radiere, rectificare) in vederea realizării unor drepturi proprii, ci în exercițiul unor atributii care le-au fost conferite de lege, tocmai pentru respectarea legalități. Astfel, între și titularii drepturilor înscrise în cartea funciară sau care formulează cereri de înscrieri nu se nasc raporturi juridice cu caracter civil în legatură cu imobilele evidențiate in cuprinsul colilor de carte funciară.

Mai mult decât atât, raportat la dispozițiile legale în materia cadastrului și a publicitații imobiliare, prin inscrierile în cartea funciară nu se constituie sau constată drepturile de proprietate ci doar se face cunoscut terților existența drepturilor reale înscrise in cartea funciară, la cererea persoanelor îndreptățite.

Mai arată că intenția legiuitorului a fost ca oficiul teritorial să nu fie parte in acțiunile de carte funciară, așa cum se deduce și din prevederile art. 29 alin. 5 din Legea nr.7/1996.

În susținerea excepției invocate indică Decizia nr. , publicată în Monitorul Oficial nr. , prin care Înalta Curte de Casație și Justiție, Secțiile Unite, "admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casație și Justiție și stabilesc că în cauze ce au ca obiect plangerile privind cartea funciară întemeiate pe dispozițiile art. 50 din Legea nr. 7/1996 (art. 31 din Legea nr. 7/1990, republicata), oficiul de de cadastru si publicitate imobiliară nu are calitate procesuală pasivă.

Se mai face referire la Decizia nr. , a Inaltei Curți de Casație şi Justiție, Decizia nr. referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 32 din Legea cadastrului și a publicitatii imobiliare nr. 7/1996, precum și la dispozițiile art. 29 din Legea nr. 7/1996

Un alt motiv invocat este acela acțiunile în materie de publicitate imobiliară se solutionează după procedura necontencioasă.

Cu privire la fondul cauzei arată că radierea măsurii asiguratorie a sechestrului judiciar și a inscriptiei ipotecare asupra imobilului situat în loc. Medgidia, str. Independentei, nr. 87C, bl. C3, sc, A, mansarda, jud. Constanta se poate realiza numai în conformitate cu prevederile art 167 alin.1 şi art. 195 alin. 5 din Ordinul nr. 700/2014 privind aprobarea Regularnentului de avizare, recepție şi înscriere în evidențele de cadastru şi carte funciară, cu modificările și completările ulterioare Astfel, conform art. 167 alin. 1 din Ordinul nr. 700/2014 privind aprobarea Regulamentului de avizare, recepție şi înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară, cu modificările și completările ulterioare, "De la data intabulării, imobilul rimâne liber de orice ipoteci sau alte sarcini privind garantarea drepturilor de creanță. Dacă prețul de adjudecare se plătește în rate, sarcinile se sting la plata ultimei rate. Prin excepție, notarea efectuață conform art. 195 alin. 5 din prezentul regulament, se radiază numai în baza acordului instituției care a dispus măsura asiguratorie";

Conform art. 195 alin 5 din Ordinul nr. 700/2014 „Măsura asiguratorie dispusă în condițiile art. 249 din Codul de procedură penală se va nota în cartea funciară în baza actului prin care aceasta a fost dispusa, respectiv ordonanța emisă de procuror, hotărârea instanțe de judecată sau certificat de grefă care cuprinde soluția pronunțată. Radierea se efectuează în baza ordonanței emise de procuror sau a hotărârii judecătorești care dispune ridicarea măsuri asiguratorii".

Precizează că soluția dată de OCPI Constanța este, de altfel, însușită și de ICCJ, prin Decizia nr. 20/2017: s-a apreciat că dispozițiile art. 857 alin. 3 și alin. 4 din NCPC nu se aplică și măsurii sechestrului instituit conform art. 249 alin. 1 din NCPP, astfel încât această sarcină nu se radiază din oficiu, ci conform procedurii reglementate de art. 167 alin.1 și art. 195 alin. 5 din Ordinul nr. 700/2014 privind aprobarea Regulamentului de avizare, recepție şi înscriere în evidențele de cadastru şi carte funciară, cu modificările și completările ulterioare; s-a argumentat că sechestrul instituit de organele penale nu poate fi ridicat decât prin contestarea măsurii asiguratorii în procesul penal și că, numai dupå soluționarea definitivă a procesului penal, dacă nu s-a făcut plângere împotriva ducerii la îndeplinire a måsurii asiguratorii, se poate face contestație potrivit legii civile. Solicitarea petenților de radiere a notării sechestrului dispus asupra imobilului adjudecat echivalează cu împiedicarea executării și lipsirea de efecte a ordonanței procurorului, deși acest act nu a fost contestat, iar mäsura asiguratorie nu a fost ridicată."

In drept invocă dispozițiile art. 205, art. 413 alin.1, art. 517 alin. 4 și art. 518 din NCPC, ale Ordinului nr. 700/2014; Deciziile: nr. 72/2007, nr. 5728/2005 și nr. 653/2016 ale ICCJ.

In probațiune solicită admiterea probei cu inscrisuri, sau orice alte probe a căror necesitate ar rezulta din dezbateri.

La termenul de judecată din data de 11.09.2019, a fost încuviințată solicitarea reprezentantului convențional al reclamanților, privind introducerea în cauză a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice.

La data de Statul Roman prin Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Galati prin Administratia Judeteana a Finantelor Publice Constanta, a formulat întâmpinare, prin care a arătat că prin Ordonanta nr. din data de a Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanta si prin procesul verbal de aplicare a sechestrului penal incheiat in data , s-a dispus masura asiguratorie asupra imobilului apartinând inculpatului . Prin Sentința penala nr. pronuntata de Tribunalul Constanta în dosarul nr. , a fost mentinută aceasta măsura, această sentință rămânând definitivă prin Decizia penală nr. pronuntată de Curtea de Apel Constanta. A mai precizat că, prin Actul de adjudecare emis de BEJ în data de în dosarul de executare nr. , reclamantii au adjudecat prin cumparare la licitatie publica imobilul în cauza, fiind intocmit de către executorul judecatoresc in data de 25.05.2018 și proiectul de distribuire a sumelor obtinute din vânzarea imobilului la licitatie publica. În continuare menționează că, din analiza inscrisurilor anexate la dosarul cauzei, precum și din Extrasul de carte funciara nr. rezulta ca nu este incidentă ipoteza prevazuta de art. 857 alin 3 și 4 Cod proc.civ., in speta de fata fiind vorba despre radierea unei ipoteci ( un sechestru asigurator dispus in procesul penal ) notata anterior urmariririi in cartea funciara, notarea sechestrului penal dispus având ca bază legală Ordonanta emisa de Parchetul de pe langa Tribunalul Constanta și Procesul verbal de aplicare a sechestrului din data de , în dosarul penal nr. , privind pe , aşa cum rezulta din Extrasul de carte funciara pentru informare nr. . Susține că potrivit art. 167 alin 1 din Ordinul nr. „De la data intabularii, imobilul ramâne liber de orice ipoteci sau alte sarcini privind garantarea drepturilor de creanta. Dacă prețul de adjudecare se plătește în rate, sarcinile se sting la plata ultimei rate. Prin excepție notarea efectuata conform art. 195 alin.5, se radiază numai în baza acordului institutiei care a dispus această măsură asiguratorie."

Potrivit art. 195 alin.5 din Ordinul nr. „Sechestrul dispus în conditiile art. 249 din Codul de procedura penala se va nota în baza actului prin care s-a dispus măsura asiguratorie, respectiv ordonanta emisă de procuror, hotărîrea instanţei de judecată sau certificat de grefă care cuprinde soluția. Radierea se efectuează în baza ordonanței emisa de procuror sau a hotărârii judecatoresti care dispune ridicarea masurii asiguratorii. Arată că, fiind vorba de măsura sechestrului prevazută de art. 249 alin,1 din Codul de procedura penală, menținută prin hotarârea judecătorească rămasă definitivă, notarea sechestrului conform art. 195 alin.5 teza 1 din Ordinul nr. 700/09.07.2014 consideră că radierea sechestrului în cartea funciară, raportat la speta de fata, poate fi realizată exclusiv în conditiile prevazute de art. 167 alin.1 teza finala din regulament, motiv pentru care ca cererea introdusa de reclamantii în cauza este inadmisibila.

În drept, invocă dispozitiile art. 205 - 208 Cod proc.civ. si celelalte dispozitii legale menționate

În probațiune solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

În drept, potrivit art. 248 alin. (1) din Codul de procedură civilă „instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei”.

Analizând cu prioritate excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâtul instanţa reţine că argumentele aduse în susţinerea acesteia sunt întemeiate.

Astfel, potrivit art. 36 din Codul de procedură civilă „calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii”, iar în privinţa calităţii procesuale pasive trebuie să existe identitate intre persoana pârâtului şi cel obligat în cadrul aceluiaşi raport juridic.

Chiar dacă biroul teritorial de cadastru efectuează operaţiuni în cartea funciară, pe baza hotărârii instanţei, instituţia nu are calitate procesuală pasivă în astfel de litigii, întrucât nu intervine în operațiunile de carte funciară in vederea realizării unor drepturi proprii, ci în exercițiul unor atributii care le-au fost conferite de lege, tocmai pentru respectarea legalități.

Pe cale de consecinţă, instanţa va admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Constanţa şi va respinge acţiunea formulată în contradictoriu cu acesta, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Pe fondul cauzei se reține că prin Ordonanta nr. a Parchetului de pe langa Tribunalul Constanta, si prin procesul verbal de aplicare a sechestrului penal incheiat la data de , s-a dispus masura asiguratorie asupra imobilului situat in mun. a, proprietatea inculpatului . Prin Sentinta Penala nr. pronuntata de Tribunalul Constanta in dosarul nr. s-a mentinut aceasta masura, iar Sentinta a ramas definitiva prin Decizia Penala nr. pronuntata de Curtea de Apel Constanta la data de care de asemenea a menținut masura. La data de prin Actul de adjudecare emis de in dosarul de executare , reclamanții au adjudecat prin cumparare la licitatie publica imobilul in cauza, iar prin proiectul de distribuire din sumele au fost distribuite catre creditorea urmaritoare a si catre .

Potrivit art. 249 C. proc. pen. ":(1) Procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecății, poate lua măsuri asiguratorii, prin ordonanța sau, după caz, prin incheiere motivată, pentru a evita ascunderea, distrugerea, insträinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscarii speciale sau al confiscarii extinse ori care pot servi la garantarea executări pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracțiune. (2) Măsurile asigurătorii constau în indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile, prin instituirea unui sechestru asupra acestora. (3) Măsurile asigurătorii pentru garantarea executării pedepsei amenzii se pot lua numai asupra bunurilor suspectului sau inculpatului. (4) Măsurile asigurătorii în vederea confiscării speciale sau confiscării extinse se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile ce urmează a fi confiscate. (5) Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune și pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului și ale persoanei responsabile civilmente, până la concurența valorii probabile a acestora. (6) Măsurile asigurătorii prevăzute la alin. (5) se pot lua, în cursul urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară și al judecății, și la cererea părții civile. Măsurile asigurătorii luate din oficiu de către organele judiciare prevăzute la alin. (1) pot folosi și părții civile. (7) Măsurile asigurătorii luate în condițiile alin. (1) sunt obligatorii în cazul în care persoana vătămată este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă. (8) Nu pot fi sechestrate bunuri care aparțin unei autorități sau instituții publice ori unei alte persoane de drept public și nici bunurile exceptate de lege.

Art. 266 situat în Capitolul XII ind. I al Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu denumirea marginală "Dispoziții aplicabile cazurilor speciale de executare silita" prevede: (1) Prezentul capitol se aplică pentru executarea silită a tuturor creanțelor bugetare stabilite prin hotărâri judecătorești pronunțate în materie penală, provenite din sävârşirea de infracțiuni, astfel: a) sumele reprezentând repararea prejudiciului material; b) amenzi; e) cheltuieli judiciare; d) sume confiscate. (2) Prin cazuri speciale de executare in sensul prezentului capitol se ințelege cazurile date în competența organului de executare prevăzut la art. 220 alin. (2') lit. a). Potrivit art. 266* din acelaşi act normativ, prin excepție de la dispozițiile art. 226 alin. (1) pentru creanțele prevăzute la art. 266 ind. 1 stabilite prin hotărari judecătorești definitive pronunțate în materie penală, se aplică măsurile de executare silită prevăzute de prezentul cod, fără a se emite alt titlu executoriu de către organul de executare.

Art. 397 alin. (4) Cod procedură penală prevede că dispozițiile din hotărâre privind luarea măsurilor asigurătorii şi restituirea lucrurilor sunt executorii.

Potrivit art. 550 din acelasi act normativ „ (1) Hotărârile instanțelor penale devin executorii la data când au rămas definitive. (2) Hotărârile nedefinitive sunt executorii atunci când legea dispune aceasta.

Rezultă astfel, că la momentul rămânerii definitive a hotărårii penale, măsura asigurătorie dispusă anterior, executorie ab initio, este susceptibilă a se converti în măsură de executare, condiționat însă de declanşarea executării silite ex officio potrivit normelor precitate.

Sentință penală nr. pronuntata de Tribunalul Constanta la data de a ramas definitiva prin Decizia Penală nr. pronunțată de Curtea de Apel Constanța la data de .

Astfel, în cauză, competența instanței civile rezidă din împrejurarea că aceasta este instanța de drept comun, iar procesul penal s-a finalizat ca efect al pronunțării hotărârii definitive.

În temeiul titlului executoriu reprezentat de Sentință penală nr. 490 pronuntata de Tribunalul Constanta și Decizia Penală nr. pronunțată de Curtea de Apel Constanța, s-a început executarea silita cu privire la imobilul situat în acesta fiind adjudecat la data de de catre reclamanții .

Potrivit art. 252 din Cod fiscal „După adjudecarea bunului adjudecatarul este obligat să plătească prețul, diminuat cu contravaloarea taxei de participare, în lei, în numerar la o unitate a Trezoreriei Statului sau prin decontare bancară, în cel mult 5 zile de la data adjudecării. (2) Dacă adjudecatarul nu plătește prețul, licitația se reia în termen de 10 zile de la data adjudecării. În acest caz, adjudecatarul este obligat să plătească cheltuielile prilejuite de noua licitație și, în cazul în care prețul obținut la noua licitație este mai mic, diferența de preț. Adjudecatarul poate să achite prețul oferit inițial și să facă dovada achitării acestuia până la termenul prevăzut la art. 250 alin. (7), caz în care este obligat numai la plata cheltuielilor cauzate de noua licitație.

(3) Cu sumele încasate din eventuala diferență de preț, percepute în temeiul alin. (2), se sting creanțele fiscale înscrise în titlul executoriu în baza căruia s-a început executarea silită.

(4) Dacă la următoarea licitație bunul nu a fost vândut, fostul adjudecatar este obligat să plătească toate cheltuielile prilejuite de urmărirea acestuia.

(5) Suma reprezentând diferența de preț și/sau cheltuielile prevăzute la alin. (1) și (4) se stabilesc de organul de executare silită, prin proces-verbal, care constituie titlu executoriu potrivit prezentului cod. Contestarea procesului-verbal se face potrivit procedurii prevăzute la titlul VIII.

(6) Termenul prevăzut la alin. (1) se aplică și în cazul valorificării conform înțelegerii părților sau prin vânzare directă.

Conform art. 254 alin. 1 Cod fiscal „În cazul vânzării bunurilor imobile, organul de executare silită încheie procesul-verbal de adjudecare, în termen de cel mult 5 zile de la plata în întregime a prețului sau a avansului prevăzut la art. 253 alin. (1), dacă bunul a fost vândut cu plata în rate. Procesul-verbal de adjudecare constituie titlu de proprietate, transferul dreptului de proprietate operând la data încheierii acestuia. Un exemplar al procesului-verbal de adjudecare a bunului imobil se transmite, în cazul vânzării cu plata în rate, biroului de carte funciară pentru a înscrie interdicția de înstrăinare și grevare a bunului până la plata integrală a prețului și a dobânzii sau majorării de întârziere, după caz, stabilite pentru imobilul transmis, pe baza căruia se face înscrierea în cartea funciară.

Astfel, având în vedere faptul că ulterior rămânerii definitive a Sentinței penale nr. pronunțată de Tribunalul Constanta, s-a declanșat executarea silită a acesteia, ex officio, măsura asigurătorie s-a convertit în măsură de executare.

În cauză, măsura de executare a fost adusă la îndeplinire în conformitate cu prevederile art. 842 și urm din Codul de pr. civ, imobilul fiind scos la licitație publică și ulterior adjudecat de către reclamanți, care au achitat integral prețul stabilit, așa cum rezultă din proiectul de distribuire din data de .

Având în vedere temeiurile de fapt si de drept reținute anterior, instanța urmează să admită cererea reclamanților și să dispună radierea sechestrului asigurător dispus în dosarul penal prin ordonanţa nr. din emisă de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța cu privire la imobilul situat în .

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului , invocată de acesta, prin întâmpinare.

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții , în contradictoriu cu  pârâţii , ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții în contradictoriu cu .

Radiază sechestrul asigurător dispus în dosarul penal prin ordonanţa nr. din 11.07.2012 emisă de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța cu privire la imobilul situat în

Cu drept de apel  în  termen de 30  zile de la comunicare, cererea urmând a se depune la Judecătoria Medgidia.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi 04.12.2019.

 PREŞEDINTE,GREFIER,

N A A    V I

Domenii speta

Spete similare