Vătămarea corporală din culpă (art.196 ncp)

Conţinut speță: Condamnare - Condamnare fără acord de recunoaştere

Analizând probele administrate în cauză în ambele faze al procesului penal, instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt:

Inculpata V T locuieşte în comuna G, sat B G , judeţul Galaţi , este posesoarea permisului de conducere categoria B din anul 1999 şi , împreună cu familia sa, deţine un tractor agricol marca FORD 8100, cu masă totală de 6500 kg şi lungime de 4775mm, înregistrat sub numărul GL ....G... (fila 145) . Pentru conducerea acestui vehicul este necesar permis de conducere categoria Tr sau echivalentul acestuia în cazuri specifice, conform art. 241alin.21 din OUG 195/2002, respectiv permis de conducere categoria C care este valabil şi pentru vehicule cu masă maximă autorizată mai mare de 3500 kg , la care se poate ataşa o remorcă cu o masă maximă autorizată mai mică de 750 kg sau categoria CE , în situaţia în care maxima maximă autorizată a remorcii este mai mare de 750 kg.

În ziua de 06.11.2017 martorul V L D, fiul inculpatei V T, a folosit tractorul respectiv în câmp, la arat, la acesta fiind ataşat un plug agricol cu o lungime de aproximativ 2,5 m .

 În jurul orei 17.15 martorul V L D a venit cu tractorul de la câmp şi l-a lăsat în stradă, în faţa locuinţei, urmând ca mama sa, inculpata V T să bage tractorul în curte. Martorul s-a aşezat pe locul din spate din cabină, iar în tractor a urcat inculpata V T care a început să execute manevra de introducere a ansamblului format din tractor şi plug în curte.

Pentru a executa manevra, inculpata a executat viraj dreapta şi dată fiind lungimea ansamblului pe care îl conducea, tractor +plug agricol, cu o lungime de aproximativ 7,3 m , inculpata V T a efectuat un viraj cu o rază relativ mare, pătrunzând pe contrasens pe sensul de mers Bîrlad-Tecuci.

În acest timp, din direcţia Tecuci –Bîrlad se deplasa persoana vătămată C D care conducea autoturismul marca Mercedes cu număr de înmatriculare VN 83 CLM .

Persoana vătămată C D a observat în ultimul moment plugul agricol ataşat la tractor, care nu era semnalizat şi în momentul în care inculpata V T a pătruns cu roţile din faţă ale tractorului pe podeţul din faţa locuinţei sale, a intrat în coliziune cu autoturismul condus de persoana vătămată, care a fost acroşat de roata stânga spate a tractorului.

În urma impactului, a fost accidentată persoana vătămată C D care se aflau în autoturismul cu numărul de înmatriculare VN 83 CLM.

În urma examinării medico-legale a rezultat că persoana vătămată C D a suferit politraumatism cu fractură de diafiză humerală stângă(cu deplasare şi angulaţie), de claviculă stângă (cu deplasare), fractură cominutivă cu deplasare bază metacarpian II mâna stângă, plăgi contuze, echimoze, care au necesitat pentru vindecare 90-100 zile îngrijiri medicale (raport de expertiză medico-legală file 116-118).

Instanţa a reţinut că această situaţie de fapt a rezultat din coroborarea întregului probatoriu administrat în faza de urmărire penală, din care a rezultat că fapta inculpatei a fost stabilită, astfel încât aceasta permite aplicarea unei pedepse, respectiv, proces verbale de cercetare la faţa locului şi planşe foto ;act de constatare a stării tehnice ;raport de expertiză medico-legală; declaraţiile persoanei vătămate C D; declaraţiile martorilor V L D şi F N; declaraţiile inculpatei V T.

 Față de probatoriul administrat în ambele faze ale procesului penal, instanța a reținut aceeași situație de fapt ca cea reținută în rechizitoriu, pentru următoarele considerente:

Audiată, inculpata ............ a recunoscut faptele astfel cum au fost încadrate în rechizitoriu, însă a făcut precizări cu privire la situația de fapt. Astfel, aceasta a declarat că nu se consideră în totalitate vinovată de producerea accidentului, întrucât, în urma executării virajului de intrare pe cel de-al doilea pod, a făcut virajul cu tractorul pe banda de mers către Tecuci, însă nu a intrat pe cealaltă bandă de mers. Când a ieșit pe carosabil, acesta era liber pe ambele sensuri, în timpul executării virajului a văzut un autoturism la cca 300-400 m, însă și-a continuat manevra de intrare pe pod.

Inculpata a mai declarat că nu se consideră vinovată pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare din culpă, pentru că a respectat regulile de circulație. Când a intrat cu roțile din față ale tractorului pe pod a simțit o zdruncinătură. Pe contrasens a pătruns cu roata stângă față doar când a ieșit de pe un pod pe celălalt pod. Plugul nu avea semnalizare pentru că plugul nu are becuri, tractorul avea proiectoarele a căror lumină bătea direct în plug.

Persoana vătămată C D a declarat că, în timp ce se deplasa pe traseul Tecuci-Bârlad, la ieșirea din comuna Berheci, în jurul orei 17;15, când era deja întuneric afară, i-a apărut brusc o sclipire pe partea carosabilă și imediat s-a produs impactul. Atunci s-a trezit cu ceva fierbinte pe față, iar mâna nu o mai simțea. Acolo este drum drept și nu a observat să fi fost iluminat public. ”Sclipirea” era pe sensul său de mers , i-a apărut direct în față pe banda sa de mers și atunci s-a produs și impactul. Nu a făcut niciun viraj înainte de impact.

 Martorul V L, fiul inculpatei, care se afla în tractor cu mama sa, a declarat că, înainte de a pleca cu tractorul de pe pod s-au asigurat dacă vine vreo mașină, apoi mama sa a început manevra cu roțile pe partea stângă puțin și apoi total către partea dreaptă. Când roțile din față erau pe pod, a simțit o zdruncinătură. S-a uitat și a văzut o mașină care se deplasa haotic în urma impactului, și-a dat seama că a fost un accident și a avertizat-o pe mama sa. Aceasta a oprit tractorul, au coborât și au mers către persoana vătămată.

 Martorul a mai declarat că mama sa nu avea posibilitatea de a efectua manevra de intrare în curte fără a accesa și șoseaua. Manevra a fost efectuată de mama sa pe sensul de mers Bârlad către Tecuci, iar tractorul avea aprinse luminile și girofarul.

În cauza de față au fost efectuate două expertize tehnice auto, una în faza de urmărire penală și una în faza de cercetare judecătorească.

Astfel, prin raportul de expertiză întocmit în faza de urmărire penală întocmit de expert D D s-a constatat că au existat mai multe momente de apariţie a stării de pericol, şi anume primul moment l-a constituit ieşirea pe drumul european a ansamblului tractor-plug, acesta fiind condus de o persoană care nu avea acest drept, întrucât inculpata Vasilache Tatiana deţine permis de conducere doar pentru categoria B, al doilea moment de apariţie a stării de pericol l-a constituit pătrunderea pe drumul european a plugului nesemnalizat; următorul moment de pericol l-a constituit pătrunderea ansamblului tractor-plug pe contrasens, deoarece era necesară efectuarea unui viraj cu o rază mare, având în vedere că ansamblul avea o lungime de 7,3 m. Manevra de viraj dreapta presupunea o asigurare temeinică şi, eventual, pilotarea efectuării manevrei de o altă persoană .

 În concluzie, expertul a concluzionat că accidentul s-a produs atât din culpa inculpatei ............, care nu deţinea permis corespunzător pentru a conduce un ansamblu de mari dimensiuni format din tractor şi plug şi care a efectuat manevra fără a se asigura în mod temeinic, cât şi din culpa persoanei vătămate C D, care rula cu o viteză peste limita legală, de 58 km/h.

La solicitarea persoanei vătămate C D a fost efectuată o expertiză tehnică auto de către expert A C, care a arătat că starea de pericol a fost creată de conducătoarea auto C D, care a pătruns nejustificat pe sensul contrar de mers. Evitarea producerii evenimentului rutier se putea face de conducătoarea auto C D, dacă era atentă la trafic în zona producerii evenimentului rutier, circula pe banda sa de mers, nu pătrundea pe contrasens decât după o asigurare corespunzătoare și circula cu o viteză de maxim 50km/h.

Instanța urmează să îndepărteze expertiza tehnică auto efectuată de către expert AC, întrucât concluziile acesteia nu corespunde probatorului administrat în cauză și să aibă în vedere, la pronunțarea cauzei, expertiza tehnică auto efectuată la urmărirea penală de expert D D, având în vedere următoarele aspecte:

Inculpata V T a declarat că, atunci când a intrat cu roțile din față ale tractorului pe podul din fața casei a simțit o zdruncinătură .La fel a declarat și martorul V L.

Inculpata a declarat în acest sens și verbal în fața organelor de poliție, care au întocmit procesul-verbal de la fața locului din 06.11.2017.

 Din același proces-verbal reiese că podețul de acces în curtea imobilului cu nr.95 măsoară 3,8 m. Partea carosabilă este acoperită cu covor asfaltic în stare uscată și măsoară o lățime de 7,5m, acostamentul din stânga și dreapta măsoară o lățime de 1,4 m.

 Conform expertizei tractorul are o lungime de 4,775 m la care se adaugă lungimea plugului de aprox.2,5 m rezultând un convoi de 7,3 m.

 Ca urmare, carosabilul + acostamentul au o lățime de 8,9 m, iar acostamentul +jumătate din carosabil au o lățime de 5, 15 m.

 În condițiile în care tractorul era cu roțile din față pe pod rezultă că întreg convoiul de 7,3m se afla pe acostament și carosabil , astfel că, invitabil, la momentul virajului, tractorul la care era atașat plugul se afla pe contrasens.

Aceasta este și concluzia expertului D D,  care a arătat că lungimea tractorului(4,775 m) plus lungimea plugului (aprox.2,5 m), deci un convoi de circa 7,3 m, nu permitea intrarea pe podețul de 3,8 m decât dacă se intra pe contrasens. Raza de viraj relativ mare pentru a intra pe podeț nu permitea intrarea în curte prin viraj dreapta de pe sensul de mers Bârlad-Tecuci.

Pentru aceste considerente și toate concluziile raportului de expertiză auto întocmit de D D, instanța constată că atât inculpata, cât și persoana vătămată se fac vinovate de producerea evenimentului rutier, inculpata într-o cotă procentuală de 75 %, întrucât a condus tractorul fără a deţine permis de conducere și a pătruns cu ansamblul tractor-plug pe contrasens, iar persoana vătămată într-o cotă procentuală de 25%, întrucât aceasta rula cu o viteză peste limita legală, de 58 km/h.

 Prin raportul de expertiză întocmit în faza de cercetare judecătorească, expert C A a constatat că starea de pericol a fost creată de conducătoarea auto C D, care a pătruns nejustificat pe sensul contrar de mers, deși, din nicio probă de la dosar nu rezultă că acesta ar fi procedat în această modalitate.

 Mai mult decât atât, așa cum reiese din planșele foto, expertul a apelat la o „reconstituire” la fața locului, ceea ce excede disp.art.177 C.pr.pen, iar pe baza acestei proceduri a ajuns la concluziile menționate în raport, deși acesta trebuia să-și fundamenteze concluziile strict pe probatoriul administrat în cele două faze ale procesului penal.

Având în vedere situaţia de fapt reţinută, în drept, faptele inculpatei V T care, la data de 06.11.2017 a condus pe drumuri publice un vehicul fără a deţine permis de conducere corespunzător şi , ca urmare a nerespectării dispoziţiilor legale privind circulaţia pe drumurile publice, a comis un accident de circulaţie soldat cu vătămarea corporală a persoanei vătămate C D, care a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 90-100 zile îngrijiri medicale, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de vătămare corporală din culpă şi conducere fără permis prevăzute de art. 196 alin.2, 3 şi art.335 alin.2 Cod penal , cu aplic. art.38 alin.1 Cod penal.

La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatei, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Pentru aceste motive, instanţa va condamna pe inculpata .................. la pedeapsa de câte 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor prev.de art.335 al.2 Cp și art.196 al.2,3 Cp.

În baza art.38 al.1 CP şi art. 39 lit.b CP, urmează a contopi pedepsele stabilite, urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, şi anume aceea de şi anume aceea de an închisoare sporită la 1 an şi 4 luni închisoare.

Cu privire la individualizarea judiciară a executării pedepsei, instanţa reţine dispoziţiile art. 91 C. pen., conform cărora se poate dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe o anumită durată cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de concurs de infracţiuni, este închisoarea de cel mult 3 ani, infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 42 sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare, infractorul şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă şi, chiar fără executarea acesteia, condamnaţii nu vor mai comite alte infracţiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

Instanţa consideră că în prezenta cauză sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de legiuitor, condamnarea prin prezenta sentinţă fiind de 1 an şi 4 luni închisoare, iar inculpata nu are antecedente penale, nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată, nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării şi tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanţilor, astfel încât instanţa are convingerea că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea de către acesta a pedepsei aplicate.

Faţă de aceste considerente, în baza art. 91 C. pen. va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi va stabili un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen. , care prevede, în teza a- II- a că acesta nu poate fi mai mic decât durata pedepsei aplicate.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen., va obliga inculpata ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

 a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Galaţi, la datele fixate de acesta;

 b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

 c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

 d) să comunice schimbarea locului de muncă;

 e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin.3 teza a II a CP, urmează să oblige inculpata ca pe parcursul termenului de supraveghere să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul în cadrul Primăriei G sau a Școlii Gimnaziale nr.1 Gohor pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.

În baza art. 91 alin. (4) NCP, urmează a atrage atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 96 NCP.

Pe latură civilă, persoana vătămată ......... s-a constituit parte civilă cu suma de 105000 lei cu titlu de daune morale și 26.152,2 lei reprezentând daune materiale, partea civilă Spitalul Municipal „Anton Cincu” Tecuci cu suma de 27,72 lei , partea civilă Spitalul județean de Urgență Brăila cu suma de 3132,73 lei, iar partea civilă Spitalul Clinic de Urgență București cu suma de 6120,27 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare.

Cât privește despăgubirile morale solicitate de partea civilă C D, instanța constată că ÎCCJ a reținut că la nivel legislativ și de principiu nu există criterii obiective, precise, cuantificabile de stabilire a despăgubirilor bănești pentru repararea prejudiciilor morale, dar în jurisprudență și doctrină au fost reliefate câteva astfel de criterii, pe baza cărora instanța urmează a face o apreciere subiectivă în funcție de circumstanțele speței. Despăgubirile pentru repararea prejudiciilor morale sunt dificil de stabilit, în absența unor probe materiale judecătorul fiind singurul care, în raport de consecințele suferite de partea vătămată, trebuie să aprecieze o anumită sumă globală. Cât privește întinderea prejudiciului este evident că aceasta nu poate fi cuantificată potrivit unor criterii matematice sau economice, astfel încât în funcție de împrejurările concrete ale speței, instanța urmează să acorde despăgubiri apte să constituie o satisfacție echitabilă.

În urma examinării medico-legale a rezultat că persoana vătămată C D a suferit politraumatism cu fractură de diafiză humerală stângă(cu deplasare şi angulaţie) , de claviculă stângă(cu deplasare), fractură cominutivă cu deplasare bază metacarpian II mâna stângă, plăgi contuze, echimoze, care au necesitat pentru vindecare 90-100 zile îngrijiri medicale .

Ca urmare, pentru considerentele expuse mai sus instanța apreciază că suma de 100.000 lei este justificată în raport cu suferinţele suportate de persoana vătămată în urma leziunilor suferite, urmând ca partea responsabilă civilmente Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România să plătească părții civile C D suma de 75.000 lei reprezentând daune morale ,o cotă procentuală de 75% din suma totală stabilită.

Cât privește daunele materiale solicitate, instanța reține că partea civilă a dovedit doar în parte suma solicitată.

Astfel, martorul L M a declarat că a luat-o pe persoana vătămată de la spital de la Brăila și a dus-o la București, fiind plătit cu 500 lei pentru acea cursă. A fost cu aceasta la recuperări, crede că a făcut circa 30 de curse în București. Pentru fiecare cursă a plătit 500 lei. La Focșani a dus-o aproape zilnic, fiind plătit cu 100 lei.

Martora T M a declarat că a stat în spital cu persoana vătămată circa 15 zile , fiind plătită cu 200 lei/zi, iar acasă la persoana vătămată era plătită cu 200 lei pe zi pentru munca efectuată.

Instanța reține că ambele declarații sunt evazive și nu conduc la stabilirea unei sume fixe, însă este cert că partea civilă a suferit în urma evenimentului rutier și a făcut cheltuieli, dovadă fiind și zilele de spitalizare, astfel că, făcând o medie a sumelor arătate de martorii de de mai sus, raportat la numărul de zile de îngrijiri medicale, apreciază că persoana vătămată a cheltuit în medie o sumă de 150 lei pe zi, rezultând astfel o sumă totală de 15.000 lei, adică 11.250 lei, în cotă de 75%.

De asemenea, urmează a fi obligată partea responsabilă civilmente să plătească părții civile Spitalul Municipal „Anton Cincu” Tecuci suma de 27,72 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare; părții civile Spitalul județean de Urgență Brăila suma de 3132,73 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare și părții civile Spitalul Clinic de Urgență București suma de 6120,27 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare.

 Urmează să oblige inculpata să plătească către expert Anton Cristea suma de 700 lei reprezentând onorariu expert suplimentar, întrucât persoana vătămată nu a înțeles să acopere suma suplimentară.

În baza art. 274 alin. 1 şi 2 Cpr.pen., urmează să oblige inculpata la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Domenii speta

Spete similare