Delapidare, faptă prevăzută de art. 295 alin. 1 Cod penal și distrugere, faptă prevăzută de art. 253 alin. 4 Cod penal, cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal (concurs real)

II.Sentința penală nr. 2/06.01.2022

Obiect: delapidare, faptă prevăzută de art. 295 alin. 1 Cod penal și distrugere, faptă prevăzută de art. 253 alin. 4 Cod penal, cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal (concurs real)

Cuvinte cheie: delapidare, distrugere, concurs real, conexitate consecvenţională, închisoare, suspendare pedepsei sub supraveghere, latură civilă, nereținerea circumstanței atenuante judiciare prev. de art. 75 alin. (2) lit. a) C. pen.

Rezumat speţă: Faptele inculpatului X, constând în aceea că, în perioada 14.04.2021 - 30.04.2021, și-a însușit din gestiunea societății, la care era angajat în calitate de casier, suma de 8026 de lei, pe care a folosit-o pentru a paria pe diverse evenimente sportive în cadrul aceleiași societăți comerciale, folosind sistemul informatic la care avea acces în virtutea atribuțiilor de serviciu, iar în data de 05.05.2021 a provocat cu intenție un incendiu în incinta sălii de jocuri aparținând S.C. Y S.R.L., în zona sertarului unde erau depozitați banii proveniți din încasări, respectiv sub biroul casierului, cu scopul de a ascunde paguba creată anterior, respectiv suma de 8026 de lei, pe care și-a însușit-o din gestiune, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de delapidare, faptă prevăzută de art. 295 alin. 1 Cod penal raportat la art. 308 alin. 1 și 2 Cod penal și distrugere, faptă prevăzută de art. 253 alin. 4 Cod penal.

Latura penală:

1.Cu privire la infracțiunea de delapidare:

Elementul material al infracțiunii de delapidare, respectiv însușirea de bani din gestiune de către inculpat, rezultă din probele administrate pe parcursul procesului penal. Urmarea imediată constă în scoaterea sumelor de bani din sfera patrimonială a persoanei vătămate și lipsirea acesteia de sumele sustrase, care constituie un prejudiciu adus persoanei vătămate. Este evidenţiat, de asemenea, şi raportul de cauzalitate între fapta de însușire a sumelor de bani şi urmarea socialmente periculoasă produsă, acesta rezultând nemijlocit din aceea că prin micşorarea patrimoniului persoanei vătămate, ca urmare a însușirii bunurilor acesteia, se majorează, în mod ilicit, patrimoniul inculpatului. Referitor la latura subiectivă a infracțiunii, instanţa reţine că inculpatul a săvârşit fapta cu intenţie directă, acestea prevăzând rezultatul și urmărind producerea lui prin săvârşirea faptei.

2.Cu privire la infracţiunea de distrugere:

Elementul material al infracțiunii de distrugere îl reprezintă distrugerea prin incendiere a imobilului, incendiul având aptitudinea de a pune în pericol alte bunuri din proximitate. Infracţiunea incriminată fiind una de rezultat, urmarea imediată a faptei săvârşite de către inculpat constă în distrugerea bunurilor persoanei vătămate. De asemenea, legătura de cauzalitate între fapta săvârşită şi urmarea socialmente periculoasă rezultă din probele administrate pe parcursul procesului penal. Referitor la latura subiectivă a infracţiunii, instanţa reţine că inculpatul a săvârşit fapta cu intenţie directă, acesta prevăzând rezultatul faptei și urmărind producerea lui, respectiv distrugerea bunurilor aparținând persoanei vătămate.

3.Reţinerea concursului real cu conexitate consecvenţională:

Instanța mai reține că între infracțiunile de distrugere și delapidare există o conexitate consecvențională, infracțiunea de distrugere fiind comisă pentru a ascunde consecințele infracțiunii de delapidare, acest aspect reliefând un grad ridicat de periculozitate a inculpatului la adresa valorilor sociale protejate de lege penală.

Nereţinerea circumstanţei atenunate judiciare prev. de art. 75 alin. (2) C. pen.:

Instanța nu va reține dispozițiile art. 75 alin. 2 Cod penal, raportat la art. 76 Codul penal, pentru coborârea pedepsei aplicate sub minimul special, neexistând probe în acest sens.

Instanța reține că simplul apel efectuat de inculpat la numărul unic de urgență „112”, pentru a sesiza producerea incendiului nu se poate circumscrie noțiunii de efort, astfel cum statuează dispozițiile art. 75 alin. 2 lit. a Cod penal.

Noțiunea de „efort”, neavând un sens autonom în legislația penală, presupune conform DEX, o mobilizare a forțelor fizice sau psihice ale organismului în vederea realizării unui randament superior celui obișnuit sau pentru a învinge o dificultate, or, efectuarea apelului telefonic, cu certitudine nu a implicat o astfel de mobilizare din partea inculpatului.

Mai mult, gestul inculpatului nu a determinat realizarea urmării prevăzute în norma amintită, probele cauzei dovedind că nu a avut loc o înlăturare sau o diminuare a consecințelor infracțiunii de distrugere. 

Totodată, instanța reține că, circumstanța atenuantă în discuție are ca premisă, buna credință a autorului faptei, care acționează cu convingerea că poate înlătura sau diminua consecințele infracțiunii sale, această rațiune fiind înfrântă în speța de față prin modalitatea în care inculpatul a conceput și a executat infracțiunea de distrugere, în concret fiind vorba de o înscenare, prin care a încercat să acopere urmele infracțiunii de delapidare.

Din această perspectivă, inclusiv apelul efectuat la numărul unic de urgență apare ca fiind un pas în scenariul elaborat de inculpat, dar nu menit a conduce la înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, ci a acredita ideea că el a fost de bună credință și nu a avut vreo legătură cu izbucnirea incendiului.

Latură civilă:

În cursul urmăririi penale, persoana vătămată Societatea Y SRL, prin administrator, a menționat că se constituie parte civilă cu sumele de 35108,18 lei și 22000 euro, cu precizarea că va indica pe parcursul procesului penal valoarea exactă a prejudiciilor.

În cursul judecății, prin adresa înregistrată la dosar la data de 19.11.2021, după repunerea pe rol a cauzei, persoana vătămată a precizat că se constituie parte civilă cu suma de 28.108,18 lei, reprezentând suma sustrasă din gestiune și cu suma de 33180,85 de lei, reprezentând prejudiciul cauzat prin distrugerea bunurilor.

Instanța reține că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale și cu privire la prejudiciul cauzat prin comiterea infracțiunii de distrugere, urmând, ca în temeiul art. 397 alin. 1 Cod procedură penală în referire la art. 25 Cod procedură penală, raportat la art. 1357 Cod civil,  art. 1381 Cod civil și art. 1385 alin. 1 Cod civil, să admită acțiunea civilă și să-l oblige pe inculpatul X să achite către partea civilă Societatea Y SRL, suma de 33.180,85 de lei, cu titlu de daune materiale, reprezentând prejudiciul cauzat prin distrugerea bunurilor.

Domenii speta

Spete similare