Plângere contravențională. Lipsa cadrului procesual obligatoriu

Sentinţă civilă 1026 din 02.12.2020


Plângere contravențională.

Cuprins pe materii: Drept civil. Drept contravențional.

Index alfabetic:

Plângere contravențională. Lipsa cadrului procesual obligatoriu

O.G. 2/2001 – art. 33.

Judecătoria va fixa termen de judecată, care nu va depăşi 30 de zile, şi va dispune citarea contravenientului sau, după caz, a persoanei care a făcut plângerea, a organului care a aplicat sancţiunea, a martorilor indicaţi în procesul-verbal sau în plângere, precum şi a oricăror alte persoane în măsură să contribuie la rezolvarea temeinică a cauzei.

În cazul în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulaţie, judecătoria va cita şi societatea de asigurări menţionată în procesul-verbal de constatare a contravenţiei.

Judecătoria Liești, secția civilă, sentința civilă nr. 1026/2020

Prin sentinţa civilă nr. 1026/2.12.2020 a Judecătoriei Lieşti s-a dispus:

„Admite plângerea contravenţională formulată de către petentul D M, , în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Galaţi.

Anulează procesul verbal de constatare a contravenţiei seria PGLX nr. 060974 din 12.10.2019 întocmit de intimatul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului GALAŢI –Serviciul Rutier.

Dispune exonerarea de la plata amenzii în cuantum de 870 lei şi restituirea permisului de conducere.”

 Pentru a pronunţa această sentinţă prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin procesul verbal de constatare a contravenţiei seria PGLX nr. 060974 din 12.10.2019, petentul Dan Marius a fost sancţionat contravenţional cu amendă în cuantum de 870 lei și suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 60 de zile, reţinându-se că în data de 11.10.2019, ora 23:00, a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare ***, iar în localitatea Ivești, a efectuat neregulamentar manevra de depășire, tamponând în partea din lateral stânga spate autovehiculul *** condus de către numitul M C C, ce a procedat în mod regulamentar la schimbarea direcției de mers.

Cu privire la legalitatea procesului-verbal contestat, s-a reţinut că acesta a fost încheiat cu respectarea dispoziţiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută care să impună anularea acestuia. Astfel, procesul-verbal contestat cuprinde toate mențiunile prevăzute de art. 17 din OG nr.2/2001, respectiv numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită, data comiterii și semnătura agentului constatator.

Cu privire la temeinicia procesului-verbal contestat, instanţa a reţinut că în cauza de faţă procesul-verbal de contravenţie atacat nu îndeplineşte condiţiile de temeinicie pentru sancţionarea în mod valabil a contravenientului.

În drept, potrivit art. 135 lit. f) din H.G. nr. 1.391 din 4 octombrie 2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice ,,Conducătorul de vehicul este obligat sa acorde prioritate de trecere și în următoarele situații: (…) f) când se pune în mișcare sau la pătrunderea pe drumul public venind de pe o proprietate alăturată acestuia față de vehiculul care circulă pe drumul public, indiferent de direcția de deplasare”.

Art. 101 alin. (3) lit. a) din O.U.G. nr. 195 din 2002 prevede ,,Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte: a) nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, depășirea sau trecerea la culoarea roșie a semaforului, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulație din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale”.

Instanța a constatat că în prezenta cauză dreptul petentului la un proces echitabil a fost pe deplin respectat, instanța încuviințând și administrând probele aflate la dosarul cauzei.

În primul rând, instanța a reţinut că săvârșirea contravențiilor reținute în sarcina petentului nu sunt rezultatul perceperii personale din partea agentului constatator, acesta neaflându-se la fața locului la momentul săvârșirii presupusei fapte contravenționale.

Din raportul agentului constatator rezultă faptul că la data de la data de 11.10.2019 a primit spre soluționare sesizarea SNUAU 112 cu privire la faptul că pe DN25 în comuna Ivești, sat Ivești, județul Galați, s-a produs un eveniment rutier soldat cu pagube materiale, în care au fost implicate două autoturisme. Ulterior, agentul constatator s-a deplasat la fața locului, unde a apreciat că numitul M C C, în timp ce conducea autoturismul *** pe DN 25 pe raza comunei Ivești, din direcția Liești către Umbrărești, la intersecția DN25 cu Costachi Negri, a efectuat regulamentar manevra de schimbare a direcției de mers, moment în care a fost tamponat în partea din lateral stânga spate de către numitul D M care nu a efectuat regulamentar manevra de depășire. A considerat agentul constatator că vina în producerea evenimentului rutier, îi aparține petentului D M. Astfel, agentul constatator a procedat la sancționarea petentului D M cu amendă în cuantum de 870 lei și suspendarea dreptului de a conduce, pentru o perioadă de 60 de zile. Conducătorul auto D M nu a semnat actul sancționator, menționând că „refuză să semneze procesul verbal”. A mai detaliat agentul constatator în raportul întocmit că în cauză nu au fost identificați alți martori decât conducătorul auto al celuilalt autovehicul implicat în tamponare, numitul M C C.

A apreciat instanța că susținerile petentului, în sensul că acesta nu este vinovat de producerea accidentului, se coroborează cu susținerile martorilor audiați în ședință publică.

Au declarat martorii că autoturismul *** condus de către numitul M C C era staționată și avea pornită semnalizarea dreapta. Când autoturismul condus de petent a ajuns în dreptul autoturismului ***, acesta din urmă, deși în continuarea avea aprinsă semnalizarea dreapta, a virat brusc stânga, pe carosabil.

În acest context, este evident că tamponarea a avut loc ca urmare a schimbării direcției de mers de către conducătorul auto al autoturismului ***, care nu s-a asigurat, intrând pe culoarul de deplasare al autoturismului condus de petent.

A mai observat instanța că și potrivit schițelor întocmite de cei doi conducători auto implicați în tamponare, conduc la aceeași concluzie potrivit căreia Evenimentul rutier a avut drept cauză schimbarea direcției de mers a autoturismului***condus de numitul MCC fără a se asigura că poate face această manevră în siguranță și fără să perturbe circulația sau să pună în pericol siguranța celorlalți participanți la trafic.

Având în vedere că probele administrate în cauză dovedesc nevinovăției petentului, instanța a reţinut că procesului verbal de contravenție PGLX nr. 060974 din 12.10.2019 nu îndeplinește condiția temeiniciei.

Pentru aceste considerente, instanța a admis plângerea formulată de petent și a anulat procesul verbal contestat și măsurile dispuse prin acesta.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal,  a declarat apel IPJ Galaţi. A invocat art. 466 – 471 C.p.c. a solicitat modicarea în tot a sentinţei şi respingerea acţiunii ca nefondată.

Cererea de apel este scutită de plata taxei de timbru în baza art. 30 din OUG 80/2013.

În motivarea cererii de apel, apelantul a arătat că în ceea ce privește prezumția de temeinicie, instanța a reținut faptul că petentul a reușit, prin probele administrate în cauză, să răstoarne prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul-verbal.

Totuși, instanța si-a motivat hotărârea doar pe afirmațiile petentului și a avut în vedere doar probele administrate la solicitarea petentului, respectiv audierea martorilor DG și F F, contrar prevederilor art. 119 din O.U.G. nr. 195/2002, conform căruia „În cazul în care fapta unui conducător de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a avut ca urmare producerea unui accident de circulație, instanța de judecată investită cu soluționarea cauzei va cita unitatea de poliție din care face parte agentul constatator, părțile implicate în eveniment și societatea de asigurare."

Omisiunea instanței de a se pronunța în contradictoriu cu intervenienții forțați echivalează cu o necercetare a fondului, constituind un motiv de nulitate a hotărârii.

Astfel, pentru a se pronunța în prezenta cauză o hotărâre temeinica și legală, apreciază că se impune suplimentarea probatoriului, prin audierea în calitate de intervenient forțat a numitului MCC, domiciliat în sat ***, precum și a numitului D A G, domiciliat în sat. *** (persoană ce se afla în autoturismul condus de M C C la momentul producerii accidentului).

Intimatul – petent D M a formulat întâmpinare (f. 10) prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

În apel nu s-au administrat probe noi.

Analizând actele şi lucrările dosarului, prin prisma motivelor de apel şi a dispoziţiilor legale aplicabile în cauză, instanţa de control judiciar a constatat că apelul este fondat pentru următoarele considerente:

Respectând dispoziţiile art. 34 al. 1 din OG 2/2001 şi implicit principiul preeminenţei dreptului, instanţa de fond a examinat mai întâi legalitatea procesului verbal şi ulterior temeinicia sa, constatând că procesul verbal a fost legal întocmit. A considerat că este netemeinic deoarece din declaraţiile martorilor audiaţi a reieşit că vina producerii accidentului nu aparţine petentului, ci celuilalt şofer implicat în evenimentul rutier.

Tribunalul reţine că această sentinţă a fost pronunţată cu încălcarea art. 33 din OG 2/2001. Critica apelantului referitoare la nulitatea hotărârii, motivat de faptul că prima instanţă nu a introdus în cauză şi nu s-a pronunţat şi în contradictoriu cu intervenienţii forţaţi , este fondată.

Art. 33 din OG 2/2001 dispune:

„ (1) Judecătoria va fixa termen de judecată, care nu va depăşi 30 de zile, şi va dispune citarea contravenientului sau, după caz, a persoanei care a făcut plângerea, a organului care a aplicat sancţiunea, a martorilor indicaţi în procesul-verbal sau în plângere, precum şi a oricăror alte persoane în măsură să contribuie la rezolvarea temeinică a cauzei.

(2) În cazul în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulaţie, judecătoria va cita şi societatea de asigurări menţionată în procesul-verbal de constatare a contravenţiei.”

În speţă, prima instanţă nu a dispus introducerea în cauză, în calitate de intervenienţi forţaţi,  a celuilalt şofer implicat în evenimentul rutier şi a societăţilor de asigurare ale celor 2 autoturisme.

Cum în apel nu se poate schimba cadrul procesual stabilit la prima instanţă, Tribunalul va reţine nulitatea sentinţei apelate şi va trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă. În rejudecare, se va dispune introducerea în cauză, în calitate de intervenienţi forţaţi,  a celuilalt şofer implicat în evenimentul rutier şi a societăţilor de asigurare ale celor 2 autoturisme.