Ordin de protecție. Reducerea instanței minime impuse

Cuprins pe materii: Drept civil.

Index alfabetic:

Ordin de protecție

Reducerea distanței minime impuse

Legea nr. 217/2003 Rep.

Judecătoria Liești, secția civilă, sentința civilă nr. 644/2021

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Liești în data de 24.08.2021 sub nr. ***, reclamanții SA și SM au solicitat emiterea unui ordin de protecţie împotriva pârâților SL, SF, SB și SC, în sensul de a se dispune obligarea acestora pentru o perioadă de 6 luni, la păstrarea unei distanţe de minim 200 m  faţă de reclamanți, față de cei patru copii S M, SD, SMC și SG  și interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod.

În motivare se arată că în ultima săptămână, SL, sora lui SM, a apelat-o telefonic pe S Ana adresându-i amenințări cu moartea. Totodată a amenințat-o că va veni împreună cu concubinul Stănescu Ferman, cu Stănescu Busuioc și Stănescu Cătălin, peste ea în casă, o va ucide atât pe ea cât și pe membrii familiei sale.

După aceste amenințări, în ziua de 22.08.2021, orele 22.00 Stănescu Liuba, Stănescu Ferman, Stănescu Busuioc și Stănescu Cătălin au venit la domiciliul reclamanților înarmați cu săbii, topoare și pietre și au încercat să intre în locuință. Pentru că poarta era legată cu sârmă, au încercat să sară gardul, însă nu au reușit. Ulterior au exercitat violențe față de autoturismul reclamanților care era parcat la poartă, au spart geamurile pentru a arăta că amenințările sunt reale.

Au mai arătat că le este foarte frică că mai iasă din casă.

În drept cererea nu a fost întemeiată.

În probațiune au solicitat administrarea probei cu înscrisuri și proba testimonială cu martorii SR și SB. Totodată reclamanții au depus în copie, plângerea penală formulată împotriva pârâților și a altor persoane pentru săvârșirea infracțiunilor de distrugere, amenințare și șantaj, fapte săvârșite în data de 22.08.2021.

Pârâții legal citați, nu au depus întâmpinare însă s-au prezentat în fața instanței la termenul de judecată din 26.08.2021, cu excepția pârâtului S C.

Ulterior înregistrării cererii formulată de către S A și S Me a fost înregistrată cererea reclamantei S L în contradictoriu cu S F, având ca obiect „ordin de protecție„ prin care a solicitat emiterea unui ordin de protecție împotriva fratelui său S M. Cererea a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Liești la nr. ***, fiind stabilit termen de judecată în data de 26.08.2021.

În motivare a arătat că de aproximativ 7 ani se află în conflict cu fratele său, pârâtul S M din cauză că acesta ar fi aplicat numitului SCl o corecție fizică, acesta din urmă, pentru a se răzbuna a accidentat-o mortal pe fiica sa S Ș, în anul 2014. Din acel moment a rupt relația cu fratele său însă acesta, mai ales când consumă alcool o amenință pe ea și pe membrii familiei sale, cu incendierea locuințelor, cu moartea și cu răpirea copiilor.

În data de 22.07.2021pârâtul S M a amenințat-o motiv pentru care a mers la locuința lui pentru a-i cere socoteală. Soțul său este plecat foarte des,  rămânând singură în locuință împreună cu cei patru copii, motiv pentru care îi este teamă să nu fie omorâtă și să nu îi fie răpiți copiii.

La termenul de judecată din 26.08.2021, în dosarul nr. *** instanța a invocat din oficiu excepția conexității, în temeiul art. 139 Cod proc.civ, excepție pe care admis-o după ce a ascultat concluziile părților prezente, dispunând conexarea cauzei la dosarul cu nr. .............. pentru asigurarea unei judecăți unitare a cauzei.

Pentru justa soluţionare a cauzei, instanţa a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisurile existente în dosar . 

Prin sentința civilă nr. 644/26.08.2021, instanța de fond a admis în parte cererea formulată de către reclamanții S A și S M, a emis următorul ORDIN DE PROTECŢIE, prin care, cu caracter provizoriu, pe durata de 6 luni de la data emiterii prezentului ordin a dispus următoarele:

Obligă provizoriu pe pârâții S L, S F, S B și  S C la păstrarea unei distanţe minime de 200 m faţă de reclamanții S M și S A, față de locuința acestora, situată în  comuna *** și față de minorii S M C, și S G.

Interzice provizoriu pârâților orice contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod cu reclamanții S M, S A și minorii S M C, și S G,.

De asemenea, a admis în parte cererea formulată de către reclamanta Stănescu Liuba și a emis următorul ORDIN DE PROTECŢIE, prin care, cu caracter provizoriu, pe durata de 6 luni de la data emiterii prezentului ordin dispune următoarele:

Obligă provizoriu pe pârâtul S M la păstrarea unei distanţe minime de 200 m faţă de reclamanta S L, față de locuința acestora, situată în  comuna *** și față de minora S D.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

În fapt reclamantul pârât Stănescu Mihalache este fratele pârâtei reclamante S L iar S A este concubina lui S M. Totodată S F este concubinul numitei SL iar SB este cumnatul lui S F în timp ce SC este fiului lui SB. Părțile nu au putut prezenta acte de stare civilă în dovedirea legăturii de rudenie iar din interogarea bazei de date s-a putut stabili doar legătura de rudenie dintre SM și S L, aceștia fiind frați. Totuși la interpelarea instanței părțile au arătat că este adevărat că sunt rude sau că au dezvoltat relații asemănătoare fără a avea acte de stare civilă.

Între părți există o stare conflictuală evidentă și cunoscută în comunitatea în care acestea locuiesc, stare conflictuală veche de aproximativ 7 ani.

La termenul de judecată din 26.08.2021 părțile au arătat că sunt de acord cu admiterea ambelor cereri formulate pentru a putea trăi fără teamă, în liniște. Atât SL cât și SM și SA au arătat că doresc ca emiterea ordinului de protecție să fie emis și pentru protecția copiilor, chiar dacă unii sunt majori. Astfel, așa cum s-a reținut mai sus, părțile nu au depus acte de stare civilă în dovedirea acestui aspect însă instanța în urma interogării bazei de date a constatat că S A are patru copii S,  SMC, S D și SG,. S-a mai constatat că Stănescu Liuba are  patru copii respectiv SI,  SD, SC, și S D,.

În drept, instanţa de fond a  reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 38 alin. 1 din Legea 217/2003 persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei poate solicita instanței ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecție prin care să se dispună, cu caracter provizoriu,  o serie de obligații și interdicții, în funcție de situația de fapt și de relațiile dintre părți.

Totodată art. 42 din același act normativ prevede că „cererile pentru emiterea ordinului de protecţie se judecă în camera de consiliu, participarea procurorului fiind obligatorie. (2) Asistenţa juridică a persoanei care solicită ordinul de protecţie este obligatorie.(3) Asistenţa juridică a persoanei împotriva căreia se solicită ordinul de protecţie este obligatorie.(4) Judecata se face de urgenţă şi cu precădere. Dispoziţiile art. 200 şi 201 din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, privind verificarea cererii şi regularizarea acesteia, respectiv fixarea primului termen de judecată, nu sunt aplicabile. Citarea părţilor se face potrivit regulilor privind citarea în cauze urgente. (5) În caz de urgenţă deosebită, instanţa poate emite ordinul de protecţie şi fără citarea părţilor, chiar şi în aceeaşi zi, pronunţându-se pe baza cererii şi a actelor depuse, fără concluziile părţilor. (6) În soluţionarea cererii nu sunt admisibile probe a căror administrare necesită timp îndelungat.(7) Procurorul are obligaţia de a informa persoana care solicită ordinul de protecţie asupra prevederilor legale privind protecţia victimelor infracţiunii.(8) Pronunţarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordinului se face în cel mult 48 de ore de la pronunţare.(9) Soluţionarea cererilor nu poate depăşi un termen de 72 de ore de la depunerea cererii, cu excepţia cazului în care, anterior, s-a emis un ordin de protecţie provizoriu, durata iniţială pentru care acesta este dispus fiind prelungită, de drept, cu durata necesară îndeplinirii procedurii judiciare de emitere a ordinului de protecţie, cu informarea agresorului despre acest fapt.

Legea nr. 217/2003 prevede posibilitatea luării măsurilor respective pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, iar potrivit art. 5 lit b), în sensul Legii nr. 217/2003, prin membru de familie se înţeleg „ b) soţul/soţia şi/sau fostul soţ/fosta soţie; fraţii, părinţii şi copiii din alte relaţii ai soţului/soţiei sau ai fostului soţ/fostei soţii„.

Art. 3 alin. 1 din Legea nr. 217/2003 prevede că există violenţă în familie atunci când un membru de familie exercită împotriva altui membru al aceleiaşi familii, orice acţiune sau inacţiune intenţionată, manifestată fizic sau verbal, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferinţe fizice, psihice, sexuale, emoţionale ori psihologice, inclusiv dacă ameninţă cu asemenea acte, constrânge, sau privează în mod arbitrar de libertate.

Violenţa în familie se poate manifesta sub mai multe forme, incluzând violenţa verbală, fizică şi psihologică, respectiv prin adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, ameninţări, cuvinte si expresii degradante sau umilitoare, impunerea voinţei sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune şi de suferinţă psihică în orice mod şi prin orice mijloace, vătămarea corporală ori a sănătăţii prin lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înţepare, tăiere, ardere, strangulare, muşcare, în orice formă şi de orice intensitate, precum şi alte acţiuni cu efect similar.

Instanța de fond a reținut faptul că pentru emiterea unui ordin de protecție trebuie îndeplinite cumulativ mai multe condiții, respectiv să existe o cerere a persoanei a cărei viață-integritate fizică ori psihică sau libertate este pusă în pericol, să existe o stare de pericol, starea de pericol să fie reprezentată de existența unui act de violență, starea de pericol să fie provocată de un membru al familiei, ordinul de protecție, ordinul de protecție să aibă caracter provizoriu și să fie emis în vederea înlăturării stării de pericol.

În speța analizată S Ași S M au arătat că în data de 22.08.2021 au fost agresați de către membrii de familie S L, S F, S B și S C. S L a arătat că este adevărat că în data de 22.08.2021 a mers, împreună cu niște fete la locuința fratelui său, S M însă nu a provocat scandal. În zonă se afla și concubinul său S F dar și S B și SC însă aceștia nu au intervenit.

Având în vedere poziția părților, privind solicitarea de a fi admise ambele cereri, instanța de fond a apreciat că nu se mai impune audierea martorilor propuși de către S M și S A. De altfel aceștia din urmă au renunțat la proba cu martori.

Totodată, din cuprinsul înscrisurilor depuse la dosar rezultă cu certitudine că între părți există o stare conflictuală care poate escalada în orice moment și la cel mai mic stimul, aspect care rezultă inclusiv din comportamentul părților din sala de judecată, instanța fiind nevoită să dispună evacuarea din sala a reclamantei pârâte S A.

A apreciat instanţa de fond că manifestările în discuţie se circumscriu fenomenului violenţei în familie, astfel cum a fost definită aceasta de către legiuitor în art. 3 din Legea nr.217/2003, republicată, conform căruia, orice acţiune sau inacţiune intenţionată, cu excepţia acţiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârşită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiaşi familii, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferinţe fizice, psihice, sexuale, emoţionale ori psihologice, inclusiv ameninţarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate şi că, prin urmare, în speţă sunt incidente dispoziţiile Legii nr. 217/2003, inclusiv cele relative la modalităţile de ocrotire a victimelor acestui fenomen prin emiterea ordinului de protecţie.

De asemenea, instanţa de fond a apreciat că în prezenta cauză sunt evidente actele de violenţă verbală, fizică și violenţă psihologică definite de art. 4 lit. a), lit. b) şi lit. c) din Legea nr. 217/2003, republicată, acestea fiind săvârșite de către toate părțile din dosar.

Instanța de fond a avut în vedere și atitudinea părților care pare să fie favorabilă rezolvării conflictului, acestea arătând că vor să trăiască în liniște și fără teamă, solicitând admiterea ambelor cereri chiar dacă această soluție implică și impunerea unor obligații.

Pentru a preîntâmpina apariția oricărui conflict între cele două familie și având în vedere și poziția părților de la termenul de judecată instanța de fond a apreciat că se impune admiterea ambelor cereri.

Împotriva sentinței civile nr. 644/26.08.2021, S M și S A au declarat apel prin care au solicitat schimbarea în parte și înlăturarea sau reducerea distanței de la 200m la 100m.

În motivare, apelanții au arătat, în esență, că distanța de 200 m care a fost stabilită de instanța de fond nu poate fi respectată în condițiile în care distanța dintre locuințele părților este mai mică, de aproximativ 170m

Au mai precizat apelanții că sunt nevoiți să meargă la părinți, care, fiind bolnavi, au nevoie de ajutor.

În drept, au invocat art. 466 și urm. NCPC.

În dovedire, au depus înscrisuri.

Intimații nu au formulat întâmpinare.

Analizând legalitatea și temeinicia sentinței civile nr. 644/26.08.2021, prin prisma motivelor de apel, Tribunalul reține următoarele:

Apelul vizează distanța la care au fost obligate părțile, respectiv 200 m.

Din actele de proprietate depuse la dosar, Tribunalul reține că locuințele părților se află la o distanță mai mică de 200m. În aceste condiții, menținerea acestei interdicții face imposibilă respectarea acestei obligații de către părți, astfel că se impune reducerea acestei distanțe la 100 metri.

Pentru aceste considerente, Tribunalul va admite apelul și va schimba în parte sentința civilă nr. 644/26.08.2021, în sensul reducerii distanței de la 200m la 100m.

Domenii speta

Spete similare