Anulare act

Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2020:067.000709

Cod operator 2443

Dosar nr. ....................

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

SENTINŢA Nr. 709/2020

Şedinţa publică din 02 decembrie 2020

Completul compus din:

PREŞEDINTE: ..................

 Grefier: ...................

Pe rol se află soluţionarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta ...................... în contradictoriu cu pârâta ..................... şi intervenientul forţat ............................

La apelul nominal făcut în şedinţa publică, răspunde pentru reclamanta ................., reprezentantul convenţional, domnul avocat .................., în baza împuternicirii avocaţiale depuse la dosar, lipsă fiind pârâta ................... şi intervenientul forţat ....................

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează instanţei următoarele: cauza are ca obiect anulare act administrativ fiscal; stadiul procesual – fond; termen acordat pentru a se emite adresă către ......................

Totodată, învederează că, la data de 25.11.2020, prin mail, ................... a înaintat adresa nr. ........... din ............. şi înscrisuri, iar la data de 26.11.2020, pe fax, a înaintat aceeaşi adresă şi înscrisuri, respectiv cererea reclamantei înregistrată la ...................... sub nr. ............. din ............. şi autorizaţia de funcţionare nr. ....... din ..................., după care,

La interpelarea instanţei, reprezentantul convenţional al reclamantei ...................... a observat răspunsul şi înscrisurile înaintate de ........................

Reprezentantul convenţional al reclamantei ............................... depune la dosar nota privind cheltuielile de judecată şi practică judiciară.

La interpelarea instanţei, reprezentantul convenţional al reclamantei ............................. arată că nu are alte cereri de formulat.

Constatând că nu mai sunt cereri de formulat, tribunalul constată cercetarea procesului încheiată şi acordă cuvântul asupra cauzei.

Reprezentantul convenţional al reclamantei ......................... arată că solicită admiterea acţiunii şi să se constate nelegalitatea emiterii dispoziţiei nr. ........................

De asemenea, reprezentantul convenţional al reclamantei .......................... că o astfel de dispoziţie se poate emite doar funcţionarilor publici, angajaţi ai ......................., şi nu societăţilor comerciale , întrucât faţă de societăţile comerciale .................. are la dispoziţie o altfel de modalitate de recuperare a eventualelor prejudicii, respectiv acţiune civilă de competenţa judecătoriei şi nu pe calea emiterii dispoziţiei de imputare, având în vedere că, prin raportare la dispoziţiile Legii nr. 188/1999, societatea comercială nu are calitatea de funcţionar public al ......................

Mai arată că dispoziţia nu este motivată nici în drept şi nici în fapt, or, în raport de dispoziţiile art. 2 lit. n din Legea 554/2004 şi art. 18 şi art. 252 alin. 2 lit. a din Codul muncii, se impune în mod obligatoriu motivarea unui act administrativ atât în fapt, cât şi în drept, iar sancţiunea nerespectării este nulitatea actului.

Reprezentantul convenţional al reclamantei ............................., concluzionând, arată că solicită admiterea acţiunii şi constarea nelegalităţii dispoziţiei atacate, învederând că actul de control în baza căruia a fost emisă această dispoziţie nu este opozabil reclamantei.

În temeiul art. 453 C.proc.civ., reprezentantul convenţional al reclamantei ....................................solicită cheltuieli de judecată, conform notei de calcul depusă la dosar.

În temeiul art. 394 alin. 1 C.proc.civ, tribunalul declară dezbaterile închise şi reține cauza în pronunțare.

TRIBUNALUL:

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal, la data de ...................., sub nr. .................., reclamanta ......................., în contradictoriu cu pârâta ...................... a solicitat anularea dispoziției nr. ................, emisă de ...................... prin care s-a dispus recuperarea sumei de 3 880 lei, cu titlu de taxă neachitată pentru eliberarea autorizației privind desfăşurarea activităţii de alimentaţie publică, exonerarea de la plata  acestei taxe ca nefiind datorată, urmând să se emită autorizaţia de funcţionare pentru anul 2019, societatea neavând nici o culpă în constatările făcute de ....................., iar dacă există o eventuală culpă aceasta aparţine funcţionarilor din cadrul ......................., precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată, a arătat că, în fapt, prin dispoziţia nr. ........................, emisă de primarul ........................, în calitate de primar al comunei, i-a fost comunicat faptul că urmează să fie recuperată suma de ............. lei, reprezentând pretinse taxe neachitate -pentru eliberarea de autorizaţii, ca urmare a unei verificări efectuate ......................, de către .......................

A arătat că societatea este înființată din ............... și deţine autorizaţii de funcţionare obţinute anual de la pârâtă cu plata taxelor aferente funcționării activității-plătite la zi, iar susţinerile pârâtei că nu ar fi achitat aceste taxe sunt nereale.

A depus în acest sens cele mai recente autorizaţii de funcţionare și ultima chitanţa de plată taxa autorizare firmă.

A arătat că, în anul ..........., când s-a prezentat în vederea achitării taxei pentru autorizaţia aferentă anului ........, i s-a comunicat dispoziţia contestată, prin care era înştiinţat că trebuie să achite suma de .............. lei, neştiind din ce se compune aceasta sumă şi ce reprezintă.

Totodată, a fost informat că nu îi va fi emisă autorizaţia de funcţionare pentru anul în curs până nu va achita acest presupus debit.

A considerat nelegală, neîntemeiată şi abuzivă această măsură, neeliberarea autorizaţiei producându-i grave, iminente şi însemnate prejudicii, plata impozite, taxe, aprovizionare marfă, plată furnizori, salarii, etc.

Legea 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici reglementează procedura ce trebuie urmată în situaţia în care se urmăreşte recuperarea prejudiciilor cauzate instituţiilor de către funcţionarii publici care îşi desfăşoară activitatea în cadrul acesteia.

În drept, a invocat dispoziţiile Legii nr. 554/2004, legea nr. 215/2001 şi Legea nr. 188/1999, art. 94 şi urm. C.pr.civ.

În dovedirea contestaţiei a depus următoarele înscrisuri: dispoziţia nr.10/21.01.2019, cerere prealabilă, nr. ......................; certificat de înregistrare menţiuni privind societatea reclamantă; document de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor pentru unităţile de vânzare cu amănuntul nr. ................; certificat constatator emis de ....................de pe lângă ....................;  certificat de înregistrare privind societatea reclamantă.

Totodată, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, în sensul emiterii unei adrese către pârâtă pentru a prezenta din ce se compune suma solicitată a se recupera şi ce reprezintă.

În baza art.411 alin.1. pct. 2 Noul Cod de procedură civilă a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

 ...................., prin primar, a formulat, la data de .....................,  întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii în totalitate şi obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată. 

A arătat că, la data depunerii cererii nr. ...................., pentru obținerea autorizaţiei de funcționare,  s-a solicitat autorizarea pentru codurile CAEN ........... şi ............, dar la casierie s-a prezentat doar certificatul de funcţionare în care nu este trecut şi codul CAEN ................

La efectuarea  controlului de audit financiar s-a solicitat situaţia firmelor de la ....................,  care prin adresa nr. ................. a confirmat faptul .................. figurează la pagina 76,78, la capitolul „Activităţi autorizate având înscrisă şi activitatea cu codul ............................ - Baruri si alte activităţi de servire a băuturilor-,  fapt pentru care trebuia să achite o taxă de .............lei, conform HCL nr 32/14.12.20ł6 și HCL 46/27.12.2016, privind taxele şi impozitele locale pe anul .......... şi respectiv ................

În baza prevederilor art. 23 alin. lit. b) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, entitatea auditată, în calitate de conducător și ordonator de credite are obligația de a organiza activitatea de încasare, urmărire și control a veniturilor bugetului local de a întreprinde măsurile necesare stingerii obligaţiilor fiscale prin iniţierea executării silite împotriva persoanelor fizice aplicând toate formele de executare silită prevăzute de Codul de procedură fiscală cu modificările și completările ulterioare (somații, titluri executorii, popriri, executări silite asupra bunurilor mobile și imobile aparținând debitorilor).

În drept, a invocat dispozițiile art. 205-206 C.proc.civ. și prevederilor art. 23 alin. 2 lit. b) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele  publice locale, cu modificările și completările ulterioare.

 În dovedire, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisurile ataşate.

Reclamanta ................... a depus concluzii scrise/note de şedinţă în şedinţa publică din data de ............, prin care a solicitat admiterea în parte a contestaţiei, anularea dispoziţiei contestate, ca nelegală şi neîntemeiată, prin care a depus recuperarea sumei de 3 880 lei cu titlu de taxă neachitată pentru eliberarea autorizaţiei privind desfăşurarea activităţii de alimentaţie publică, exonerarea de plată a acestei taxe, cu cheltuieli de judecată-taxă timbru, onorariu avocat.

Cu privire la obligarea să încaseze taxa de autorizare pe anul ..............., (această pârâtă şi-a îndeplinit obligaţia) a încasat în cuantumul legal şi a emis autorizaţia de funcţionare pentru anul 2..............

A solicitat să se observe că nu are nicio culpă în constatările făcute de .................., iar dacă există o eventuală culpă, aceasta aparţine funcţionarilor din cadrul ..............., calea legală fiind - acţiune civilă în regres împotriva persoanelor vinovate. Cu cheltuieli de judecată.

Pe fond, a reiterat starea de fapt şi a arătat faptul că, prin dispoziţia nr. ................., emisă de .................., în calitate de primar al comunei, i-a fost comunicat faptul că urmează să fie recuperată suma de ............... lei, reprezentând pretinse taxe neachitate -pentru eliberare de autorizaţii, ca urmare a unei verificări efectuate la ................. de către ......................

A arătat că societatea este înfiinţată din ................ și deţine autorizaţii de funcţionare obţinute anual de la pârâtă cu plata taxelor aferente funcţionarii activităţii- plătite la zi, iar susţinerile pârâtei că nu ar fi achitat aceste taxe sunt nereale.

A depus în acest sens cele mai recente autorizații de funcţionare și ultima chitanţa de plată taxă autorizare firmă. În anul ..............., când s-a prezentat în vederea achitării taxei pentru autorizaţia aferentă anului ..........., i s-a comunicat dispoziţia contestată prin care era înştiinţat  că trebuie să achite suma de ................ lei, neştiind din ce se compune această sumă şi ce reprezintă. Totodată, a fost informat că nu îi va fi emisă autorizaţia de funcţionare pentru unul în curs până nu va achita acest presupus debit, iar în prezent, pârâta a emis autorizaţia şi i-a încasat taxa de autorizare aferentă acestui an în cuantumul legal,  conform chitanţei depusă la dosar.

Consideră nelegală, neîntemeiată şi abuzivă această măsură, neeliberarea autorizaţiei producându-i grave, iminente şi însemnate prejudicii, - plata impozite, taxe, aprovizionare marfă, plată furnizori, salarii, etc.

Legea nr. 188/1999, act privind statutul funcţionarilor publici, reglementează procedura ce trebuie urmată în situaţia în care se urmăreşte recuperarea prejudiciilor cauzate instituţiilor de către funcţionarii publici care îşi desfăşoară activitatea în cadrul acesteia.

Prin sentinţa nr. 959 din 07.11.2019, pronunţată în dosarul nr. ................., s-a respins acţiunea formulată de reclamanta ...................., în contradictoriu cu pârâta ............................., ca neîntemeiată şi s-a respins solicitarea pârâtei privind obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantă ......................., iar prin decizia 629 din 27 mai 2020, pronunţată de ........................ -a admis recursul declarat de reclamanta ................., împotriva sentinței nr. 959/07.11.2019, pronunțată de ................... în dosarul nr. .................., în contradictoriu cu intimata pârâtă ............................având ca obiect anulare act administrativ, s-a casat sentința atacată şi s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond.

Pe rolul Secţiei Contencios Administrativ şi Fiscal din cadrul ......................, cauza a fost înregistrată sub nr. ...................... cu prim termen de judecată la data de .................,  pentru când părţile au fost legal citate.

La data de ................, reclamanta ...................... a depus note de şedinţă, prin care a arătat că înţelege să se judece în contradictoriu cu pârâţii ................... şi .....................

Prin încheierea de şedinţă din ......................, s-a dispus, în temeiul art. 161 din Legea 554/2004 şi art. 78 din C.proc.civ. introducerea în cauză, în calitate de intervenient forţat, a ................................

Pe parcursul cercetării judecătoreşti a fost administrată proba cu înscrisuri.

Examinând actele şi lucrările dosarului, analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, tribunalul reţine următoarele:

Prin dispoziția nr. ................... (...............), emisă de intervenientul ............................ pentru recuperarea sumelor imputate de ....................,  s-a dispus recuperarea de la reclamantă a sumei de ................. lei, reprezentând taxe neachitate pentru eliberarea autorizației privind desfășurarea activității de alimentație publică.

Reclamanta a urmat procedura administrativă, formulând contestație administrativă, nesoluţionată de autoritatea emitentă și, ulterior, s-a adresat instanţei de contencios administrativ.

În preambulul dispoziţiei contestate a fost menţionată ca temei al emiterii dispoziţiei contestate decizia nr. ................ privind înlăturarea deficienţelor constate în raportul de audit financiar, punctul 5.1.3.1 lit. a1, încheiat în urma acţiunii ,,Audit financiar asupra conturilor anuale de execuţie a ............................

Or, decizia nr. .................. (filele 22 verso-23) a fost emisă de ................., ca urmare a constatării deficienţelor consemnate în raportul de audit financiar nr. ..................., încheiat în urma misiunii de audit financiar Auditul Financiar asupra conturilor de execuţie bugetară pe anul ............. la .................... Aşadar, decizia nr. ..................... şi raportul  de audit financiar nr. ................... (filele 21 verso-22) nu sunt opozabile reclamantei, fiind emise ca urmare a unei acţiuni de audit financiar la entitatea verificată de auditorii .................

În ceea ce priveşte motivele de fapt, acestea nu sunt redate în cuprinsul dispoziţiei menţionate, cu atât mai mult cu cât pârâta şi intervenientul nu au probat că reclamanta a avut cunoştinţă de decizia nr. ....................., iar reclamanta a invocat că nu cunoaşte ce reprezintă şi din ce se compune suma imputată.

Din această perspectivă, instanţa apreciază că actul atacat nu conţine suficiente elementele de fapt care, pe de o parte, să permită reclamantei să cunoască şi să evalueze temeiurile deciziei luate de către pârâţi şi, pe de altă parte, să facă pe deplin posibilă exercitarea controlului de legalitate. Relatarea detaliată a situaţiei de fapt constituie şi o garanţie a dreptului la apărare al destinatarului actului administrativ-fiscal, acesta fiind în măsură să cunoască în mod exact ceea ce i se impută şi să poată combate cele reţinute de emitentul actului.

Aşadar, motivarea actului administrativ este esenţială, fiind o garanţie împotriva arbitrariului şi excesului de putere al autorităţii publice. De altfel, şi în jurisprudenţa comunitară se reţine că motivarea trebuie să fie adecvată actului emis şi trebuie să prezinte de o manieră clară şi univocă algoritmul urmat de instituţia care a adoptat măsura atacată, astfel încât să le fie permis persoanelor vizate să stabilească motivarea măsurilor şi de asemenea să permită Curţilor Comunitare competenţa să efectueze revizuirea actului (cauza C-367/1995). Aşa cum a decis Curtea Europeană de Justiţie, amploarea şi detalierea motivării depind de natura actului adoptat, iar cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească motivarea depind de circumstanţele fiecărui caz, o motivare insuficientă sau greşită este considerată a fi echivalentă cu o lipsă a motivării actelor. Mai mult, insuficienţa motivării sau nemotivarea atrage nulitatea sau nevalabilitatea actelor comunitare (cauza C-41/1969). O detaliere a motivelor este necesară şi atunci când instituţia emitentă dispune de o largă putere de apreciere, căci motivarea conferă actului transparenţă, particularii putând verifica dacă actul este corect fundamentat şi în acelaşi timp permite exercitarea de către Curte a controlului jurisdicţional (cauza C-509/1993).

Aşa fiind, în raport de cele reţinute, consecinţa nerespectării condiţiei indicării motivelor de fapt ale dispoziţiei atacate este aceea a anulării acesteia.

În plus, indicarea unor temeiuri de drept din Legea nr. 94/1992 şi Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale pentru recuperarea sumei de .................. lei, reprezentând taxe pentru eliberarea autorizației privind desfășurarea activității de alimentație publică, nu constituie temeiuri legale care să justifice imputarea respectivei sume de bani reclamantei.

Este adevărat că, în cuprinsul actelor emise de ................. s-a reţinut că trei comercianţi ( inclusiv reclamanta), a căror activitate este clasificată ca având cod ............... 5630-Baruri, ce au sediul sau punctul de lucru pe raza .................., nu au achitat la bugetul local al comunei, taxa stabilită de ............... pentru eliberarea/vizarea anuală a autorizaţiei privind desfăşurarea activităţii de alimentaţie publică, însă izvorul obligației reclamantei debitoare nu îl poate reprezenta actul de control al ............., ci actul sau faptul juridic ce a generat paguba provocată, întrucât prin intermediul actului de control se constată doar abaterile de la aplicarea legii.

Instanţa reţine că suma pretinsă de autoritatea emitentă a dispoziţiei atacate reprezintă o taxă locală, având natura juridică a unei creanţe fiscale locale, ce are o reglementare specială, consacrată de Codul fiscal, şi nu de Legea nr. 94/1992 sau de Legea nr. 215/2001 .

În acest sens, potrivit dispoziţiilor art. 473 C. fiscal ( Legea nr. 227/2015),, ,,orice persoană care trebuie să obţină un certificat, aviz sau altă autorizaţie prevăzută în prezentul capitol trebuie să plătească taxa menţionată în acest capitol la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale înainte de a i se elibera certificatul, avizul sau autorizaţia necesară”.

De asemenea, potrivit art. 475 alin. 3-5 C. fiscal ( Legea nr. 227/2015), ,, (3) Persoanele a căror activitate este înregistrată în grupele ............... ........... - Restaurante, ............... - Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor şi .............. - Alte activităţi recreative şi distractive, potrivit Clasificării activităţilor din economia naţională - ............., actualizată prin Ordinul preşedintelui ................... nr. 337/2007 privind actualizarea Clasificării activităţilor din economia naţională - ..............., datorează bugetului local al comunei, oraşului sau municipiului, după caz, în a cărui rază administrativ-teritorială se desfăşoară activitatea, o taxă pentru eliberarea/vizarea anuală a autorizaţiei privind desfăşurarea acestor activităţi, în funcţie de suprafaţa aferentă activităţilor respective, în sumă de:

a) până la 4.000 lei, pentru o suprafaţă de până la 500 m2, inclusiv;

b) până la 8.000 lei pentru o suprafaţă mai mare de 500 m2.

(4) Nivelul taxei prevăzute la alin. (3) se stabileşte prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului Bucureşti, această taxă se stabileşte de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi se face venit la bugetul local al sectorului în a cărui rază teritorială se desfăşoară activitatea.

(5) Autorizaţia privind desfăşurarea activităţilor prevăzute la alin. (3), în cazul în care persoana îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, se emite de către primarul în a cărui rază de competenţă se află sediul sau punctul de lucru”.

Conform art. 93 alin. 1-2  C. pr. fiscală (Legea nr. 207/2015),  ,, (1) Stabilirea creanţelor fiscale reprezintă activitatea de determinare a materiei impozabile, de calculare a bazei de impozitare şi a creanţelor fiscale.

(2) Creanţele fiscale se stabilesc astfel:

a) prin declaraţie de impunere, în condiţiile art. 95 alin. (4) şi art. 102 alin. (2);

b) prin decizie de impunere emisă de organul fiscal, în celelalte cazuri”.

Potrivit art. 95, alin. 1,4 C. pr. fiscală:

,, (1) Decizia de impunere se emite de organul fiscal competent.

(4) Declaraţia de impunere întocmită potrivit art. 102 alin. (2) este asimilată cu o decizie de impunere, sub rezerva unei verificări ulterioare, şi produce efectele juridice ale înştiinţării de plată de la data depunerii acesteia”.

Potrivit dispoziţiilor art. 152 alin. 2 C. pr. fiscală, ,,Colectarea creanţelor fiscale se face în temeiul unui titlu de creanţă sau al unui titlu executoriu, după caz”.

Art. 1 pct. 37 C. pr. fiscală defineşte titlul de creanţă  fiscală  ca fiind actul prin care, potrivit legii, se stabileşte şi se individualizează creanţa fiscală.

Din analiza dispoziţiilor legale mai sus enunţate, rezultă că titlul de creanţă pentru eliberarea/vizarea anuală a autorizaţiei privind desfăşurarea  activităţii înregistrate în grupele ............. - Restaurante, ............... - Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor, îl constituie cererea de eliberare a autorizaţiei, aceasta fiind asimilată  declaraţiei fiscale, iar în măsura în care această cerere nu a fost depusă ori este neconformă stării de fapt fiscale, autoritatea executivă locală are dreptul şi obligaţia de a emite decizia de impunere.

Decizia de impunere poate face obiectul cenzurii de legalitate a instanţei de contencios administrativ, conform prevederilor art. 268 C. pr. fiscală.

În cauză, se constată că reclamanta a formulat cererea nr. .................. ( fila 74) pentru eliberarea autorizaţiei de funcţionare pentru punctul de lucru situat în loc. .................., având ca activitate bar cod ............... .............., iar la data de ................ a fost emisă autorizaţia de funcţionare nr. ............... ( fila 75), situaţie în care datora taxa aferentă eliberării acesteia.

Cu privire la anul ..........., în cauză nu s-a probat că reclamanta a formulat cerere pentru eliberarea unei autorizaţii similare, situaţie în care îi revenea autorităţii executive locale obligaţia de a emite decizie de impunere.

În aceste condiţii, instanţa concluzionează că demersul ales de intervenient pentru recuperarea contravalorii taxei de eliberare a autorizaţiei de funcţionare pentru punctul de lucru situat în loc. ..............., având ca activitate bar cod ............... ...............,  a fost greşit, prin emiterea dispoziţiei contestate, competenţa de emitere a titlului de creanţă, respectiv a deciziei de impunere,  revenind autorităţii executive locale.

Pe cale de consecinţă, pentru considerentele arătate, instanţa va admite în parte cererea formulată de reclamantă şi va anula dispoziţia nr. ..............., emisă de intervenientul ..............., urmând să fie respins petitul având ca obiect obligarea pârâtei să emită autorizaţia de funcţionare pentru anul ............,  ca fiind rămasă fără obiect, de vreme ce în cursul procesului a fost emisă şi depusă la dosar o astfel de autorizaţie (fila 36).

În conformitate cu dispoziţiile art. 453 C. pr. civ., reţinând ca fiind dovedite cheltuielile de judecată efectuate de către reclamantă, va obliga intervenientul .................... să achite reclamantei suma de ........... lei, reprezentând cheltuieli de judecată, constând în onorariu avocat, în cuantum de total de ........... lei, în primul ciclu procesual şi în primă instanţă, în rejudecare, potrivit chitanţelor depuse la filele 39 şi 23 din dos. nr. .................. respectiv fila 11 din dos. nr. ...................  cât şi în taxă judiciară de timbru în cuantum total de .............. lei, potrivit chitanţelor depuse în primul ciclu procesual la filele 15 şi 12 din dos. nr. ................ şi în cheltuieli de transport în cuantum de ............. lei, potrivit bonului fiscal depus la fila 24 din dos. nr. ...................... al .........................

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte cererea formulată de reclamanta ..................,  având ............., cu sediul în comuna ......................, în contradictoriu cu pârâta .................. prin .................., cu sediul în comuna .......................... , şi intervenientul forţat ....................., cu sediul în comuna ..........................

Anulează dispoziţia nr. ................, emisă de intervenientul ......................

Respinge în rest cererea, ca fiind rămasă fără obiect.

Obligă intervenientul ................. să achite reclamantei suma de ................ lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, care se va depune la ...................

Pronunţată la data de .................., la ....................., prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.

Preşedinte,

.................................

Grefier,

............................

Red. ............../tehnored. ...............

5 ex./29.12. 2020

Domenii speta

Spete similare