Achitare, ca urmare a aplicării principiului in dubio pro reo

Sentinţă penală 128 din 16.12.2020


Titlu:  Achitare, ca urmare a aplicării principiului in dubio pro reo

Tip speta:  Sentinţă penală

Numar speta:  128

Data speta:  16.12.2020

Domeniu asociat:  falsul în înscrisuri sub semnătură privată (art.322 NCP) alin.1

Continut speta: Regula in dubio pro reo constituie un complement al prezumției de nevinovăție, un principiu instituțional care reflectă modul în care principiul aflării adevărului se regăsește în materia probațiunii. Ea se explică prin aceea că, în măsura în care dovezile administrate pentru susținerea vinovăției celui acuzat conțin o informație îndoielnică tocmai cu privire la vinovăția făptuitorului în legătură cu fapta imputată, autoritățile judecătorești penale nu își pot forma o convingere care să se constituie într-o certitudine și, de aceea, ele trebuie să concluzioneze în sensul nevinovăției acuzatului și să îl achite. Judecătorul trebuie să se întemeieze, în hotărârile pe care le pronunță pe certitudinea dobândită pe bază de probe decisive, complete, sigure, în măsură să reflecte realitatea obiectivă (fapta supusă judecății), şi nu pe probabilitate. Numai aşa se formează convingerea, izvorâtă din dovezile administrate în cauză, că realitatea obiectivă (fapta supusă judecăţii) este, fără echivoc, cea pe care o înfăţişează realitatea reconstituită ideologic cu ajutorul probelor.

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA LIPOVA Operator ...

JUDEŢUL ARAD

DOSAR NR. ...

SENTINŢA  PENALĂ  NR. ...

Şedinţa publică din 16 decembrie 2020

Preşedinte: ...

Grefier: ...

Pe rol se află soluţionarea acţiunii penale pusă în mişcare în dosarul nr. ... al Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad, privind pe inculpaţii ... şi ..., cercetaţi în stare de libertate pentru săvârşirea infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 al.1 Cod penal şi uz de fals prevăzută de  art. 323 Cod penal.

Se constată că fondul cauzei a fost dezbătut în şedinţa publică din data de 9 decembrie 2020, fapt consemnat în încheierea de şedinţă de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre când s-a amânat pronunţarea pentru termenul de astăzi.

În urma deliberării,

INSTANŢA

Constată că prin rechizitoriul emis în data de 16 ianuarie 2018 în dosarul cu nr. ... al Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad, inculpaţii ... şi ... au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 al.1 Cod penal şi rspectiv uz de fals prevăzută de  art. 323 Cod penal.

Prin rechizitoriul emis în cauză au fost reţinute următoarele:

În cadrul unui proces civil aflat pe rolul Judecătoriei Lipova, inculpaţii ... şi ... au depus în probaţiune în dosarul nr.... un înscris intitulat „contract de donaţie” încheiat la data de 25.06.2008 prin care defunctul ... le donează acestora casa şi grădina din localitatea .... În baza acestui înscris, prin sentinţa civilă nr..., Judecătoria Lipova a admis cererea inculpaţilor de dobândire prin uzucapiune a dreptului de proprietate asupra cotei de 1/3 din imobilul susmenţionat.

Ca urmare a plângerii penale formulate de către numitul ..., moştenitor al defunctului ..., împotriva inculpaţilor ... şi ..., în cauză au fost efectuate cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals.

În cauză s-a dispus efectuarea unei Constatări Criminalistice prin care să se stabilească dacă semnătura de pe contractul de donaţie încheiat la data de 25.06.2008 a fost executată de numitul ..... Concluzia Raportului de Constatare (f.20-24) a fost că semnătura nu a fost executată de către ....

De asemenea, s-a dispus efectuarea unei a doua Constatări Criminalistice, asupra aceluiaşi document, prin care să se stabilească dacă scrisul de mănă de pe contractul de donaţie încheiat la data de 25.06.2008 a fost executat de inculpata .... Concluzia Raportului de Constatare (f.30.34) a fost că scrisul de mână de pe contract a fost executat de către aceasta.

La solicitarea organelor de cercetare penală de a se supune testului poligraf, inculpaţii ... şi ... au refuzat.

Din probele administrate în cauză rezultă că inculpata ... a întocmit în fals înscrisul numit „contract de donaţie” încheiat la data de 25.06.2008, pe care l-a folosit, împreună cu inculpatul ..., în cadrul procesului civil desfăşurat la Judecătoria Lipova în dosarul nr. ..../..../.... . 

În cauză a fost audiat martorul ...., care semnează în calitate de martor contractul de donaţie şi care, conform declaraţiilor inculpaţilor, a fost de faţă la întocmirea şi semnarea actului de către .... Martorul arată că a fost chemat de familia ..., pentru a semna un act. Acesta nu a văzut cine l-a scris întrucât era deja întocmit şi a semnat fără să ştie despre ce era vorba, ulterior aflând că era vorba de un contract de donaţie. De asemenea, martorul precizează că în momentul în care a semnat hârtia respectivă numitul ... nu era de faţă, contrar celor declarate de cei doi inculpaţi.

Inculpaţii au prezentat doi martori: ... şi ..., care cu toate că nu apar pe contractul de donaţie ca şi martori, aceştia declară că au văzut când ... a semnat actul de donaţie, însă refuză să se supună testului poligraf.

Fapta inculpatei ... care a falsificat contractul de donaţie încheiat în data de 25.06.2008 folosindu-l în faţa instanţei, în cadrul unui proces civil, în vederea atribuirii în proprietate a unui imobil, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 alin. 1 Cod penal.

Fapta inculpatului ... care a folosit  contractul de donaţie  încheiat în data de 25.06.2008, cunoscând că este fals, faţa instanţei, în cadrul unui proces civil, în vederea atribuirii în proprietate a unui imobil, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de uz de fals prev. de art. 323 C.pen.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Lipova la data de 23 ianuarie 2018.

Prin Încheierea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Lipova nr. ... din data de 8 mai 2018 s-a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi s-a dispus începerea judecăţii.

Inculpaţii nu au recunoscut săvârşirea faptelor de care sunt acuzaţi.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, instanţa reţine că în cadrul unui proces civil aflat pe rolul Judecătoriei Lipova, inculpaţii ... şi ... au depus în probaţiune în dosarul nr.... un înscris intitulat „contract de donaţie” încheiat la data de 25.06.2008 prin care defunctul ... le donează acestora casa şi grădina din localitatea .... În baza acestui înscris, prin Sentinţa civilă nr. ..., Judecătoria Lipova a admis cererea inculpaţilor de dobândire prin uzucapiune a dreptului de proprietate asupra cotei de 1/3 din imobilul susmenţionat.

Ca urmare a plângerii penale formulate de către numitul ..., moştenitor al defunctului ..., împotriva inculpaţilor ... şi ..., în cauză au fost efectuate cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals.

În cauză s-a dispus efectuarea unei Constatări Criminalistice prin care să se stabilească dacă semnătura de pe contractul de donaţie încheiat la data de 25.06.2008 a fost executată de numitul .... Concluzia Raportului de Constatare (f.20-24 d.u.p.) a fost că semnătura nu a fost executată de către ....

De asemenea, s-a dispus efectuarea unei a doua Constatări Criminalistice, asupra aceluiaşi document, prin care să se stabilească dacă scrisul de mănă de pe contractul de donaţie încheiat la data de 25.06.2008 a fost executat de inculpata .... Concluzia Raportului de Constatare (f.30, 34 d.u.p.) a fost că scrisul de mână de pe contract a fost executat de către aceasta.

Prin raportul de expertiză criminalistică nr. ..., efectuat în curusl cercetării judecatoreşti s-a concluzionat că „Persoana care a redactat înscrisul olograf Contract de donaţie din data de 25.06.2008 nu este una şi aceeaşi persoană cu cea care a realizat semnătura (consemnarea literală a numelui şi prenumelui) ce se referă la donatorul .....”.

Printr-un al doilea raport de expertiză criminalistică, cel cu nr. .../02.12.2020 efectuat în faza de judecată, domnul expert a concluzionat că „Semnătura din partea inferioară-stângă de pe înscrisul olograf Contract de donaţie din data de 25.06.2008 a fost probabil executată de numitul ....”.

În drept, fapta inculpatei ... a fost încadrată prin rechizitoriu ca fiind infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 alin. 1 Cod penal, iar fapta inculpatului ... care a folosit  contractul de donaţie  încheiat în data de 25.06.2008, faţa instanţei, în cadrul unui proces civil, în vederea atribuirii în proprietate a unui imobil, s-a reţinut prin rechizitoriu că întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de uz de fals prev. de art. 323 Cod penal.

Potrivit art. 396 alin. 1 Cod procedură penală asupra învinuirii aduse inculpatului, instanța hotărăște prin sentință, pronunțând după caz condamnarea, achitarea sau încetarea procesului penal.

Art. 396 alin. 2 din același Cod precizează că soluția de condamnare a inculpatului se pronunță numai dacă instanța constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat.

Din economia acestor texte de lege, rezultă, cu claritate, că instanța de judecată pronunță condamnarea inculpatului numai în situația în care probele strânse în cursul urmăririi penale și verificate în cursul cercetării judecătorești, dovedesc în mod cert, printre altele, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat.

În strânsă legătură cu aceste texte legale, art. 4 Cod procedură penală prevede că „(1) Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăţiei sale printr-o hotărâre penală definitivă. (2) După administrarea întregului probatoriu, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau inculpatului.”.

Instanţa reţine că cele stabilite de expert prin ultimul raport de expertiză criminalistică realizat în cauză, şi anume că „Semnătura din partea inferioară-stângă de pe înscrisul olograf Contract de donaţie din data de 25.06.2008 a fost probabil executată de numitul ....”, adică de donator, sunt mai mult decât apte să creeze un dubiu major în ceea ce priveşte săvârşirea infracţiunii de fals şi respectiv de uz de fals de către cei doi inculpaţi.

S-a afirmat în doctrină că există îndoială doar atunci când din coroborarea probelor nu se poate reţine cu certitudine nici vinovăţia si nici nevinovăţia celui în cauză (A. Crisu, Drept procesual penal, Editura Hamangiu, Bucuresti 2011, p. 81, cu trimitere la Gr. Theodoru, I. Moldovan, Drept procesual penal, E.D.P., Bucuresti 1969, p. 123).

Instanţa constată că această situaţie este incidentă în speţă, în condiţiile în care prin raportul de constatare criminalistică nr. ..., realizat în cauză în faza de urmărire penală, s-a concluzionat că „Semnătura în litigiu (semnătura literală ...) de pe contractul de donaţie datat 25.06.2008, nu a fost executată de numitul ....”.

În practica judiciară s-a statuat că prezumția de nevinovăție nu este înfrântă atât timp cât în cauză nu există probe care să dovedească cu certitudine că inculpatul a comis faptele pentru care a fost trimis în judecată.

„Regula in dubio pro reo constituie un complement al prezumției de nevinovăție, un principiu instituțional care reflectă modul în care principiul aflării adevărului se regăsește în materia probațiunii. Ea se explică prin aceea că, în măsura în care dovezile administrate pentru susținerea vinovăției celui acuzat conțin o informație îndoielnică tocmai cu privire la vinovăția făptuitorului în legătură cu fapta imputată, autoritățile judecătorești penale nu își pot forma o convingere care să se constituie într-o certitudine și, de aceea, ele trebuie să concluzioneze în sensul nevinovăției acuzatului și să îl achite.

Judecătorul trebuie să se întemeieze, în hotărârile pe care le pronunță pe certitudinea dobândită pe bază de probe decisive, complete, sigure, în măsură să reflecte realitatea obiectivă (fapta supusă judecății), şi nu pe probabilitate. Numai aşa se formează convingerea, izvorâtă din dovezile administrate în cauză, că realitatea obiectivă (fapta supusă judecăţii) este, fără echivoc, cea pe care o înfăţişează realitatea reconstituită ideologic cu ajutorul probelor.

Chiar dacă, în fapt, s-au administrat probe în sprijinul învinuirii, iar alte probe nu se întrevăd ori pur şi simplu nu mai există, şi totuşi îndoiala persistă, în ce priveşte vinovăţia, atunci îndoiala este „echivalentă cu o probă pozitivă de nevinovăţie” şi deci inculpatul trebuie achitat.” – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Penală, Dosar nr. 942/32/2006, Decizia nr. 3465/27 iunie 2007.

Instanţa constată că în speţa de faţă, ansamblul probator (care este bogat) nu este apt să conducă la concluzia certă că fapta de fals există şi a fost săvârşită de inculpata ...

Pe cale de consecinţă, în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c Cod procedură penală, raportat la art. 396 alin. 5 Cod procedură penală, o va achita pe inculpata ... pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 Cod penal.

Fiind strâns legată de infracţiunea de fals, cu privire la existenţa căreia instanţa a reţinut un dubiu, în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c Cod procedură penală, raportat la art. 396 alin. 5 Cod procedură penală, îl va achita pe inculpatul ... pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals, prevăzută de art. 323 Cod penal.

În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare vor rămâne în

sarcina Statului. 

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

În temeiul art. 16 alin. 1 lit. c Cod procedură penală, raportat la art. 396 alin. 5 Cod procedură penală, o achită pe inculpata ..., fiica lui ...., pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 Cod penal.

În temeiul art. 16 alin. 1 lit. c Cod procedură penală, raportat la art. 396 alin. 5 Cod procedură penală, îl achită pe inculpatul ..., ...., pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals, prevăzută de art. 323 Cod penal.

În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare rămân în

sarcina Statului. 

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 16 decembrie 2020.