Minori si FAMILIE.Ordonanţă preşedinţială – stabilire modalitate de exercitare a legăturilor personale cu minorul

Ordonanţă preşedinţială – stabilire modalitate de exercitare a legăturilor personale cu minorul

Deliberând asupra prezentei cauze civile, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Buzău, la data de 24.11.2021, sub numărul .../200/2021, având ca obiect ordonanţă preşedinţială, reclamantul RB a chemat în judecată pe pârâta RA, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să încuviințeze ca acesta să aibă legături personale cu minorul RTA, născut la data de X.06.2021, până la soluţionarea în mod definitiv a dosarului de divorţ nr. .../200/2021 înregistrat pe rolul Judecătoriei Buzău, astfel: prin luarea minorului in domiciliul său in fiecare sâmbăta si duminica in intervalul 10:00 – 16:00, prin vizitarea minorului in zilele de marţi si joi intervalul 16:00 – 17:00, de a păstra legăturile cu unităţile medicul de familie si medicii curanţi ai minorului, de a petrece cu minorul zilele de naştere si onomasticele in anii pari la domiciliul său, ori pe raza mun. Buzău prin punerea de acord a părţilor in prealabil asupra locului evenimentului.

În motivarea în fapt a cererii, în esență, reclamantul a arătat că părţile sunt soţi, iar din relaţia acestora a rezultat, la data X.06.2021, minorul RTA.

Arată ca părţile au locuit împreuna, iar pârâta a decis sa se despartă interzicandu-i contactul cu minorul.

Precizează ca părţile s-au înţeles foarte bine atâta vreme cat nu interveneau părinţii pârâtei, in special mama acesteia care are o influenta foarte mare asupra ei, încercând sa o supravegheze chiar si la aceasta vrâstă.

Susţine că parata a introdus acţiune de divorţ însa apreciez ca aceasta nu este dorinţa ei, fiind influenţată /forţată de familia sa in acest sens.

Precizează că părţile am locuit atât in com. ..., sat ... (adresa reclamantului din cartea de identitate), in Buzău in ... (adresa pârâtei din cartea de identitate), cat si in apartamentul părinţiilor săi din mun. Buzău, însă menţionează că nu au locuit niciodată la domiciliul părinţilor paratei.

Arată ca pârâta era foarte incantata sa meargă in locuinţa din ..., mai ales ca era spaţioasă, are toate condiţiile, este foarte aproape de oraş, este aer curat, are gradina mare, ii plăcea sa se relaxeze citind sau chiar sa îl ajute prin curte.

Susţine că mama paratei i-a interzis efectiv a mai meargă in aceasta locuinţa, nu a lăsat-o nici sa îşi facă buletinul la aceasta adresa ca a nu se facă ”taranca” si o ameninţa ca daca mai merge acolo ii va lua cheia de la apartamentul ei din ...

Menţionează că în perioada de urgenta părţile au ales sa locuiască la adresa din ... având in vedere ca nu mergeau la serviciu si pentru a evita pe cat posibil pandemia, dar mama paratei a avut ieşiri nervoase, a sunat-o pe fiica ei şi pe mama mea si a ameninţat ca daca nu revin in Buzău, va veni sa îşi ia fiica.

Susţine că amândoi şi-au dorit un copil si pentru a-l avea pârâta a urma tratament si a efectuat fertilizare, fiind foarte bucuroşi ca urma sa aibă un copil.

Arată ca după ce parata a rămas însărcinată, mama ei a început sa fie foarte posesiva, sa aibă accese de furie.

Menţionează că, de comun acord au stabilit ca după externarea din maternitate sa meargă în vizita la părinţii paratei pentru ca si ei va îşi vadă nepotul, iar ulterior la ..., unde urma sa rămână pentru aproximativ 3 săptămâni.

Subliniază ca parata nu a mai dorit sa meargă la părinţii săi având in vedere ca mama sa încerca sa le impună un anumit program. A doua zi, mama paratei, văzând ca nu sunt la apartament, nu a fost de acord, a făcut din nou scandal, astfel ca au decis sa plece la apartamentul ei din Buzău. Aici mama paratei venea de multe ori pe zi - deşi era nevaccinata la acel moment - după ce in prealabil fusese prin magazine, stătea de vorba cu mai multe persoane, chiar cu persoane infectate cu tulpina Indiana la acea vreme.

Ulterior susţine că mama paratei a început sa îl ameninţe si sa îi spună ca îl va desparţi de pârâtă, iar ulterior a reuşit sa o întoarcă împotriva sa.

Consideră că sunt îndeplinite cerinţele de admisibilitate ale ordonanţei de urgenţă şi, faţă de faptul că în prezent îi este interzis fără vreun motiv sa îşi vadă copilul, sa petreacă momente alături de acesta, fiind esenţial ca minorul sa aibă legătura permanenta cu ambii părinţi, solicită admiterea cererii.

În dovedirea acţiunii solicită încuviinţarea si administrarea probei cu înscrisuri, martori RAE, DR, Mazilu NV, interogatoriu, ancheta sociala.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 401 Cod Civil, art. 996 Cod Procedura Civila.

Cererea şi înscrisurile au fost comunicate pârâtei care, la data de 03.11.2021 a depus întâmpinare prin care a solicitat admiterea, în parte, a cererii reclamantului şi cerere reconvenţională prin care a solicitat obligarea acestuia la plata pensiei de întreţinere până la soluţionarea dosarului de divorţ, stabilirea a exercitării în comun a autorităţii părinteşti, respectiv stabilirea locuinţei minorului la domiciliul său, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt, în esenţă, a cererilor formulate pârâta a arătat că este de acord ca tatăl să aibă posibilitatea de a avea un program de legături personale cu minorul, însă nu conform programului solicitat având în vedere vârsta de doar 5 luni a minorului, propunând un program propriu de vizitare la 2 săptămâni şi în domiciliul său.

Susţine că în acest moment locuieşte în imobilul proprietatea părinţilor din Buzău unde beneficiază de sprijin din partea acestora.

Precizează că motivul principal care a condus la divergenţe accentuate dintre părţi a fost cel cu privire la locul unde vor locui, aceasta nedorind să locuiască la locuinţa părinţilor reclamantului din localitatea ...

În probaţiune solicită proba cu înscrisuri, proba cu martori, precum şi efectuarea unei anchete sociale.

La data de 18.10.2021 Compartimentul de Stare Civila Buzău a depus la dosar un extras din registrul de naşteri pentru uz oficial în ceea ce o priveşte pe minorul RTA.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, potrivit susținerilor necontestate ale părților și actelor de la dosar, acestea sunt soţi, iar din relaţia lor, la data de ...06.2021, a rezultat minorul RTA, părţile aflându-se în momentul de faţă în proces de divorţ, fiind despărţite în fapt.

În drept, pentru ca cererea de ordonanţă preşedinţială să fie admisibilă trebuie să se facă dovada îndeplinirii cumulative a condiţiilor prevăzute de art. 997 coroborat cu cele ale art. 920 C.proc.civ..

Astfel, potrivit disp. art. 920 C.proc.civ. „instanţa poate lua, pe tot timpul procesului, prin ordonanţă preşedinţială, măsuri provizorii cu privire la stabilirea locuinţei copiilor minori, la obligaţia de întreţinere, la încasarea alocaţiei de stat pentru copii şi la folosirea locuinţei familiei.”

Totodată, conform disp. art. 997 C.proc.civ.: „Instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.”

Instanţa constată faptul că pe rolul Judecătoriei Buzău este înregistrată, sub nr. .../200/2021, cererea de divorţ între părţile din prezentul dosar, deci condiţia impusă de textul mai sus rubricat, „pe tot timpul procesului”, este îndeplinită.

Totodată, în ceea ce priveşte admisibilitatea unei cereri formulate pe calea acestei proceduri speciale, instanţa reţine că dispoziţiile legale stabilesc 4 condiţii ce se cer a fi îndeplinite în mod cumulativ şi anume: aparenţa de drept, vremelnicia, urgenţa şi neprejudecarea fondului.

Cu privire la măsurile enumerate la art. 920 C.proc.civ. condiția urgenței este prezumată de legiuitor, partea reclamantă fiind ținută să facă dovada îndeplinirii celorlalte condiții de admisibilitate.

Verificând datele din sistemul ECRIS, instanţa constată faptul că, pe rolul Judecătoriei Buzău este înregistrat dosarul nr. .../200/2021 care are ca obiect divorţ şi capete accesorii vizând minorii, respectiv stabilirea locuinţei şi plata pensiei de întreţinere, dosar ce se află în etapa verificării şi regularizării cererii.

În acest sens, caracterul vremelnic al măsurii rezultă din aceea că instanţa nu ar lua o măsură definitivă, ci doar ar stabili provizoriu modalitatea în care părţile vor reglementa situaţia juridică cu minorului până la soluţionarea dosarului de fond.

De asemenea, prin soluționarea prezentei cauze nu se procedează la prejudecarea fondului, hotărârea pronunțată în cadrul acestei proceduri speciale neprezentând autoritate de lucru judecat față de hotărârea care se va pronunța în dosarul de fond și urmând a se lua măsuri cu caracter provizoriu, aplicabile până la soluţionarea acestuia.

În continuare, instanța reține că în există în favoarea ambelor părţi există aparența de drept, acestea fiind părinţii minorului şi îndrituiţi să reglementeze situaţia acestuia, urmând însă ca, pe fond, situaţia să fie stabilită definitiv în dosarul nr. .../200/2021.

În ceea ce priveşte fondul cauzei, raportat la disp. art. 263 alin. 1 C.civ., instanța retine că principiul interesului superior al copilului impune ca toate măsurile privitoare la un copil trebuie luate pentru bunăstarea sa materială și psihică, în vederea asigurării sănătății și dezvoltării sale fizice, psihice și intelectuale.

În ceea ce privește cererea privind exercitarea autorității părintești instanța apreciază că stabilirea modalității de exercitare a autorității părintești este incompatibilă cu procedura ordonanței președințiale.

În acest sens, instanța arată că potrivit art. 483 Cod civil, autoritatea părintească este ansamblul de drepturi și îndatoriri care privesc atât persoana, cât și bunurile copilului și aparțin în mod egal ambilor părinți. Textul legal consacră principiul coparentalității care reprezintă regula în materie, iar intervenția instanței de tutelă se impune în situațiile de excepție, care nu pot fi soluționate pe calea specială a ordonanței președințiale.

Prin urmare, va respinge cererea reclamantei cu privire la exercițiul autorității părintești cu privire la minori ca inadmisibilă.

În ceea ce privește cererea de stabilire a domiciliului minorului, instanţa reţine că, potrivit disp. art. 496 C.civ., aceasta se stabileşte de comun acord de către ambii părinţi, iar în caz de neînţelegere, de către instanţa de tutelă, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psiho-socială.

Instanţa va avea în vedere faptul că părţile s-au înţeles în această privinţă, iar din ancheta socială efectuată în cauză se constată că înţelegerea părinţilor este conformă cu interesul minorului, motiv pentru care va stabili locuinţa acestuia la domiciliul mamei din municipiul Buzău, ..., jud. Buzău.

În ceea ce priveşte contribuţia părților la cheltuielile de creştere, educare şi învăţare a minorei, instanţa reţine că potrivit art. 499 C.civ. tatăl şi mama sunt obligaţi în solidar să dea întreţinere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum şi educaţia, învăţătura şi pregătirea sa profesională, iar conform art. 525 alin.1 C.civ., minorul care cere întreţinere de la părinţii săi se află în nevoie dacă nu se poate întreţine din munca sa, chiar dacă ar avea bunuri.

Astfel, având în vedere că locuința minorului a fost stabilită în mod provizoriu la mamă, care își îndeplinește și își va îndeplini obligația de întreținere în natură, prin asigurarea celor necesare traiului, zi cu zi, reclamantul urmează a contribui la cheltuielile privind creșterea, educarea și întreținerea minorului prin plata unei pensii de întreținere în cuantum procentual din veniturile obţinute de acesta.

În acest sens, instanța are în vedere dispozițiile art. 524 și art. 525 Cod civil, conform cărora minorul are dreptul la întreținere atâta timp cât nu se poate întreține din munca sa, aflându-se în stare de nevoie.

Conform art. 532 alin. 1 Cod civil, întreținerea se datorează de la momentul introducerii cererii de chemare în judecată.

În baza dispozițiilor art. 529 alin. 1 Cod civil, cuantumul întreținerii se stabilește potrivit cu nevoia celui care o cere, și cu mijloacele celui ce urmează a o plăti, iar conform art. 529 alin.2 Cod civil,  pensia de întreținere datorată de părinte pentru un copil se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pe care îl obţine în calitate de salariat la ....

Pentru aceste considerente, instanţa va dispune obligarea reclamantului la achitarea în beneficiul minorului la plata unei pensii de întreţinere lunare, în cuantum de 1/4 din veniturile nete obţinute, începând cu data înregistrării cererii reconvenţionale - 03.12.2021.

În ceea ce priveşte stabilirea unui program de legături personale dintre reclamant şi minor, instanţa reţine în cauză incidenţa disp. art. 401 C.civ. „(1) În cazurile prevăzute la art. 400, părintele sau, după caz, părinții separați de copilul lor au dreptul de a avea legături personale cu acesta. (2) În caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă decide cu privire la modalitățile de exercitare a acestui drept. Ascultarea copilului este obligatorie, art. 264 fiind aplicabil.”

Conform art. 496 alin. 5 C.civ., „Părintele la care copilul nu locuiește în mod statornic are dreptul de a avea legături personale cu minorul, la locuința acestuia. Instanța de tutelă poate limita exercițiul acestui drept, dacă aceasta este în interesul superior al copilului.”

Principiul interesului superior al copilului impune ca acesta să mențină o legătură apropiată cu tatăl său, trebuind acordată prevalență importanței formării unei relații firești între copil și părinte la orice vârstă, neexistând vreun motiv pentru a o priva pe minoră de afecțiunea și sprijinul patern pe care reclamantul dorește să i le ofere.

Mai mult, indiferent de neînţelegerile existente între părţi, în relaţia acestora cu copilul trebuie să primeze doar binele acestuia, nevoia lui de a păstra legăturile de ataşament faţă de ambii părinţi şi de rudele apropiate, să nu şi-l dispute sau să îl folosească pentru rezolvarea altor chestiuni pe care le au de tranşat legat de alte aspecte materiale sau de rasă, să înţeleagă că un copil îşi iubeşte părinţii necondiţionat şi să nu îi provoace traume, refuzându-i dreptul şi posibilitatea de a avea contact cu ambii părinţi. 

Conform art. 43 lit. b) din Legea nr. 272/2004, instanţa judecătorească este singura autoritate competentă să se pronunţe, luând în considerare, cu prioritate, interesul superior al copilului, cu privire la modalităţile în care se exercită drepturile şi se îndeplinesc obligaţiile părinteşti.

Faţă de aceste considerente, neignorându-se faptul că pentru părinte şi pentru copil, a fi împreună reprezintă un element fundamental al vieţii familiale, chiar dacă relaţie dintre părinţi este ruptă (sens în care s-a pronunţat şi Curtea de la Strasbourg în Cauza Bree contra României), instanţa urmează a admite cererea conform precizărilor părților, tatălui urmând a i se stabili un program de vizitare a minorului, însă, în acord cu susţinerile pârâtei, raportat la circumstanţele prezente, instanţa apreciază că se impune stabilirea unui program de vizită individualizat în funcţie de vârsta acestuia.

Astfel, având în vedere vârsta fragedă a minorului, instanţa arată că, în prezent, nu este oportun ca aceasta să fie despărţită de mama sa, chiar şi pentru câteva ore, de vreme ce tatăl nu este, cel puţin deocamdată, o figură familiară în viaţa sa şi nu a probat că poate să se descurce de unul singur în a avea grijă de un copil de aproximativ 6 luni.

Pentru aceste considerente, instanţa urmează a admite, în parte cererea formulată, urmând ca tatălui să îi fie încuviinţat să aibă legături personale cu minorul RTA, născut la data de ....06.2021, în următoarea modalitate:

- o dată la două săptămâni, săptămâna 1 şi 3 din lună, sâmbăta, timp de 3 ore în intervalul 10:00 – 13:00, la domiciliul pârâtei din municipiul Buzău, ..., sau în spaţii publice special amenajate pentru joacă sau alte activităţi de recreere ori în parcuri aflate pe raza mun. Buzău, însă doar în prezenţa mamei pârâte.

- prin vizitarea minorului in ziua de marţi, în intervalul 16:00 – 17:00, la domiciliul pârâtei din municipiul Buzău.

- prin posibilitatea reclamantului de a păstra legăturile cu unităţile medicul de familie si medicii curanţi ai minorului

-prin posibilitatea reclamantului de a petrece cu minorul zilele de naştere si onomasticele in anii impari la domiciliul său, ori pe raza mun. Buzău prin punerea de acord a părţilor in prealabil asupra locului evenimentului.

În ceea ce priveşte solicitarea pârâtei de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată avansate de către aceasta, instanţa reţine în drept disp. art. 451-453 C.proc.civ. conform cărora partea care cade în pretenții va fi obligată, la cererea celeilalte părți, la plata cheltuielilor de judecată.

Faţă de soluţia la care a ajuns, admitere în parte, instanţa va admite în parte şi cererea pârâtei de acordare a cheltuielilor de judecată, reclamantul urmând a fi obligat la plata către aceasta a sumei de 40 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru.

Ia act de faptul că reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Potrivit dispoziţiilor art. 997 alin. 2 C.proc.civ., prezenta ordonanţă este provizorie si executorie, părţile putând exercita calea de atac a apelului in termen de 5 zile de la pronunţare, având in vedere ca soluţionarea cauzei s-a făcut cu citarea părţilor, conform art. 1.000 alin. 1 C.proc.civ.

Domenii speta

Spete similare