Contestatie la executare

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, sub nr. ............/302/2021, contestatorul M.......... F.........., în contradictoriu cu ANAF – Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti – Serviciul Colectare Executare Silită Persoane Juridice, a solicitat desfiinţarea deciziei de angajare a răspunderii solidare nr. 8088507/09.03.2021 privind situaţia obligaţiilor fiscale înregistrate de SC Doi T............. şi E......... SRL şi întoarcerea executării silite conform art. 722 şi urm. C.pr.civ. De asemenea, a invocat excepţia prescripţiei extinctive a sumei în cuantum de 131781 lei pentru care a fost emisă decizia contestată.

În motivarea în fapt a acţiunii, contestatorul a arătat că la data de 09.03.2021 a fost emisă de către ANAF Sectorul5 decizia de angajare a răspunderii solidare nr. 8088507/09.03.2021, fiind deschis şi dosarul de executare nr. 22641456, fiind emisă şi somaţia nr. 28/30/2/2021/1396 emisă de ANAF Caracal în dosarul de executare nr. 1/17.09.2021, pentru care a fost formulată contestaţie la executare, înregistrată pe rolul Judecătoriei Caracal sub nr. ......../207/2021 în data de 07.10.2021.

Decizia de angajare a răspunderii solidare nr. 8088507/09.03.2021 a fost emisă după 6 ani de la emiterea procesului-verbal de insolvabilitate din data de 29.04.2015.

Contestatorul a invocat şi prescrierea restului de 655 lei, reprezentând diferenţa de la suma de 131781 lei până la suma de 131781 lei. Astfel, întreaga sumă de 131781 lei este prescrisă, fiind constatată şi pusă în executare după termenul legal de 5 ani prevăzut de Legea nr. 207/2015.

Suma datorată este constatată prin procesul-verbal de insolvabilitate din data de 29.04.2015, fiind însă prescrisă, potrivit prevederilor art. 15 alin 1 din legea nr. 207/2015.

Contestatorul a mai învederat că în cuprinsul deciziei se menţionează că societatea figurează cu datorii neachitate din ianuarie 2009, neimputabile contestatorului, întrucât nu a fost administrator al societăţii în acea perioadă şi nu ar fi semnat nici un document cu privire la activitatea societăţii.

În drept au fost invocate prevederile Legii nr. 207/2015, art. 722 şi urm. C.pr.civ., art. 204 C.pr.civ.

Sub aspect probatoriu, au fost ataşate la dosar înscrisuri.

La data de 19.01.2022, intimata Direcţia Regională a Finanţelor Publice Bucureşti în reprezentarea Administraţiei Sectorului 5 a Finanţelor Publice, a depus întâmpinare, în cuprinsul căreia a invocat excepţia necompetenţei materiale.

În motivarea excepţiei, intimata a arătat, în esenţă, faptul că în cauza de faţă se contestă un act administrativ fiscal, respectiv decizia nr. 8088507/09.03.2021 referitoare la angajarea răspunderii solidare, procedura de contestare fiind reglementată de legiuitor diferit faţă de un act de executare. Cum pretenţiile contestatorului privesc aspecte ce fac obiectul Legii contenciosului administrativ, intimata a solicitat admiterea excepţiei şi declinarea competenţei de soluţionare în favoarea Tribunalului Bucureşti – Secţia a II a Contencios Administrativ şi Fiscal.

Intimata a invocat inadmisibilitatea acţiunii, arătând că singurul act administrativ susceptibil a fi contestat la instanţa de contencios administrativ este decizia prin care se soluţionează contestaţia formulată împotriva acestuia. Au fost invocate prevederile art. 281 din legea nr. 207/2015, art. 18 alin 1 din Legea nr. 544/2004. Astfel, actul administrativ ce poate fi supus cenzurii instanţei de judecată este numai decizia de soluţionare a contestaţiei pe cale administrativă, astfel încât instanţa de judecată nu se poate pronunţa asupra cererii de anulare a Deciziei nr. 4080500065846/06.10.2020.

În ceea ce priveşte susţinerile contestatorului privind prescripţia cu privire la achitarea obligaţiilor datorate de SC Doi T............. şi E......... SRL, intimata a solicitat respingerea ca neîntemeiată.

Pe fondul cauzei, intimata a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.

În drept au fost invocate prevederile art. 205 C.pr.civ.

La termenul de judecată din data de 11.03.2022, contestatorul a arătat că obiectul cauzei îl reprezintă contestaţie la executare.

Analizând cu prioritate excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu la termenul din 11.03.2021, instanţa reţine următoarele:

Prin cererea ce face obiectul prezentei cauze contestatorul M.......... F.......... a formulat contestaţie la executare împotriva titlului executoriu reprezentat de Decizia de angajare a răspunderii solidare nr. 8088507/09.03.2021, în baza căruia a fost declanşată executarea silită de ANAF Caracal.

Fiind vorba despre o contestaţie la executare împotriva unui titlu executoriu fiscal, cu privire la competenţa de soluţionare instanţa are în vedere că potrivit disp. art. 260 alin.4 C.proc. fisc, contestaţia la executare se introduce la instanţa judecătorească competentă şi se judecă în procedură de urgenţă. În baza acestor dispoziţii legale  competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare fiscale se stabileşte potrivit regulilor dreptului comun. În acest sens instanţa reţine că potrivit art. 714 alin. 1 C. proc. civ., contestaţia se introduce la instanţa de executare.

Instanţa de executare este definită de  dispoziţiile art. 651 alin.1 C. proc. civ. drept judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Art. 87 C.civ. defineşte domiciliul persoanei fizice drept locul unde declară că îşi are locuinţa principală.

Prin urmare, indiferent că este vorba despre o contestaţie la executare propriu-zisă sau o contestaţie la titlu, competenţa teritorială de soluţionare se stabileşte după aceleaşi reguli, aparţinând judecătoriei de la domiciliul debitorului.

 În speţă, potrivit copiei actului de identitate al pârâtului(fila 9), domiciliul contestatorului, care este debitor în baza titlului executoriu contestat, este cel puţin din anul 2014, în com. Radomireşti, judeţul Olt, astfel încât instanţa de executare competentă în cauză este Judecătoria Caracal.

Faţă de considerentele anterior arătate, având în vedere şi caracterul de ordine publică al normei de competenţă prevăzută de art. 714 şi dispoziţiile art. 129 alin. 2 pct. 3 raportat la art. 130  alin. 2  şi art. 131 C. proc. civ., în temeiul art. 132 alin. 1 şi 3 C.proc.civ., instanţa prin sentinta civila nr. 2076 din 11.03.2022, a  admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti şi a declina competenţa de soluţionare a prezentei cauze în favoarea Judecătoriei Caracal.

Dosarul a fost inregistrat pe rolul Judecatoriei Caracal fixandu-se primul termen de judecata la data de  23.06.2022.

La termenul  din data de 23.06.2022, instanta a unit cu fondul cauzei excepţia prescripţiei sumei de 131 781 lei, invocată de contestator, apreciind că pentru soluţionarea acesteia este necesară administrarea de probe.

A respins ca neîntemeiată excepţia inadmisibilităţii cererii, invocată de intimat în întâmpinare.

A emis adresă către Direcţia Regională a Finanţelor Publice – Administraţia sector 5 a Finanţelor Publice, pentru a depune, în copie certificată pentru conformitate, întreg dosarul de executare silită nr 22641456 dar şi pentru a se ataşa dosarul cu nr. ......../207/2021 al Judecătoriei Caracal.

La data de 27.07.2022, intimata a înaintat dosarul de executare silită nr 22641456 şi a fost ataşat dosarul cu nr. ......../207/2021 al Judecătoriei Caracal,

 Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

 Potrivit art. 260 din Legea 207/2015 Persoanele interesate pot face contestaţie împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare silită, precum şi în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condiţiile legii iar contestaţia poate fi făcută şi împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanţă judecătorească sau de alt organ jurisdicţional şi dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.

Instanţa constată că titlul executoriu este emisă de un organ jurisdicţional, respectiv  Ministerul Finanţelor, Agenţia Naţională de Administrare Fiscala prin Direcţia Regională a Finanțelor Publice Bucureşti, Administrația Finanțelor Publice Sector 5

Astfel, pe calea contestaţiei la executare silită nu se pot admite formulări pe fondul litigiului ce vizează cuantumul şi natura creanţei, ci se pot primi doar apărări ce vizează strict legalitatea actelor de executare silită contestate. Contestaţia la executare este o cale specială oferită de lege debitorului sau persoanelor interesate sau vătămate prin executare pentru a obţine anularea actelor de executare întocmite cu nerespectarea dispoziţiilor legale ori chiar a executării silite înseşi.

Astfel, nu se pot formula apărări de fond în cadrul contestaţiei la executare atunci când titlul executoriu care stă la baza executării silite este reprezentat de o hotărâre pronunţată de un organ de jurisdicţie, fie o instanţă judecătorească, fie un alt organ din afara sistemului instanţelor judecătoresc, dar care are atribuţii jurisdicţionale.

De asemenea, acelaşi text de lege interzice formularea apărărilor de fond în cadrul contestaţiei la executare dacă titlul executoriu nu este o hotărâre emisă de o instanţă judecătorească sau de un alt organ cu activitate jurisdicţională dacă pentru contestarea însuşi titlului legea prevede o altă cale de atac.

Prin urmare, instanţa nu va analiza apărarea contestatorului privind prescripţia dreptului de a cere executarea silită, aceasta fiind o apărarea ce vizează fondul cauzei şi nu legalitatea actelor de executare contestate acesta având posibilitatea în procedura administrativă a contestaţiei la organul fiscal să invoce acest aspect, procedură ce nu a fost urmată de către contestator.

Instanţa constată că singurul motiv ce a fost invocat şi poate fi analizat în cadrul procedurii este lipsa comunicării actelor de executare în mod legal.

Astfel, instanţa are în vedere faptul că la dosarul de executare silită transmis de intimat se regăsesc dovezile de comunicare a actelor de executare silită, comunicarea fiind făcută prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, aceasta din urmă fiind semnată de sora sau după caz de fratele  contestatorului, prin acest mod procedura, în opinia instanţei a fost legal îndeplinită în ceea ce priveşte actele de executare silită având în vedere dispoziţiile art. 163 alin. 6 C.p.c, respectiv „ dacă destinatarul nu este găsit la domiciliu, agentul îi va înmână citaţia unei persoane majore din familie....”

Având în vedere faptul că instanţa urmează să respingă capătul principal de cerere , aceasta va respinge  şi capătul de cerere privind întoarcerea executării ca neîntemeiat, acesta din urmă fiind dependent de soluţia pe care o primeşte capătul de cerere ce vizează anularea executării silite.

Faţă de toate aceste aspecte, instanţa va respinge contestaţia la executare formulată de contestatorul M.......... F.......... în contradictoriu cu intimatul A.N.A.F. prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti în reprezentarea Administraţia Finanţelor Publice sector 5, ca neîntemeiată.

Postat 31.10.2022

Domenii speta

Spete similare