Concurs de infracţiuni contra patrimoniului

Hotărâre 2 din 17.06.2022


INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 5943/P/2020 din 03.03.2021 al Parchetului de pe lângă Judecătoria [...] s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:

1. [...] [...] [...], fiul lui [...] și [...], născut la data de 12.02.2000, în mun. [...], jud. [...], domiciliat în com. [...], jud. [...], [...] [...], cu antecedente penale, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, faptă prev. de art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. b și d [...]. cu aplic. art. 77 lit. a [...]. 

2. [...] [...] [...], fiul lui [...] și [...], născut la data de 05.11.2000, în mun. [...], jud. [...], domiciliat în com. [...], sat [...], str. [...] nr. 489, Jud. [...], [...] [...], fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, faptă prev. de art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. b și d [...]. cu aplic. art. 77 lit. a [...].

3. [...] [...] [...], fiul lui [...] și [...], născut la data de 22.06.2002, în mun. [...], jud. [...], domiciliat în com. [...], jud. [...], fără forme legale în com. [...], str. [...] nr. 469, jud. [...], [...] [...], fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, faptă prev. de art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. b și d [...]. cu aplic. art. 77 lit. a [...].

În actul de sesizare a instanţei s-a reţinut în esenţă că, inculpaţii [...] [...] [...], [...] [...] [...] şi [...] [...] [...], de [...], în intervalul orar 05.00-05.10, prin spargerea lunetei și a geamului portierei dreapta fața, au sustras din autoturismului marca [...] [...], cu număr de înmatriculare 12 [...], aparținând persoanei vătămate [...] [...], suma de 4000 [...] și bunuri în valoare de 400 [...] (boxă audio, o pereche de bocanci, două instalații de iluminat pentru bradul de [...], o giacă de fâș. trei sticle de șampanie și lubrifianți auto), cauzând un prejudiciu total de 4400 [...].

Situaţia de fapt mai sus menţionată se susţine cu următoarele mijloace de probă: declarație suspect/inculpat  [...] [...] [...]; declarație suspect/inculpat [...] [...] [...]; declarație suspect/inculpat [...] [...] [...]; declarații persoană vătămată [...] [...]; proces verbal de cercetare la fața locului/planșe fotografice/mijloace materiale de probă ridicate; procese verbale de efectuare a percheziții domiciliare/planșe fotografice; adresa nr. [...], a Serviciului [...] din cadrul [...]. [...]; declarație martor [...] [...] [...] și [...] [...] [...]; declarație martor [...] [...] [...]; procese-verbale de investigații; alte înscrisuri.

[...] parcurgerea procedurii de cameră preliminară, prin încheierea pronunţată la data de 17.05.2021, definitivă prin necontestare, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, precum şi legalitatea sesizării instanţei, dispunând începerea judecăţii.

Instanţa, din oficiu a dispus ataşarea fişelor de cazier judiciar ale inculpaţilor.

La termenul de judecată din data de 10.09.2021, instanţa a luat act de constituirea de parte civilă a persoanei vătămate [...] [...] cu suma de [...] de euro şi 1200 de lei despăgubiri civile, din care [...] euro reprezintă daune morale, iar 4400 de euro şi 1200 lei daune materiale. La cererea avocatului inculpatului [...] [...] [...], s-a dispus amânarea cauzei.

La termenul de judecată din data de 05.11.2021, la cererea avocatului inculpatului  [...] [...] [...], s-a dispus amânarea cauzei.

La termenul de judecată cu procedura legal îndeplinită din data de 17.12.2021, ulterior citirii în extras a actului prin care s-a dispus începerea judecăţii, în baza art. 374 [...]., instanţa le-a adus la cunoştinţă inculpaţilor faptele pentru care a fost trimişi în judecată şi încadrarea juridică a acestora, precum şi împrejurarea că au dreptul să nu dea nicio declaraţie, atrăgându-le, totodată, atenţia că, dacă vor da o declaraţie, tot ceea ce vor spune va putea fi folosit şi împotriva lor. De asemenea, instanţa a întrebat inculpaţii dacă solicită ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor prezentate de părţi, aducându-le la cunoştinţă dispoziţiile art. 396 alin. 10 [...]. Inculpaţii au precizat că sunt de acord să beneficieze de aceste dispoziţii, sens în care au arătat că recunosc săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare a instanţei, cu menţiunea că au sustras doar suma de 3000 de lei şi bunuri în valoare de 400 de euro şi nu suma de 4000 de euro, aşa cum s-a reţinut în rechizitoriu.

Întrucât inculpaţii nu au recunoscut fapta aşa cum a fost reţinută în dispozitivul rechizitoriului, instanţa a respins cererea acestora de judecare a cauzei în baza procedurii simplificate.

Astfel, instanţa a încuviinţat inculpaţilor şi părţii civile proba cu înscrisuri, iar acesteia din urmă şi proba cu audierea unui martor, probă la care a renunţat la termenul din data de 25.03.2022.

La termenul de judecată din data de 28.01.2022, s-a administrat proba cu înscrisuri, inculpatul [...] [...] depunând la dosarul cauzei certificatul de naştere al copilului său minor şi două caracterizări. La cererea avocatului părţii civile [...] [...], s-a dispus amânarea cauzei.

La termenul de judecată din data de 25.03.2022, la cererea avocatului [...] [...] [...], s-a dispus amânarea cauzei.

La termenul de judecată din data de 03.06.2022, cu procedura legal îndeplinită în ambele dosare, la cererea inculpaţilor [...] [...] [...] şi [...] [...] [...], instanţa a dispus reunirea dosarului nr. [...] al [...] [...] la prezenta cauză.

Astfel, la acelaşi termen de judecată, instanţa a dat citire în extras a actului de sesizare a instanţei din dosarul nr. [...], respectiv rechizitoriul nr. 17/P/2021 al Parchetului de pe lângă Judecătoria [...], prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:

1. [...] [...] [...], fiul lui [...] și [...], născut la data de 05.11.2000,  jud. [...], domiciliat în com. [...], sat [...], str. [...] nr. 489, Jud. [...], [...] [...], fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, faptă prev. de art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. b [...].

2. [...] [...] [...], fiul lui [...] și [...], născut la data de 22.06.2002, în mun. [...], jud. [...], domiciliat în com. [...], jud. [...], fără forme legale în com. [...], str. [...] nr. 469, jud. [...], [...] [...], fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, faptă prev. de art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. b [...].

În actul de sesizare a instanţei s-a reţinut în esenţă că, în perioada de [...], pe timp de noapte, inculpații [...] [...] [...] și [...] [...] [...] au pătruns în curtea imobilul aflat în construcție, aparținând persoanei vătămate [...] [...] și au sustras din trei autoturisme, bunuri în valoare de 5200 de lei, după cum urmează: din autoutilitara marca [...] [...] - un radiocasetofon, trei cricuri, cheie de desfăcut prezoanele de la roți, trusă medicală și o baterie, din autoturismul marca [...] [...] de culoare neagră - un cric, trusa medicală, roata de rezervă și o baterie auto iar din autoturismul marca [...] [...] de culoare vișinie - un cric, trusa medicală, roata de rezerva și o baterie auto.

[...] parcurgerea procedurii de cameră preliminară, prin încheierea pronunţată la data de 26.11.2021, definitivă prin necontestare, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, precum şi legalitatea sesizării instanţei, dispunând începerea judecăţii.

Instanţa le-a adus la cunoştinţă inculpaţilor [...] [...] [...] şi [...] [...] [...] faptele pentru care au fost trimişi în judecată şi încadrarea juridică a acestora, precum şi împrejurarea că au dreptul să nu dea nicio declaraţie, atrăgându-le, totodată, atenţia că, dacă vor da o declaraţie, tot ceea ce vor spune va putea fi folosit şi împotriva lor. De asemenea, instanţa a întrebat inculpaţii dacă solicită ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor prezentate de părţi, aducându-le la cunoştinţă dispoziţiile art. 396 alin. 10 [...]. Inculpaţii au precizat că sunt de acord să beneficieze de aceste dispoziţii, sens în care au arătat că recunosc săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare a instanţei, au solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală şi nu au solicitat administrarea de probe.

Totodată, inculpaţii [...] [...] [...] şi [...] [...] [...] au consimţit să dea declaraţie în faţa instanţei, sens în care s-a procedat la audierea acestora, conform art. 378 [...]., rap. la art. 107-110 [...]., declaraţiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosar.

La acelaşi termen, după ascultarea concluziilor procurorului şi ale părţilor, instanţa s-a pronunţat asupra cererii de aplicare a procedurii recunoaşterii învinuirii, apreciind că această procedură poate fi aplicată în cazul de faţă, inculpaţii recunoscând în totalitate faptele aşa cum au fost reţinute în sarcina lor prin rechizitoriul cu numărul 17/P/2021 al Parchetului de pe lângă Judecătoria [...].

[...] ce a admis cererile inculpaţilor de judecare a cauzei în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, la interpelarea instanţei, inculpatul [...] [...] [...] a depus la dosarul cauzei o adeverinţă emisă de primăria [...], din conţinutul căreia rezultă că nu deţine bunuri mobile şi imobile şi nu realizează venituri din activităţi independente, două caracterizări şi acte de stare civilă.

În continuare, după ascultarea concluziilor tuturor părţilor şi ale procurorului, instanţa a stabilit pronunţarea la data de 17.06.2022.

Analizând probele administrate pe parcursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

1.[...] nr. 5943/P/2020 al Parchetului de pe lângă Judecătoria [...]:

La data de 17.12.2020, numitul [...] [...] din comuna [...], județul [...], s-a adresat Secției 2 [...] Rurală [...], cu o plângere prin care a sesizat faptul că în dimineața zilei de 17.12.2020, în jurul orei [...], în timp ce se deplasa cu autoturismul marca [...] [...] cu nr. de înmatriculare GJ 12 [...] pe [...] [...], [...], a fost implicat într-un eveniment rutier soldat cu pagube materiale, iar după ce a părăsit aproximativ 10 minute autoturismul, a observat că trei persoane necunoscute i-au spart geamul lateral de la portiera dreapta față și luneta, iar din autoturism, i-au sustras suma de 4000 euro și mai multe bunuri.

Cu ocazia cercetării locului faptei, s-a constatat că autoturismul marca [...] [...] cu nr. de înmatriculare GJ 12 [...], aparținând persoanei vătămate, se afla în afara părții carosabile pe DN 2 [...], în localitatea [...], orientat perpendicular cu drumul cu fața către vest, în direcția de mers [...] [...] – [...]. Acesta avea geamul portierei dreapta față și luneta sparte, iar în interiorul și exteriorul acestuia se găseau mai multe cioburi de sticlă, precum și obiecte răvășite. Ambele portiere de pe partea dreaptă și portbagajul erau larg deschise, iar portierele de pe partea stângă erau închise. Lângă autoturism, în dreptul portierei dreapta spate, pe sol, a fost identificat cardul bancar numărul [...], de culoare albastră, cu inscripția ” [...] [...], iar ca posesor fiind menționat D. [...]. Totodată, au mai fost identificate și ridicate un fragment de urmă papilară de pe geamul exterior al portierei dreapta spate, două urme papilare de pe o cutie de lumânări ce se afla pe sol, două urme papilare de pe o cutie ce conținea folie de aluminiu și un fragment de urmă de încălțăminte ce a fost identificată în partea din spate a autoturismului, precum și 8 probe biologice. Tot cu ocazia cercetării locului faptei, s-a stabilit că în urma furtului, au fost sustrase de pe bancheta din față o geacă din fâș de culoare neagră cu mânecile albastre și glugă albastră, precum și un încărcător auto de culoare albă cu cablu vede cu alb, de pe bancheta din spate o pereche de bocanci de culoare neagră marca ”[...] cu inserții de material textil și piele ecologică, mărimea 44, 3 sticle de șampanie a căror marcă nu se cunoaște dar cu eticheta albastră, dulciuri, precum și suma de 4000 euro, în bancnote de 50 euro, iar din portbagaj o boxă audio de culoare neagră, mai multe instalații pentru pomul de iarnă, două lanterne una roșie și alta albastră, un prelungitor alb cu marginile albastre și lungimea de cinci metri cu 5 porturi de alimentare.

Fiind audiat în calitate de persoană vătămată, [...] [...] a precizat că lucrează în calitate de conducător auto la o societate din orașul [...], jud. [...] de aproximativ 2 ani de zile și efectuează curse de tir pe comunitate, câștigând din această activitate aproximativ 2500 euro pe lună. În ziua de 15.12.2020, a ajuns cu tirul la sediul societății din [...], iar în ziua de 17.12.2020, în jurul orei [...] a plecat cu autoturismul personal, marca [...] [...], de culoare albă, cu nr. de înmatriculare GJ 12 [...], către locuința lui din com. [...], jud. [...]. În jurul orei [...] dimineața, în timp ce se deplasa pe [...] [...], la intrarea în com. [...], a pierdut controlul autoturismului și a intrat cu acesta în șanțul din dreapta. Deoarece nu cunoștea unde se află cu exactitate, afară fiind întuneric, s-a deplasat la o stație peco aflată la aproximativ 100 metri de locul unde se afla mașina sa, pentru a cere relații cu privire la locația lui, urmând ca apoi să apeleze [...] 112. Acolo, a discutat cu vânzătorul din stația peco aproximativ 5 minute, după care a plecat către locul unde lăsase autoturismul având telefonul cu lanterna deschisă. Când s-a apropiat de autoturism, a auzit o voce care striga ”veniți că vine” și a observat la lumina farurilor celorlalți participanți la trafic siluetele a trei persoane ce păreau a fi adolescenți, care au traversat DN 2 [...] către cealaltă parte, unde se afla un autoturism oprit, s-au urcat în acesta și au demarat în trombă către mun. [...], fără ca el să rețină numărul de înmatriculare sau alte detalii cu privire la acesta. Când a ajuns la autoturismul său, a observat că geamul de la portiera dreapta față și luneta erau sparte,  pe podul pedalier din dreptul șoferului se găsea o piatră, iar când a verificat interiorul mașinii a realizat că din autoturism i-au fost sustrase de pe bancheta din față o geacă din fâș de culoare neagră cu mânecile albastre și glugă albastră, precum și un încărcător auto de culoare albă cu cablu vede cu alb, de pe bancheta din spate o pereche de bocanci de culoare neagră marca ”[...] cu inserții de material textil și piele ecologică, mărimea 44, 3 sticle de șampanie a căror marcă nu o cunoaște, dar cu eticheta albastră, dulciuri, precum și suma de 4000 euro, în bancnote de 50 euro, iar din portbagaj o boxă audio de culoare neagră, mai multe instalații pentru pomul de iarnă, două lanterne una roșie și alta albastră, un prelungitor alb cu marginile albastre și lungimea de cinci metri cu 5 porturi de alimentare. Celelalte bunuri le-a găsit răvășite în interiorul și exteriorul autoturismului. Persoana vătămată a solicitat efectuarea de cercetări în vederea identificării autorilor furtului și recuperării bunurilor sustrase, sau contravalorii acestora, respectiv a sumei totale de 4400 euro, sumă cu care se constituie parte civilă în procesul penal.

Prin încheierea nr. [...], Judecătoria [...] a încuviințat efectuarea de percheziții domiciliare începând cu data de 17.12.2020 până la data de 31.12.2020, fiind emise mandatele de percheziție domiciliară nr. [...] pentru [...] [...] [...],  nr. [...] pentru [...] [...], nr. [...] pentru [...] [...] [...], nr. [...] pentru [...] [...] [...] și nr. [...] pentru [...] [...] [...].

Cu ocazia efectuării percheziției domiciliare la locuința tatălui inculpatului [...] [...] [...], din com. [...], str. [...], nr. 469, jud. [...], au fost identificate: un laser de exterior de culoare neagră cu suport tip țepușă și cablu de alimentare, două instalații tip pom de crăciun de culoare neagră cu cabluri de alimentare, două sticle șampanie cu etichetă de culoare albastră și inscripțiile ” [...] [...] - [...] [...], o sticlă de șampanie cu etichetă de culoare aurie și inscripțiile ” [...] [...] - [...] [...], o decorațiune de crăciun de formă rotundă cu ornamente sub formă de flori, fluturi și conuri, având în centru o imagine imprimată cu [...] [...] și inscripția ”Merry [...], o pereche de încălțăminte de culoare neargă, cu inscripția ” [...], o geacă cu glugă confecționată din material textil de culoare neagră cu albastru, având eticheta cu inscripția ”M [...], o cutie ce conține o boxă audio de culoare neagră cu roșu cu inscripția ”AO-803” precum și accesoriile acesteia, respectiv, un microfon, un cablu usb, telecomandă și o mufă [...], două sticle de [...] auto cu capacitatea de 1 litru, de culoare albastră și inscripția ”Blue [...], o sticlă de antigel cu capacitatea de 1 litru și inscripția ” [...] [...], o sticlă cu capacitatea de 0,5 litri de culoare gri și cu inscripția ” Lichid de frână [...] [...], o sticlă de lichid de parbriz cu capacitatea de 2 litri cu inscripția ” [...], un obiect de plastic de forma unui tub curbat la 90 0 de culoare albă, două cutii de formă dreptunghiulară și culoare roșie ce conțin un număr de 20 (douăzeci) sticle de dimensiuni reduse cu băutură,  6 (șase) sticle de dimensiuni reduse asemănătoare celor existente în cutiile menționate mai sus ce conțin băuturi, un încărcător mobil de culoare albă cu inscripția ” [...] cu cablu usb de culoare albastru cu negru, bunuri ce au fost sustrase din autovehiculul numitului [...] [...] în noaptea de [...] și care au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor.

Martorul [...] [...] [...], a declarat că acesta locuiește împreună cu fratele său [...] [...] [...], și a precizat că acesta obișnuiește să mai vagabondeze, lipsind nopțile de acasă, având un anturaj predispus la fapte penale. Referitor la bunurile identificate în urma percheziției domiciliare, acesta a precizat că nu știe amănunte despre proveniența lor, dar cel mai probabil acestea au fost aduse la domiciliu de fratele lui, fapt pentru care la data de 18.12.2020, în timp ce la ei acasă organele de poliție efectuau percheziție domiciliară,  inculpatul [...] [...], poreclit ”[...]”, din com. [...], jud. [...], l-a apelat pe telefonul lui mobil și l-a întrebat dacă este poliția la el acasă și i-a cerut să scape de toate bunurile aduse de fratele lui la ei acasă.

Martorul [...] [...] [...] a declarat că obișnuiește să își petreacă timpul cu vărul lui [...] [...], [...] [...] și alți băieți din com. [...], iar în noaptea de 17.12.2020, în jurul orei [...] a mers împreună cu mătușa lui, concubinul ei, vărul lui și [...] [...] [...] în mun. [...] [...], unde au dus mașina lui [...] [...], marca [...] cu nr. VN 52 [...], pentru a fi reparată.  În jurul orei [...] – [...], când au revenit la apartamentul vărului  său, din mun. [...], au realizat că și-au uitat cheile în mașina lăsată la reparat, fapt pentru care, au mers la locuința mătușii lui din [...], de unde au luat mașina acesteia și împreună cu vărul lui, [...] [...] și [...] [...] [...], au plecat către Rm. [...].Pe drum au dat o tură prin com. [...], după care și-au continuat deplasarea către Rm. [...], au mers de au luat cheile de la apartament din autoturismul marca [...], după care au plecat către [...]. Când au trecut prin com. [...], au observat pe [...] [...], un autoturism care se afla în șanț pe marginea drumului. [...] ce au trecut de acea mașină, vărul lui, [...] [...] a fost sunat de [...] [...] [...] zis ”[...]” care l-a întrebat dacă a văzut și el autoturismul căzut în șanț, fapt pentru care acesta i-a confirmat că da și și-au continuat drumul către locuința vărului să. A doua zi, de dimineață, la ușa apartamentului vărului său, [...] [...], s-au prezentat [...] [...] [...] și [...] [...], care aveau în mână mai multe sacoșe cu haine și care le-au cerut să-i lase să intre în apartament ca să se schimbe, dar nu au fost lăsați și li s-a cerut să plece, lucru cu care ei s-au conformat.

Cu ocazia verificărilor efectuate la casele de schimb valutar cu program non stop de pe raza mun. Rm. [...], jud. [...] și mun. [...], jud. [...], s-a constatat că în ziua de 17.12.2020, după comiterea furtului inculpații [...] [...] [...], [...] [...] [...] și [...] [...] [...], nu au efectuat schimburi valutare.

Totodată, în urma discuțiilor telefonice, efectuate cu un angajat al hotelului [...] [...], s-a stabilit că inculpatul [...] [...] [...] figurează în evidențele hotelului ca persoană cazată în ziua de 17.12.2020, începând cu ora [...], fiindu-i atribuită camera nr. 112, pentru care a achitat suma de 130 lei, plata fiind efectuată în lei, deoarece în cadrul unității nu sunt acceptate plățile în valută.

Prin adresa nr. [...], Serviciul [...] din cadrul [...]. [...], a comunicat faptul că în urma comparării urmelor ridicate cu ocazia cercetării la fața locului, efectuată la data de 17.12.2020, în com. [...], jud. [...], în cauza privind furtul din auto cu nr. de înmatriculare  GJ 12 [...] aparțin inculpatului [...] [...] [...].

Bunurile identificate și ridicate în urma percheziției de la locuința inculpatului [...] [...] [...], precum și suma de 2000 lei predată de suspectul [...] [...] [...], au fost predate persoanei vătămate.

 Fiind reaudiat la data de 30.12.2020, persoana vătămată, [...] [...],  a declarat că a primit bunurile identificate și a precizat că după comiterea faptei, pentru a-și putea duce autoturismul acasă la data de 17.12.2020, a închiriat o platformă pentru care a achitat suma de 1200 lei, sumă cu care de asemenea, se constituie parte civilă în procesul penal.

Cu ocazia audierii, [...] [...] a depus la dosar extrasul pentru contul bancar nr. [...], deschis pe numele său la [...] Comercială [...], în care sunt menționate tranzacțiile efectuate în perioada [...]. – 19.12.2020.

În urma examinării extrasului de cont menționat anterior, s-a constatat că în perioada [...] – 16.12.2020, lui [...] [...], i-a fost virată în contul de salariu, suma totală de 3545 euro, în diferite tranșe de la angajatorul [...]. [...] [...] [...], reprezentând diurna cuvenită. Din această sumă, acesta a retras 2263,02 euro, iar restul de bani au fost folosiți la achitarea unor diferite cheltuieli, a comisioanelor reținute ca urmare a tranzacțiilor efectuate și la trimiterea de bani soției sale. De asemenea, s-a mai constatat că înainte de a pleca spre domiciliul său, în ziua de 15.12.2020 la orele [...] și [...] acesta a mai retras ca numerar în lei sumele de 2000 [...] și 1000 [...], din [...], iar la data de 16.12.2020, a mai retras suma de 1000 [...] din [...], jud. [...]., adică în total suma de 4000 lei.

Având în vedere neconcordanțele privind suma reclamată a fi sustrasă în noaptea de [...], 4000 euro și suma de bani primită de la angajator, persoana vătămată, [...] [...] a fost apelată pe telefonul mobil la nr. [...], furnizat de acesta în momentul audierii, stabilindu-se că el ar mai fi primit pe lângă banii evidențiați în extrasul de cont suma de 2000 euro cash, de la patronul său, în momentul când a plecat din [...], iar suma de 4000 lei retrasă în zilele 15 și 16.12.2020, a fost folosită pentru a cumpăra cadouri celor dragi din țară, aspect ce se contrazice cu declarația dată inițial de acesta conform căreia toate cumpărăturile le-ar fi efectuat de la un magazin [...] din [...].

Fiind apelat la nr. 0724817124, angajatorul persoanei vătămate, [...] [...],  a precizat că în momentul plecării în țară, persoana vătămată  [...] [...] nu a primit de la acesta nicio sumă de bani cash și că el îi achită angajatului pe perioada cât face curse în afara țării diurnă zilnică de 60 – 65 euro, bani ce sunt virați direct în contul de salariu și dacă lucrează doar în țară, acesta primește conform contractului suma de 1300 lei lunar.

Inculpatul [...] [...] [...], a declarat că în după-amiaza zilei de 16.12.2020, s-a întâlnit pe raza com. [...], cu inculpații [...] [...] și [...] [...] [...], cu care a căzut de acord să se deplaseze în mun. [...], pentru a se întâlni cu prietena lui [...] [...] și o altă fată. Deplasarea au făcut-o cu autoturismul lui, [...] A6, cu nr. de înmatriculare, UE 06 [...]. În mun. [...], s-au întâlnit cu cele două fete și s-au deplasat cu toții în zona gării din com. [...], unde au rămas până în jurul orei [...] și au consumat sucuri și țigări. Au plecat apoi spre [...], unde le-au condus pe cele două fete, iar ulterior au plecat către com. [...]. În timp ce se aflau pe raza com. [...], a fost sunat pe telefonul mobil de [...] [...] [...], care i-a spus că a trecut pe lângă popasul [...] și a văzut un [...] răsturnat în șanț și l-a întrebat pe [...] [...] [...], dacă-l interesează catalizatorul. Când au ajuns în apropierea stației peco [...] din com. [...], au observat toți trei [...] de culoare albă răsturnat în șanț, însă și-au continuat deplasarea către stația peco aflată la aproximativ 150 – 200 metri de [...], au întors autoturismul și au mers la mașina aflată în șanț. Acolo, [...] [...] [...] a observat o boxă în partea din spate, fapt pentru care au luat decizia cu toții să-l spargă și să sustragă bunurile din interior. Au parcat autoturismul cu care erau pe o alee din vie pe partea opusă matizului, s-au deplasat la acesta, unde [...] [...] [...] a spart luneta din spate și geamul lateral dreapta față, distrugându-le în întregime. Au observat că în interiorul mașinii se găseau multe bagaje, fapt pentru care au început să caute cu toții prin ele, găsind suma de 3000 lei, o boxă audio, trei sticle de șampanie, alte recipiente mici cu băuturi, o pereche de bocanci, două instalații electrice de brad, două lanterne, o geacă de culoare neagră din fâș, o pereche de bocanci, o sacoșă cu [...]uri auto și antigel, un prelungitor și un încărcător auto pentru telefon. Au observat că se apropia o persoană, cel mai probabil proprietarul autoturismului, fapt pentru care au părăsit locul faptei. Toate bunurile găsite au fost depozitate în portbagajul mașinii lui, după care a făcut o manevră de întoarcere a mașinii și au mers cu toții direct la locuința lui [...] [...] [...], unde acesta din urmă și [...] [...] au cărat toate bunurile în interiorul imobilului. Au plecat apoi toți trei către mun. Rm. [...], observând că la mașina din care au furat bunurile se afla o persoană care vorbea la telefon, au mers, la stația peco [...] din Rm. [...], unde au alimentat mașina cu combustibil, au cumpărat sucuri, cornuri și țigări și au plecat la [...]. I-a lăsat pe [...] [...] [...] și [...] [...] [...] la colțul hotelului [...] din mun. [...], unde primul a luat din torpedoul mașinii 1000 lei din suma sustrasă, rămânând în interior aproximativ 1500 – 1600 lei. Restul de bani i-au cheltuit împreună în seara zilei de 17.12.2020 și dimineața zilei de 18.12.2020. A mai precizat că a observat după comiterea furtului că nu mai găsește un card al său ”[...] [...] emis de [...] [...] pe numele său. De asemenea, inculpatul a mai declarat că în dimineața zilei de 18.12.2020, în prezența lui, [...] [...], l-a apelat pe fratele lui [...] [...] [...], pe nume [...] [...] și i-a zis să scape de bunurile sustrase și lăsate la locuința lor, deoarece aflase că poliția efectua mai multe percheziții la diferite locuințe din comună pentru a găsi bunurile. Cu privire la suma de 4000 euro reclamată de persoana vătămată a fi sustrasă din auto, a precizat că aceștia în momentul furtului au identificat în auto și sustras doar suma de 3000 lei, fapt pentru care este de acord să achite împreună cu ceilalți doi coautori prejudiciul persoanei vătămate. Ulterior audierii, inculpatul a predat organelor de poliție suma de 2000 lei, reprezentând o parte din prejudiciul cauzat persoanei vătămate. Fiind audiat în calitate de inculpat,  [...] [...] [...], în prezența avocatului ales, acesta și-a menținut declarația dată anterior în calitate de suspect și a propus în circumstanțiere proba cu înscrisuri. Totodată, acesta a precizat că nu a sustras niciun bun din autoturismul [...], bunurile fiind sustrase de prietenii săi, [...] [...] [...] și [...] [...] [...], care le-au și restituit persoanei vătămate.

Inculpatul [...] [...] [...] a confirmat cele declarate de [...] [...] [...], a recunoscut faptul că el este cel care a spart și distrus luneta și geamul lateral dreapta față la autoturismul marca [...] [...] și a găsit o sumă de bani în bancnote de 100 lei  într-un compartiment al unei borsete, care fusese inițial verificată de [...] [...] [...], sumă pe care tot el și-a însușit-o și ulterior a numărat-o împreună cu ceilalți doi în mașina lui [...] [...] [...], constatând că sunt în total 3000 lei. Când au ajuns în [...], după comiterea furtului, el și [...] [...], au luat 1000 lei din banii sustrași și s-au cazat la Hotel [...], unde au rămas până la orele [...]  când au mers în piața [...], de unde și-au cumpărat câte o pereche de adidași, o pereche de blugi, o bluză și o geacă de fiecare, apoi au plecat cu un taxiu la locuința lui din com. [...], jud. [...]. În afara celor 1000 lei, luați după comiterea furtului, din suma sustrasă, [...] [...] [...] le-a mai dat 500 lei pe care i-a cheltuit cu [...] [...] pe țigări, mâncare și băutură, iar restul de 1500 lei i-au rămas lui [...] [...] [...]. Inculpatul  a precizat că nu înțelege de ce persoana vătămată susține că ar fi sustras din mașină suma de 4000 euro, deoarece singura sumă de bani găsită în interior este suma de 3000 lei, fiind chiar de acord să fie testat poligraf cu privire la acest aspect.

Inculpatul [...] [...] [...] a reiterat situația de fapt expusă de inculpații [...] [...] [...] și [...] [...] [...] și a precizat că după comiterea furtului, el și [...] [...] [...] , s-au cazat la Hotelul [...], la orele [...] – [...], unde au luat o cameră pe numele lui pe care au achitat suma de 1700 lei. Inculpatul a precizat că în dimineața zilei de 18.12.2020, l-a apelat la telefon pe fratele lui [...] [...] [...] și i-a spus să scape de bunurile sustrase din autoturismul [...] [...], deoarece aflase că poliția face percheziții la locuința acestuia.

Cu privire la suma de 4000 euro, reclamată a fi sustrasă de persoana vătămată și el a precizat că în niciun moment în timpul comiterii furtului, nu a văzut valută și nici nu i-a auzit pe ceilalți doi vorbind ceva despre euro, singurii bani gășiți și sustrași fiind suma de 3000 lei.

Inculpații [...] [...] [...], [...] [...] [...] și [...] [...] [...] au precizat că recunosc și regretă faptele săvârșite.

În cursul judecăţii, inculpaţii au recunoscut în esenţă săvârşirea infracţiunilor reţinute în rechizitoriul nr. 5943/P/2020 al Parchetului de pe lângă Judecătoria [...], cu menţiunea că au sustras suma de 3000 de lei şi nu 4000 de euro, cum reclamă persoana vătămată.

Astfel, inculpaţii au declarat că în noaptea de 16 spre 17 decembrie, în intervalul orar [...] – [...], prin spargerea lunetei şi a geamului portierei din dreapta faţă, au pătruns în autoturismul marca [...] [...] cu nr. de înmatriculare GJ-12-[...], aparţinând persoanei vătămate, de unde au sustras suma de 3000 de lei şi bunuri în valoare de 400 de euro. Aceştia au precizat că regretă faptele comise şi sunt de acord să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii.

În ceea ce priveşte suma sustrasă de inculpaţi, instanţa constată că în urma probatoriului administrat nu s-a putut dovedi dincolo de orice dubiu faptul că aceştia ar fi sustras suma de 4000 de euro, aşa cum reclamă de persoana vătămată.

În urma examinării extrasului de cont bancar al persoanei vătămate, s-a constatat că în perioada [...] – 16.12.2020, părţii civile [...] [...] i-a fost virată în contul de salariu suma totală de 3545 euro în diferite tranșe de la angajatorul [...]. [...] [...] [...], reprezentând diurna cuvenită. Din această sumă, acesta a retras 2263,02 euro, iar restul de bani au fost folosiți la achitarea unor diferite cheltuieli, a comisioanelor reținute ca urmare a tranzacțiilor efectuate și la trimiterea de bani soției sale. De asemenea, s-a mai constatat că înainte de a pleca spre domiciliul său, în ziua de 15.12.2020, la orele [...] și [...], acesta a mai retras ca numerar în lei sumele de 2000 [...] și 1000 [...], din [...], iar la data de 16.12.2020, a mai retras suma de 1000 [...] din [...], jud. [...]., adică în total suma de 4000 lei.

Prin urmare, rulajul contului bancar al persoanei vătămate se coroborează mai mult cu susţinerile inculpaţilor decât cu cele ale părţii civile, existând o mai mare probabilitate ca partea civilă să fi avut asupra sa suma de 3000 lei decât suma de 4000 de euro.

[...] mult, în momentul în care organele de urmărire penală au constatat neconcordanţe între suma reclamată de persoana vătămată ca fiind sustrasă şi restul probatoriului administrat, au solicitat relaţii suplimentare de la persoana vătămată. Cu această ocazie, persoana vătămată a susţinut că ar fi primit de la angajatorul său şi alte sume de bani în numerar, afirmaţii care însă s-au dovedit a fi false, angajatorul negând susţinerile personaei vătămate.

Prin urmare, instanţa constată că persoana vătămată este nesinceră şi încearcă să obţină de la inculpaţi o sumă de bani mai mare decât prejudiciul efectiv suferit.

Vinovăţia inculpaţilor trebuie să se întemeieze pe probe certe care să nu lase loc de interpretare. În speță, în urma probatoriului administrat, date fiind contradicţiile dintre declaraţiile părţii civile şi restul probatoriului administrat, nu s-a putut crea convingerea că inculpaţii au sustras suma de 4000 de euro, susţinerile persoanei vătămate nefiind confirmate de niciun alt mijloc de probă. Probatoriul lasă loc unui dubiu ce funcţionează în favoarea inculpaţilor, astfel că se va da eficienţă regulii sau principiului in dubio pro reo, simpla declaraţie a persoanei vătămate, în lipsa unor probe certe, nefiind suficientă pentru a se răsturna prezumţia de nevinovăţie.

În concluzie, ca urmare a declaraţiilor de recunoaştere a inculpaţilor, depoziţii date atât în cursul urmăririi penale cât şi în cursul cercetării judecătoreşti, declaraţii ce se coroborează cu restul probatoriului administrat, respectiv declarațiile persoanei vătămate [...] [...], procesul verbal de cercetare la fața locului/planșe fotografice/mijloace materiale de probă ridicate, procesele verbale de efectuare a percheziții domiciliare/planșe fotografice, adresa nr. [...] a Serviciului [...] din cadrul [...]. [...], declarațiile martorilor [...] [...] [...] și [...] [...] [...], declarația martorului [...] [...] [...], procesele verbale de investigații şi alte înscrisuri, inclusiv în circumstanţiere, instanţa constată că situaţia de fapt descrisă în rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria [...] a fost pe deplin dovedită, cu excepţia sumei sustrase de inculpaţi, instanţa reţinând faptul că aceştia au sustras suma de 3000 de lei şi nu suma de 4000 de euro. 

Prin urmare, întrucât în urma cercetării judecătoreşti instanţa a reţinut aceeaşi situaţie de fapt cu cea recunoscută de inculpaţi, în cauză vor fi aplicabile dispoziţiile art. 396 alin. 10 [...]., privind reducerea limitelor de pedeapsă.

2.[...] nr. 17/P/2021 al Parchetului de pe lângă Judecătoria [...]:

La data de 10.12.2020 la Parchetul de pe lângă Judecătoria [...] a fost înregistrată plângerea numitului [...] [...] cu privire la faptul că în perioada [...] persoane necunoscute au distrus geamurile de la trei autovehicule parcate în curtea imobilului tatălui său, [...] [...] din com. [...], sat [...], Jud. [...].

Fiind efectuată cercetarea la fața locului, organele de poliție s-au deplasat la imobilul persoanei vătămate [...] [...] din com. [...], sat [...], Jud. [...], unde au constat că este un imobil aflat în construcție iar în curte se află două autoturisme marca [...] [...] și o autoutilitară marca [...] [...]. Toate cele trei autovehicule aveau geamurile de la portiera stângă față sparte iar unul dintre autoturismele marca [...] [...] prezenta urme de forțare a tobei de eșapament în sensul că tampoanele de cauciuc erau tăiate iar toba era îndoită către exterior. [...]  [...] [...], fiul persoanei vătămate [...] [...], nu a reclamat la momentul cercetării la fața locului ca fiind sustrase bunuri din cele trei autoturisme.

Fiind audiat la data de 03.01.2021, în calitate de persoană vătămată, [...] [...] a precizat că în perioada septembrie –decembrie 2020 a fost plecat în [...] iar bunurile sale au fost lăsate în grija fiului său, [...] [...]. Acesta a precizat că în data de 10.12.2020  a fost contactat de fiul său, care i-a comunicat faptul că persoane necunoscute au intrat în imobilul său situat în com. [...],  [...]. [...], unde se aflau parcate trei autovehicule, respectiv o autoutilitară marca [...] [...] cu număr de înmatriculare VN [...], autoturismul marca [...] [...] cu număr de înmatriculare VN 89 [...] (culoare neagră) și autoturismul marca [...] [...] cu număr de înmatriculare VN [...] (culoare vișinie) și au spart geamurile portierei stânga față de la fiecare autoturism. Fiul său a sesizat organele de poliție cu privire la aspectele constatate. Persoana vătămată a declarat că la data de 19.12.2020 a revenit în țară, iar la acel moment a observat că din interiorul celor trei autoturisme au fost sustrase următoarele bunuri: din autoutilitara marca [...] [...] - un radiocasetofon, trei cricuri, cheie de desfăcut prezoanele de la roți, trusă medicală și o baterie, din autoturismul marca [...] [...] de culoare neagră, cu număr de înmatriculare VN 89 [...] - un cric, trusa medicală, roata de rezervă și o baterie auto iar din autoturismul marca [...] [...] de culoare vișinie, cu număr de înmatriculare VN [...] - un cric, trusa medicală, roata de rezerva și o baterie auto). Persoana vătămată a precizat că valoarea prejudiciului se ridică la 5200 lei, sumă cu care se constituie parte civilă și solicită efectuarea de cercetări.

Cu ocazia efectuării de cercetări s-a constatat că în dosarul nr. 5943/P/2021, aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria [...], numitul [...] [...] [...], în conținutul declarației dată în calitate  de suspect ( aflată la în copie la filele [...] d.u.p.), a precizat că împreună cu [...] [...] [...] au pătruns în imobilul persoanei vătămate [...] [...], despre care știa că se află în [...]. Acesta a mai precizat că de la autoturismele parcate în curte au încercat să sustragă catalizatorul însă nu au reușit  și astfel au sustras un cric.

Potrivit procesului verbal de predare-primire din data de 29.12.2020, [...] [...] [...] a predat organelor de cercetare penală un cric de culoare neagră, bun sustras de la persoana vătămată [...] [...].

Fiind audiat în cursul urmăririi penale, calitate de suspect/inculpat, [...] [...] [...] a precizat că locuiește în com. [...] și îl cunoaște pe [...] [...] [...] de când erau copii. În luna decembrie 2020, fără a reține data, cu mențiunea că era în timpul nopții, au hotărât să meargă la imobilul persoanei vătămate [...] [...], despre care știau că se afla în [...] cu intenția de a sustrage catalizatoarele de la autoturismele parcate în curtea acestuia. Au spart geamurile de la autoturisme și din interiorul uneia au sustras un cric. Cu acest cric au încercat să ridice autoturismele pentru a sustrage catalizatoarele, însă nu au reușit deoarece nu dețineau cheile corespunzătoare. Au hotărât să sustragă astfel cricul și bateriile auto de la toate cele trei autovehiculele. Fiind noapte, nu aveau cum sa valorifice bunurile respective și astfel au ascuns bateriile auto în spatele unor tufișuri. În continuare au mers la domiciliul inculpatului  [...] [...] [...]. A doua zi s-au întors la locul unde ascunseseră bunurile  însă nu le-au mai găsit. Inculpatul a declarat că recunoaște și regretă fapta  săvârșită.

Inculpatul [...] [...] [...] a recunoscut fapta reținută în sarcina sa și menționat în cuprinsul declarației aceeași situație de fapt relatată de inculpatul [...] [...] [...]. Totodată a precizat că regretă fapta săvârșită și nu are  de propus probe în apărarea sa.

În cursul judecăţii, inculpaţii au declarat că recunosc săvârşirea infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată prin rechizitoriul nr. 17/P/2021 al Parchetului de pe lângă Judecătoria [...], solicitând judecarea cauzei în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale. Astfel, inculpaţii au declarat că în perioada 05.12.2020 – 10.12.2020, pe timp de noapte, au sustras din trei autoturisme aparţinând persoanei vătămate [...] [...], bunuri în sumă de 5200 de lei. Aceştia au precizat că regretă faptele comise şi sunt de acord să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii.

În concluzie, ca urmare a declaraţiilor de recunoaştere a inculpaţilor, depoziţii date atât în cursul urmăririi penale cât şi în cursul cercetării judecătoreşti, declaraţii ce se coroborează cu restul probatoriului administrat, respectiv declarațiile persoanei vătămate [...] [...], procesul verbal de cercetare la fața locului, procesul verbal din data de 29.12.2020 de predare primire  bun (cric), procesele verbale de investigații, fotocopii ale declarațiilor din dosarul nr. 5943/P/2020 al Parchetului de pe lângă Judecătoria [...], alte înscrisuri, instanţa constată că situaţia de fapt descrisă mai sus a fost pe deplin dovedită.

În drept,

1. Fapta inculpatului [...] [...] [...] care, în noaptea de [...], în intervalul orar 05.00-05.10, împreună cu inculpații [...] [...] [...] și [...] [...] [...], prin spargerea lunetei și a geamului portierei dreapta fața, au sustras din autoturismului marca [...] [...], cu număr de înmatriculare GJ 12 [...] aparținând persoanei vătămate [...] [...], suma de 3000 de lei și bunuri în valoare de 400 [...], întrunește elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat, faptă prev. și ped. de art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. b și d [...]. cu aplic. art. 77 lit. a [...].

2. Fapta inculpatului [...] [...] [...] care, în noaptea de [...], în intervalul orar 05.00-05.10, împreună cu inculpații [...] [...] [...] și [...] [...] [...], prin spargerea lunetei și a geamului portierei dreapta fața, au sustras din autoturismului marca [...] [...], cu număr de înmatriculare GJ 12 [...] aparținând persoanei vătămate [...] [...], suma de 3000 de lei și bunuri în valoare de 400 [...], întrunește elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat, faptă prev. și ped. de art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. b și d [...]. cu aplic. art. 77 lit. a [...].

Fapta inculpatului [...] [...] [...] care, în perioada de 05.12.2020 - 10.12.2020, pe timp de noapte, împreună cu inculpatul [...] [...] [...], a pătruns în imobilul aflat în construcție aparținând persoanei vătămate [...] [...] și au sustras din trei autoturisme, bunuri în valoare de 5200 de lei, întrunește elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat,  faptă prev. și ped. de art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. b [...].

3. Fapta inculpatului [...] [...] [...] care, în noaptea de [...], în intervalul orar 05.00-05.10, împreună cu inculpații [...] [...] [...] și [...] [...] [...], prin spargerea lunetei și a geamului portierei dreapta fața, au sustras din autoturismului marca [...] [...], cu număr de înmatriculare GJ 12 [...] aparținând persoanei vătămate [...] [...], suma de 3000 de lei și bunuri în valoare de 400 [...], întrunește elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat, faptă prev. și ped. de art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. b și d [...]. cu aplic. art. 77 lit. a [...].

Fapta inculpatului [...] [...] [...] care, în perioada de 05.12.2020 - 10.12.2020, pe timp de noapte, împreună cu inculpatul [...] [...] [...], a pătruns în imobilul aflat în construcție aparținând persoanei vătămate [...] [...] și au sustras din trei autoturisme, bunuri în valoare de 5200 de lei, întrunește elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat,  faptă prev. și ped. de art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. b [...].

Analizând latura obiectivă a infracţiunii sus-menţionate, instanţa reţine că elementul material al acesteia constă în luarea, pe nedrept, a unui bun mobil din posesia sau detenția unei persoane fără consimțământul acesteia.

Urmarea imediată în cazul acestei infracţiuni constă în deposedarea posesorului și împosedarea inculpatului, producându-se astfel un prejudiciu, constând în valoarea bunurilor sustrase.

Legătura de cauzalitate dintre elementul material şi urmarea imediată rezultă din materialitatea faptelor și este dovedită cu certitudine de întreg materialul probatoriu administrat în cauză, sustragerea bunurilor datorându-se în exclusivitate săvârşirii de către inculpaţi a infracţiunilor. Ca atare, bunurile au ieşit din sfera de dispoziţie a persoanei vătămate, furtul fiind, astfel, consumat.

Sub aspectul laturii subiective, instanţa reţine că inculpaţii au acţionat cu vinovăţie în modalitatea intenţiei directe, aceştia prevăzând rezultatul faptelor şi urmărind producerea lui prin săvârşirea infracţiunilor. Aşadar, vinovăţia inculpaţilor rezultă din probele administrate în cursul urmăriirii penale şi a cercetării judecătoreşti, așa cum au fost înserate mai sus, coroborate cu declaraţiile inculpaţilor, prin care au recunoscut săvârşirea faptelor şi modalitatea lor de comitere.

Cu privire la individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpaţilor, instanţa observă că această operațiune presupune deopotrivă stabilirea şi aplicarea ei, dar şi adaptarea acesteia în funcţie de gradul de pericol social al faptei şi de periculozitatea şi persoana făptuitorului. Pedeapsa, pe lângă funcţia de constrângere, îndeplineşte şi un rol educativ, de exemplaritate şi de reeducare a infractorului, fiind menită să determine înlăturarea deprinderilor antisociale ale condamnaţilor.

Funcţia de exemplaritate a pedepsei nu se poate însă restrânge la exemplaritatea pedepsei aplicate, în sensul de gravitate, ce ar viza maximul sau minimul pedepsei prevăzute pentru respectiva infracţiune, motiv pentru care în procesul de individualizare a pedepsei trebuie avute în vedere toate criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 [...]., respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Individualizarea pedepselor trebuie să respecte şi principiul proporţionalităţii pedepsei cu natura şi gradul de pericol social al faptei săvârşite, avându-se în vedere drepturile şi libertăţile fundamentale sau alte valori sociale protejate care au fost vătămate prin comiterea infracţiunii.

Astfel, pe de o parte, instanţa va avea în vedere gradul ridicat de pericol social al faptei concretizat în valorile sociale care au fost vătămate - patrimoniul persoanei şi relaţiile sociale care se formează în jurul acestor valori, precum şi circumstanţele concrete ale săvârşirii faptelor – în modalitatea intenţiei directe, pe timp de noapte, prin spargerea lunetei şi a geamurilor autoturismelor persoanelor vătămate, în cazul faptei comise în dauna persoanei  vătămate [...] [...] reţinându-se şi circumstanţa agravantă a comiterii faptei de către trei persoanei împreună.

Pe de altă parte, se va reţine şi faptul că inculpaţii [...] [...] [...], [...] [...] [...] și [...] [...] [...] au manifestat o atitudine constant sinceră, recunoscând comiterea faptelor şi împrejurările în care aceasta s-au produs, conduita inculpaţilor din cursul procesului penal, concretizată în prezentarea în faţa organelor de urmărire penală şi a instanţei de judecată, contribuind astfel în mod nemijlocit la soluţionarea justă şi cu celeritate a cauzei şi la aflarea adevărului, cu respectarea exigenţelor impuse de art. 6 din [...], aspecte de natură a genera aplicarea unei pedepse al cărei cuantum va fi orientat spre minimul special prevăzut de lege, în măsură să asigure scopul educativ al pedepselor.

De asemenea, se are în vedere şi faptul că inculpaţii au achitat o parte din prejudiciul creat părţii civile, restituindu-i acesteia suma de 2000 de lei.

În cazul inculpatului [...] [...] [...] se are în vedere că acesta are un copil minor în întreţinere şi că este singurul întreţinător al familiei.

De asemenea, inculpatul [...] [...] [...] urmează să devină părinte şi este singurul întreţinător al familiei.

Din fişele de cazier judiciar ataşate la dosarul cauzei rezultă că inculpaţii [...] [...] [...], [...] [...] [...] și [...] [...] [...] nu au mai suferit alte condamnări în [...].

Toate aceste împrejurări de fapt au creat, în mod neîndoielnic, convingerea instanţei asupra faptului că inculpaţii au înţeles în cele din urmă conduita pe care trebuie să o aibă în societate, astfel că vor adopta pe viitor o atitudine de respectare întocmai a normelor juridice de convieţuire socială.

În concret, instanţa reţine și faptul că la termenele de judecată din data de 17.12.2021 şi 20.05.2022, inculpaţii au precizat că sunt de acord să beneficieze de dispoziţiile art. 396 alin. 10 [...]., arătând că recunosc săvârşirea faptelor reţinute în actele de sesizare a instanţei, solicitând ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Astfel, având în vedere reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, pedeapsa cu închisoarea de la 1 la 5 ani stabilită de lege pentru săvârşirea infracţiunilor de furt calificat, prev. de art. 228 alin. (1) Cod penal, art. 229 alin. (1) lit. b) şi d) Cod penal, cu aplicarea art. 77 lit. a Cod Penal şi  furt calificat, prev. de art. 228 alin. (1) Cod penal, art. 229 alin. (1) lit. b) Cod penal, se va reduce la o pedeapsă cu închisoarea între 8 luni şi 3 ani și 4 luni.

Aşadar, constatând că faptele există, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite fără dubiu de tăgadă de inculpaţi, în baza art. 396 alin. (2) [...]. cu aplicarea art. 396 alin. (10) [...]., va condamna pe inculpaţii:

1. [...] [...] [...], fiul lui [...] și [...], născut la data de 12.02.2000, în mun. [...], jud. [...], domiciliat în com. [...], jud. [...], [...] [...], necăsătorit, stagiu militar nesatisfăcut, studii – 9 clase, fără ocupaţie, cu antecedente penale, la 1 an închisoare pentru comiterea infracţiunii de furt calificat, faptă prev. și ped. de art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. b și d [...]. cu aplic. art. 77 lit. a [...]. (faptă comisă în noaptea de [...] în dauna persoanei vătămate [...] [...]).

2. [...] [...] [...], fiul lui [...] și [...], născut la data de 22.06.2002, în mun. [...], jud. [...], domiciliat în com. [...], jud. [...], fără forme legale în com. [...], str. [...] nr. 469, jud. [...], [...] [...], necăsătorit, stagiu militar nesatisfăcut, studii – 6 clase, fără ocupaţie, fără antecedente penale, la:

- 1 an închisoare pentru comiterea infracţiunii de furt calificat, faptă prev. și ped. de art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. b și d [...]. cu aplic. art. 77 lit. a [...]. (faptă comisă în noaptea de [...] în dauna persoanei vătămate [...] [...]);

- 1 an închisoare pentru comiterea infracţiunii de furt calificat,  faptă prev. și ped. de art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. b [...]. (faptă comisă în perioada 05.12.2020 - 10.12.2020 în dauna persoanei vătămate [...] [...]).

În baza art. 38 alin. (1) din [...]. va constata că infracţiunile pentru care inculpatul [...] [...] [...] a fost condamnat sunt concurente.

În baza art. 39 alin. (1)  lit. b din [...]. va dispune aplicarea pedepsei de 1 an închisoare care va fi sporită cu o treime din cealaltă, urmând să execute o pedeapsă de 1 an şi 4 luni închisoare.

3. [...] [...] [...], fiul lui [...] și [...], născut la data de 05.11.2000, în mun. [...], jud. [...], domiciliat în com. [...], sat [...], str. [...] nr. 489, Jud. [...], [...] [...], necăsătorit, stagiu militar nesatisfăcut, studii – 8 clase, fără ocupaţie, fără antecedente penale, la:

- 1 an închisoare pentru comiterea infracţiunii de furt calificat, faptă prev. și ped. de art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. b și d [...]. cu aplic. art. 77 lit. a [...]. (faptă comisă în noaptea de [...] în dauna persoanei vătămate [...] [...]);

- 1 an închisoare pentru comiterea infracţiunii de furt calificat,  faptă prev. și ped. de art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. b [...]. (faptă comisă în perioada 05.12.2020 - 10.12.2020 în dauna persoanei vătămate [...] [...]).

În baza art. 38 alin. (1) din [...]. va constata că infracţiunile pentru care inculpatul [...] [...] [...] a fost condamnat sunt concurente.

În baza art. 39 alin. (1)  lit. b din [...]. va dispune aplicarea pedepsei de 1 an închisoare care va fi sporită cu o treime din cealaltă, urmând să execute o pedeapsă de 1 an şi 4 luni închisoare.

Cu privire la individualizarea judiciară a executării pedepsei aplicate inculpaţilor, instanţa reţine incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 91 [...]., conform cărora se poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o anumită durată cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de concurs de infracţiuni, este închisoarea de cel mult 3 ani, infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 42 sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare, infractorul şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă şi, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracţiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

Instanţa consideră că în prezenta cauză sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de legiuitor, condamnările din prezenta sentinţă fiind de 1 an şi respectiv 1 an şi 4 luni  închisoare iar inculpaţii nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată, astfel încât instanţa are convingerea că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea de către aceştia a pedepsei aplicate.

Faţă de aceste considerente, în baza art. 91 [...]. va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi va stabili un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. 1 [...]., va obliga inculpaţii [...] [...] [...], [...] [...] [...] și [...] [...] [...] ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune [...] la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. 2 lit. b [...]., va impune inculpaţilor să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate, urmând ca Serviciul de Probaţiune [...] să ia măsurile necesare pentru a asigura executarea acestei obligații într-un termen cât mai scurt de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, conform art. 94 alin. 3 [...].

În baza art. 93 alin. 3 C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpaţii [...] [...] [...], [...] [...] [...] și [...] [...] [...] vor presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 90 de zile lucrătoare, în cadrul uneia dintre următoarele entităţi din comunitate menţionate în baza de date afişată de Direcţia Naţională de Probaţiune, respectiv [...] [...], jud. [...] sau [...] de apă potabilă a comunei [...], jud. [...]. (tipul de activitate va fi stabilit de către consilierul de probaţiune).

Supravegherea executării măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor impuse inculpaţilor se va realiza de către Serviciul de Probaţiune [...].

În baza art. 404 alin 2 [...]., raportat la art. 91 alin. 4 [...]., va atrage atenţia inculpaţilor asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei, prev de art. 96 C. pen.

În acest context, instanţa apreciază că reglementarea acestui text de lege are semnificaţia creării pentru inculpaţi a unei profunde conştiinţe moral-juridice referitoare la garantarea echilibrului firesc care trebuie să existe între drepturile şi obligaţiile fiecăruia raportate atât la ei înşişi, cât şi la societate, în ansamblul său.

Sub aspectul laturii civile a cauzei instanţa reţine că persoana vătămată [...] [...] s-a constituit parte civilă cu suma de [...] de euro şi 1200 de lei, 4000 de euro reprezentând suma de bani sustrasă, 400 de euro contravaloarea bunurilor sustrase, 1200 lei costul închirierii platformei pentru transportul autovehiculului la domiciliu şi [...] de euro daune morale.

În ceea ce priveşte suma sustrasă de inculpaţi, instanţa constată că în urma probatoriului administrat nu s-a putut dovedi dincolo de orice dubiu faptul că aceştia ar fi sustras suma de 4000 de euro, aşa cum reclamă de persoana vătămată.

În urma examinării extrasului de cont bancar al persoanei vătămate, s-a constatat că în perioada [...] – 16.12.2020, părţii civile [...] [...] i-a fost virată în contul de salariu suma totală de 3545 euro în diferite tranșe de la angajatorul [...]. [...] [...] [...], reprezentând diurna cuvenită. Din această sumă, acesta a retras 2263,02 euro, iar restul de bani au fost folosiți la achitarea unor diferite cheltuieli, a comisioanelor reținute ca urmare a tranzacțiilor efectuate și la trimiterea de bani soției sale. De asemenea, s-a mai constatat că înainte de a pleca spre domiciliul său, în ziua de 15.12.2020, la orele [...] și [...], acesta a mai retras ca numerar în lei sumele de 2000 [...] și 1000 [...], din [...], iar la data de 16.12.2020, a mai retras suma de 1000 [...] din [...], jud. [...]., adică în total suma de 4000 lei.

Prin urmare, rulajul contului bancar al persoanei vătămate se coroborează mai mult cu susţinerile inculpaţilor decât cu cele ale părţii civile, existând o mai mare probabilitate ca partea civilă să fi avut asupra sa suma de 3000 lei decât suma de 4000 de euro.

[...] mult, în momentul în care organele de urmărire penală au constatat neconcordanţe între suma reclamată de persoana vătămată ca fiind sustrasă şi restul probatoriului administrat, au solicitat relaţii suplimentare de la persoana vătămată. Cu această ocazie, persoana vătămată a susţinut că ar fi primit de la angajatorul său şi alte sume de bani în numerar, afirmaţii care însă s-au dovedit a fi false, angajatorul negând susţinerile personaei vătămate.

Prin urmare, instanţa constată că persoana vătămată este nesinceră şi încearcă să obţină de la inculpaţi o sumă de bani mai mare decât prejudiciul efectiv suferit.

Vinovăţia inculpaţilor trebuie să se întemeieze pe probe certe care să nu lase loc de interpretare. În speță, în urma probatoriului administrat, date fiind contradicţiile dintre declaraţiile părţii civile şi restul probatoriului administrat, nu s-a putut crea convingerea că inculpaţii au sustras suma de 4000 de euro, susţinerile persoanei vătămate nefiind confirmate de niciun alt mijloc de probă. Probatoriul lasă loc unui dubiu ce funcţionează în favoarea inculpaţilor, astfel că se va da eficienţă regulii sau principiului in dubio pro reo, simpla declaraţie a persoanei vătămate, în lipsa unor probe certe, nefiind suficientă pentru a se răsturna prezumţia de nevinovăţie.

În concluzie, ca urmare a declaraţiilor de recunoaştere a inculpaţilor, depoziţii date atât în cursul urmăririi penale cât şi în cursul cercetării judecătoreşti, declaraţii ce se coroborează cu restul probatoriului administrat, respectiv declarațiile persoanei vătămate [...] [...], procesul verbal de cercetare la fața locului/planșe fotografice/mijloace materiale de probă ridicate, procesele verbale de efectuare a percheziții domiciliare/planșe fotografice, adresa nr. [...] a Serviciului [...] din cadrul [...]. [...], declarațiile martorilor [...] [...] [...] și [...] [...] [...], declarația martorului [...] [...] [...], procesele verbale de investigații şi alte înscrisuri, inclusiv în circumstanţiere, instanţa constată că situaţia de fapt descrisă în rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria [...] a fost pe deplin dovedită, cu excepţia sumei sustrase de inculpaţi, instanţa reţinând faptul că aceştia au sustras suma de 3000 de lei şi nu suma de 4000 de euro. 

De asemenea, deşi persoana vătămată [...] [...] susţine că după comiterea faptei a fost nevoită să achite 1200 lei pentru închirierea unei platforme pentru a-şi transporta autoturismul acasă, aceasta nu a depus la dosarul cauzei niciun înscris doveditor. [...] mult, dacă într-adevăr autoturismul a fost transportat cu ajutorul unei platforme, este mai mare probabilitatea ca acest lucru să fi fost determinat de evenimentul rutier în care a fost implicată anterior persoana vătămată, şi din cauza căruia staţiona pe marginea părţii carosabile, decât de stricăciunile provocate de inculpaţi.

În fine, în ceea ce priveşte bunurile sustrase din interiorul autoturismului, din declaraţiile persoanei vătămate de la data de data de 17.12.2020 şi 30.12.2020, aflate la filele nr. 35 – 37 din dosarul de urmărire penală, rezultă că aceasta şi-a recuperat toate bunurile reclamate iniţial ca fiind sustrase, respectiv o geacă de fâş, un încărcător auto, o pereche de bocanci, trei sticle de şampanie, o boxă audio, mai multe instalaţii pentru pomul de iarnă, două lanterne, un prelungitor,  mai puţin dulciurile şi o geantă neagră în care se afla o borsetă ce conţinea suma de 4000 de euro.

Prin urmare, instanţa apreciază că suma de 400 de euro solicitată de partea civilă pentru bunurile sustrase şi nerecuperate este exagerată, urmând să o cenzureze.

Totodată, potrivit procesului-verbal din data de 30.12.2020 persoanei vătămate [...] [...] i s-au restituit atât bunurile ridicate cu ocazia percheziției domiciliare, cât și suma de 2000 de lei, predată de către inculpatul [...] [...] [...].

Daunele morale solicitate de către persoana vătămată [...] [...] constituie întinderea suferinţelor psihice cauzate prin fapta de furt a inculpaţilor, pe care acesta le-a evaluat la [...] de euro.

Instanţa reţine că principiul reparării integrale a prejudiciului nu poate avea decât un caracter aproximativ, fapt explicabil în raport de natura neeconomică a respectivelor daune, imposibil de a fi echivalate băneşte. În schimb, se poate acorda victimei o sumă de bani cu caracter compensatoriu, tinzând la oferirea unui echivalent care, prin excelenţă, poate fi o sumă de bani - de aceea ce trebuie evaluat, în realitate, este despăgubirea care vine să compenseze prejudiciul, nu prejudiciul ca atare.

În stabilirea cuantumului concret al despăgubirilor morale, instanţa va avea în vedere declaraţiile părţii civile coroborate cu declaraţiile de recunoaştere ale inculpaţilor.

Prin urmare, prin săvârşirea infracţiunii, părţii civile i-a fost cauzat de către inculpaţi  un prejudiciu moral. Înţelesul noţiunii de prejudiciu moral constă în rezultatul dăunător direct al unei fapte ilicite şi culpabile, prin care se aduce atingere valorilor cu conţinut nepatrimonial care definesc personalitatea umană.

Cât priveşte cuantumul acestor daunele morale, instanţa apreciză că suma de [...] de euro solicitată de partea civilă cu acest titlu este mult prea mare raportat la situaţia de fapt şi la realitatea economică şi socială a ţării noastre, astfel încât o va cenzura corespunzător.

Astfel, în privinţa întinderii prejudiciului moral, instanţa apreciază că, în raport cu împrejurările comiterii faptei şi urmările acesteia, cu realitatea economică şi socială a ţării noastre, suma de 500 de lei constituie o reparaţie justă şi echitabilă a prejudiciului moral suferit de partea civilă. Acordarea integrală a sumei solicitate de partea civilă – [...] de euro - este apreciată ca fiind exagerată şi astfel ar deturna, în opinia instanţei, raţiunea răspunderii civile delictuale pentru daune morale de la scopul său, transformând-o într-o cale de îmbogăţire fără justă cauză.

De asemenea, persoana vătămată [...] [...] s-a constituit parte civilă cu suma de 5200 lei reprezentând contravaloarea bunurilor sesizate de către acesta ca fiind sustrase.

Inculpaţii [...] [...] [...] şi [...] [...] [...] au recunoscut în totalitate faptele reţinute în sarcina lor prin rechizitoriul nr. 17/P/2021 al Parchetului de pe lângă Judecătoria [...], declarând că au sustras bunuri în valoare de 5200 de lei.

Astfel, instanţa reţine că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la răspunderea civilă delictuală, respectiv ale răspunderii pentru fapta proprie, fiind întrunite condiţiile legale pentru tragerea la răspundere civilă a inculpaţilor.

Persoanele vătămate au suferit un prejudiciu material în urma comiterii de către inculpaţi a infracţiunilor de furt calificat, prejudiciu pe care inculpaţii va trebui să îl achite.

Prin urmare, în temeiul art. 19, 20, 25 alin.1, 84 alin.1 [...]., rap. la art. 397 alin.1 [...]., coroborate cu art. 1357 [...]., instanţa:

- va admite în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă [...] [...], cu domiciliul în com. [...], jud. [...], [...] [...] şi va obliga inculpaţii [...] [...] [...], [...] [...] [...] și [...] [...] [...], în solidar, să plătescă acesteia suma de 1300 lei (1000 lei reprezentând restul rămas de achitat din suma totală de 3000 lei sustrasă, iar 300 lei reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase şi nereturnate) cu titlu de daune materiale şi suma de 500 de lei cu titlu de daune morale.

Va respinge restul pretenţiilor formulate de partea civilă [...] [...] ca neîntemeiate.

- va admite acţiunea civilă formulată de partea civilă [...] [...], cu domiciliul în com. [...], sat [...], jud. [...], [...] [...] şi va obliga inculpaţii [...] [...] [...] și [...] [...] [...], în solidar, să plătescă acesteia suma de 5200 lei, cu titlu de daune materiale.

Măsuri de siguranţă şi asigurătorii:

Prin ordonanța din data de 21.12.2020, Parchetul de pe lângă Judecătoria [...] a dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra autoturismului  marca [...] A6 cu nr. de înmatriculare provizoriu [...], având număr de identificare [...], ce aparține inculpatului [...] [...] [...], fiul lui [...] şi [...], născut la data de 12.02.2000 în mun. [...], jud. [...], domiciliat în comuna [...], sat [...], jud. [...], posesor al CI seria VN nr. [...], [...] [...] pentru repararea pagubei produse prin infracţiune.

Măsura sechestrului a fost instituită în vederea recuperării prejudiciului creat prin infracţiunea de furt calificat, faptă prev. de art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. b și d [...]. cu aplic. art. 77 lit. a [...]., comisă de inculpaţii [...] [...] [...], [...] [...] [...] şi [...] [...] [...] în dauna persoanei vătămate [...] [...], dar şi motivat de faptul că autoturismul a fost folosit de cei trei inculpaţi pentru a se deplasa la locul comiterii faptei, precum şi pentru a-şi asigura scăparea şi păstrarea bunurilor sustrase, reţinându-se că, în temeiul art. 112 alin. 1 lit. b) din Codul Penal, se impune confiscarea specială a acestuia.

Întrucât în urma cercetării judecătoreşti acţiunea civilă a părţii civile [...] [...] a fost admisă în parte, inculpaţii [...] [...] [...], [...] [...] [...] și [...] [...] [...], fiind obligaţi, în solidar, să plătescă acesteia suma de 1300 lei cu titlu de daune materiale şi suma de 500 de lei cu titlu de daune morale, sub aspectul necesităţii recuperării prejudiciului, considerăm că nu se mai impune menţinerea sechestrului asigurător asupra autoturismului, măsura fiind disproporţionată faţă de cuantumul despăgubirilor civile.

În ceea ce priveşte cel de-al doilea motiv pentru care s-a instituit măsura sechestrului, potrivit art. 112 lit. b) din Codul Penal: “ Sunt supuse confiscării speciale: …b) bunurile care au fost folosite, în orice mod, sau destinate a fi folosite la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, dacă sunt ale făptuitorului sau dacă aparţinând altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor”.

Potrivit art. 228 alin. 1 din Codul Penal: “Luarea unui bun mobil din posesia sau detenţia altuia, fără consimţământul acestuia, în scopul de a şi-l însuşi pe nedrept, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.

Astfel, elementul material al infracţiunii de furt constă în luarea pe nedrept a unui bun mobil din posesia sau detenţia unei persoane fizice sau juridice fără consimţământul acesteia.

Prin urmare, instanţa apreciază că autoturismul în cauză nu a fost folosit în vederea comiterii efective a infracţiunii de furt, infracţiunea consumându-se în momentul în care inculpaţii au scos bunurile din autoturismul persoanei vătămate ce staţiona pe marginea părţii carosabile şi nu în momentul în care au încărcat bunurile în autoturismul personal sau după ce au transportat bunurile la domiciliu.

Măsura asigurătorie în vederea dispunerii confiscării speciale a unui bun în temeiul art. 112 alin. 1 lit. b din Codul Penal se poate dispune dacă bunul respectiv a fost folosit la comiterea infracţiunii ca mijloc indispensabil  de realizare a actului de conduită incriminat ori a reprezentat o componentă a modului de concepere a activităţii infracţionale.

În acelaşi sens s-a pronunţat şi [...] prin decizia nr. 2536 din 25 iunie 2010, reţinând într-o speţă faptul că: “ În cazul tentativei la infracţiunea de omor deosebit de grav, săvârşită prin executarea mai multor focuri de armă, din autoturismul cu care inculpatul se deplasa, arma aparţinând inculpatului folosită la comiterea infracţiunii este supusă confiscării speciale, constituind bun care a fost folosit, în orice mod, la săvârşirea unei infracţiuni, iar autoturismul folosit la deplasarea inculpatului, aflat în proprietatea acestuia, nu este supus confiscării speciale, întrucât nu constituie bun folosit, în orice mod, la săvârşirea infracţiunii, ci numai bun folosit ca mijloc de transport de către inculpat.”

Prin urmare, în temeiul art. 397 [...]., rap. la art. 249 [...]., va dispune ridicarea măsurii asigurătorii a sechestrului dispuse prin ordonanța din data de 21.12.2020 a Parchetului de pe lângă Judecătoria [...] asupra autoturismului  marca [...] A6 cu nr. de înmatriculare provizoriu [...], având număr de identificare [...], ce aparține inculpatului [...] [...] [...].

Pentru aceleaşi considerente, va respinge ca neîntemeiată cererea de confiscare a autoturismului  marca [...] A6 cu nr. de înmatriculare provizoriu [...], având număr de identificare [...], ce aparține inculpatului [...] [...] [...].

În temeiul art. 397 [...]., rap. la art. 255 alin. 1 [...]., va dispune restituirea cardului bancar nr. [...], de culoare albastră, cu inscripţia “[...] [...], având inscriţionat ca titular D. [...], către inculpatul [...] [...] [...].

Cheltuielile judiciare:

Potrivit art. 274 [...]. alin. 1,  ,,în caz de condamnare, inculpatul este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat […]”. 

Astfel, în baza 274 alin. 1 [...]., va obliga inculpatul [...] [...] [...] la plata sumei de 600 de lei, inculpatul [...] [...] [...] la plata sumei de 1000 de lei, iar  inculpatul [...] [...] [...] la plata sumei de 1000 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

În baza art. 396 alin. (2) [...]. cu aplicarea art. 396 alin. (10) [...]., condamnă pe inculpaţii:

1. [...] [...] [...], fiul lui [...] și [...], născut la data de 12.02.2000, în mun. [...], jud. [...], domiciliat în com. [...], jud. [...], [...] [...], necăsătorit, stagiu militar nesatisfăcut, studii – 9 clase, fără ocupaţie, cu antecedente penale, la 1 an închisoare pentru comiterea infracţiunii de furt calificat, faptă prev. și ped. de art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. b și d [...]. cu aplic. art. 77 lit. a [...]. (faptă comisă în noaptea de [...] în dauna persoanei vătămate [...] [...]).

2. [...] [...] [...], fiul lui [...] și [...], născut la data de 22.06.2002, în mun. [...], jud. [...], domiciliat în com. [...], jud. [...], fără forme legale în com. [...], str. [...] nr. 469, jud. [...], [...] [...], necăsătorit, stagiu militar nesatisfăcut, studii – 6 clase, fără ocupaţie, fără antecedente penale, la:

- 1 an închisoare pentru comiterea infracţiunii de furt calificat, faptă prev. și ped. de art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. b și d [...]. cu aplic. art. 77 lit. a [...]. (faptă comisă în noaptea de [...] în dauna persoanei vătămate [...] [...]);

- 1 an închisoare pentru comiterea infracţiunii de furt calificat,  faptă prev. și ped. de art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. b [...]. (faptă comisă în perioada 05.12.2020 - 10.12.2020 în dauna persoanei vătămate [...] [...]).

În baza art. 38 alin. (1) din [...]. constată că infracţiunile pentru care inculpatul [...] [...] [...] a fost condamnat sunt concurente.

În baza art. 39 alin. (1)  lit. b din [...]. dispune aplicarea pedepsei de 1 an închisoare care va fi sporită cu o treime din cealaltă, urmând să execute o pedeapsă de 1 an şi 4 luni închisoare.

3. [...] [...] [...], fiul lui [...] și [...], născut la data de 05.11.2000, în mun. [...], jud. [...], domiciliat în com. [...], sat [...], str. [...] nr. 489, Jud. [...], [...] [...], necăsătorit, stagiu militar nesatisfăcut, studii – 8 clase, fără ocupaţie, fără antecedente penale, la:

- 1 an închisoare pentru comiterea infracţiunii de furt calificat, faptă prev. și ped. de art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. b și d [...]. cu aplic. art. 77 lit. a [...]. (faptă comisă în noaptea de [...] în dauna persoanei vătămate [...] [...]);

- 1 an închisoare pentru comiterea infracţiunii de furt calificat,  faptă prev. și ped. de art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. b [...]. (faptă comisă în perioada 05.12.2020 - 10.12.2020 în dauna persoanei vătămate [...] [...]).

În baza art. 38 alin. (1) din [...]. constată că infracţiunile pentru care inculpatul [...] [...] [...] a fost condamnat sunt concurente.

În baza art. 39 alin. (1)  lit. b din [...]. dispune aplicarea pedepsei de 1 an închisoare care va fi sporită cu o treime din cealaltă, urmând să execute o pedeapsă de 1 an şi 4 luni închisoare.

În baza art. 91 [...]. dispune suspendarea executării pedepselor sub supraveghere şi stabileşte un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. 1 [...]., obligă inculpaţii [...] [...] [...], [...] [...] [...] și [...] [...] [...] ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune [...] la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. 2 lit. b [...]., impune inculpaţilor să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate, urmând ca Serviciul de Probaţiune [...] să ia măsurile necesare pentru a asigura executarea acestei obligații într-un termen cât mai scurt de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, conform art. 94 alin. 3 [...].

În baza art. 93 alin. 3 C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpaţii [...] [...] [...], [...] [...] [...] și [...] [...] [...] vor presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 90 de zile lucrătoare, în cadrul uneia dintre următoarele entităţi din comunitate menţionate în baza de date afişată de Direcţia Naţională de Probaţiune, respectiv [...] [...], jud. [...] sau [...] de apă potabilă a comunei [...], jud. [...]. (tipul de activitate va fi stabilit de către consilierul de probaţiune).

Supravegherea executării măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor impuse inculpaţilor se va realiza de către Serviciul de Probaţiune [...].

În baza art. 404 alin 2 [...]., raportat la art. 91 alin. 4 [...]., atrage atenţia inculpaţilor asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei, prev de art. 96 C. pen.

În temeiul art. 19, 20, 25 alin.1, 84 alin.1 [...]., rap. la art. 397 alin.1 [...]., coroborate cu art. 1357 [...].:

- admite în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă [...] [...], cu domiciliul în com. [...], jud. [...], [...] [...] şi obligă inculpaţii [...] [...] [...], [...] [...] [...] și [...] [...] [...], în solidar, să plătescă acesteia suma de 1300 lei (1000 lei reprezentând restul rămas de achitat din suma totală de 3000 lei sustrasă, iar 300 lei reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase şi nereturnate) cu titlu de daune materiale şi suma de 500 de lei cu titlu de daune morale.

Respinge restul pretenţiilor formulate de partea civilă [...] [...] ca neîntemeiate.

- admite acţiunea civilă formulată de partea civilă [...] [...], cu domiciliul în com. [...], sat [...], jud. [...], [...] [...] şi obligă inculpaţii [...] [...] [...] și [...] [...] [...], în solidar, să plătescă acesteia suma de 5200 lei, cu titlu de daune materiale.

În temeiul art. 397 [...]., rap. la art. 249 [...]., dispune ridicarea măsurii asigurătorii a sechestrului dispuse prin ordonanța din data de 21.12.2020 a Parchetului de pe lângă Judecătoria [...] asupra autoturismului  marca [...] A6 cu nr. de înmatriculare provizoriu [...], având număr de identificare [...], ce aparține inculpatului [...] [...] [...].

Respinge ca neîntemeiată cererea de confiscare a autoturismului  marca [...] A6 cu nr. de înmatriculare provizoriu [...], având număr de identificare [...], ce aparține inculpatului [...] [...] [...].

În temeiul art. 397 [...]., rap. la art. 255 alin. 1 [...]., dispune restituirea cardului bancar nr. [...], de culoare albastră, cu inscripţia “[...] [...], având inscriţionat ca titular D. [...], către inculpatul [...] [...] [...].

În baza 274 alin. 1 [...]., obligă inculpatul [...] [...] [...] la plata sumei de 600 de lei, inculpatul [...] [...] [...] la plata sumei de 1000 de lei, iar  inculpatul [...] [...] [...] la plata sumei de 1000 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor şi procurorului, prin intermediul grefei instanţei, astăzi, 17.06.2022.

[...]  Grefier,

[...] [...] [...] [...]

[...]. – [...]

[...]. – [...]

8 ex.

Domenii speta