Uzucapiune

Data publicare portal: 25.05.2022

Prin Sentinta civila nr. …. din data de … pronuntata de Judecatoria …. s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de către reclamant ... (Cnp ...), cu domiciliul în ..., în contradictoriu cu pârâtele Unitatea Administrativ-Teritorială ..., cu sediul în ..., şi Primăria oraşului ..., prin reprezentant legal, Primarul oraşului ..., cu sediul în oraşul ..., judeţul ..., ca neîntemeiată, a constatat ca definitiv onorariu de expert în sumă de ... lei pentru expertiza de specialitate topografie efectuată de către d-nul expert ..., a dispus darea în debit a reclamantului cu suma de ... lei, ce reprezintă diferenţă onorariu expert ...., a obligat reclamantul să plătească suma de ... lei către d-nul expert ... (diferenţă onorariu expert).

Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei ... în data de ... sub nr. ..., reclamantul ... în contradictoriu cu pârâtele Unitatea Administrativ Teritorială ... şi Primăria ... prin Primar, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa:

- să se constate că este proprietarul suprafeţei de 300 mp. situat în ..., pe care este amplasat imobilul construcţii proprietatea reclamantului;

- cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că în fapt, deţine suprafaţa de 300 mp. din anul ..., când s-a mutat în imobilul construcţie casă cu familia sa.

Precizează că deţine suprafaţa de 300 mp. pe care este amplasat imobilul casă din anul ... şi până în prezent, aşa cum rezultă şi din adresa nr. ..., eliberată de Primăria oraşului ..., plăteşte taxe şi impozite pentru această suprafaţă de teren, aşa cum se precizează şi în adresa mai sus arătată emisă de Primăria ... şi va depune în acest sens şi chitanţe fiscale privind plata acestor taxe şi impozite.

Menţionează că a cumpărat imobilul construcţii potrivit contractului nr. ..., ce este amplasat pe suprafaţa de 300 mp.

Arată că suprafaţa de 300 mp. este împrejmuită cu gard şi deţine posesia acestui teren netulburat de către nimeni, situaţie recunoscută şi de pârâtă, potrivit adresei ..., de peste 30 de ani.

S-a comportat ca un adevărat proprietar şi plăteşte taxele şi impozitele aferente acestei suprafeţe de teren de peste 30 de ani.

Faţă de această situaţie, solicită admiterea acţiunii aşa cum a formulat-o, să se constate că este proprietarul suprafaţei de 300 mp. situată în ..., prin uzucapiunea de peste 30 de ani.

În drept, invocă art. 1890 C.civ.

În susţinerea cererii, reclamantul a depus înscrisurile (f...) și împuternicire avocaţială (f.21).

La data de ... reclamantul a depus înscrisurile (f....).

Cererea a fost legal timbrată, conform chitanţei (f....).

Instanţa în temeiul art.255 C.pr.civ. rap. la art.258 C.pr.civ. a încuviinţat pentru părţi probele propuse ca fiind pertinente, concludente şi utile cauzei.

La data de ..., Primăria .... a înaintat înscrisurile solicitate (f....).

La data de ..., instanţa a procedat la audierea martorului ... (f....).

La data de ... a fost depus raportul de expertiză  în specialitatea topografie, cadastru și geodezie efectuat de către d-nul expert ... (f....).

Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma materialului probator administrat în cauză, instanţa constată următoarele :

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat să se constate dreptul său de proprietate asupra suprafaţei de 300 mp dobândită prin uzucapiune din anul ...,  pe care este amplasat imobilul construcţii.

În art.644 şi art.645 Vechiul C.civ., se arată că dreptul de proprietate se poate dobândi prin succesiune, prin legate, prin convenţie, prin predare (tradiţiune), prin accesiune sau încorporare, prin prescripţie, prin lege şi prin ocupare.

Din contractul de vânzare-cumpărare în rate nr.... din data de ... instanţa reţine că reclamantul a  dobândit locuinţa compusă din 4 camere de locuit în suprafaţă de 90,74 mp , precum și cota indiviză de 1 % din suprafaţa de folosinţă comună a imobilului. [...] S-a atribuit cumpărătorului în folosinţă pe durata existenţei construcţiei, terenul aferent locuinţei de 23.59 mp.

În contractul mai sus menţionat se arată că „locuinţa ce se vinde este ocupată de cumpărător în baza contractului de închiriere nr.... din data de ... [...]”

 Fiind un mod de dobândire a proprietăți, uzucapiunea se întemeiază pe faptul posesiei imobilului pe perioada de timp ceruta de lege.

Aşadar, când posesiunea unui imobil se prelungeste pe o anumită perioadă, în anumite condiţii impuse de lege, acest fapt nu rămâne fără consecinţe juridice, cea mai importantă fiind aceea ca, la epuizarea termenului, aceasta stare de fapt duce la nașterea dreptului de proprietate asupra imobilului, în patrimoniul persoanei care a avut posesia lui utilă.

Pentru a produce efecte juridice trebuie ca posesia să fie exercitată în anumite condiţii, să aibă calităţile necesare care să o facă aptă să ducă la dobândirea proprietaţii după trecerea perioadei de timp prevăzută de lege.

Potrivit art. 1846 din V.Cod civil, orice prescriptie este întemeiată pe faptul posesiei, iar art.1847 din acelaşi cod stabileste condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească posesia pentru a conduce la dobândirea dreptului de proprietate, respectiv că trebuie să fie continuă, neîntreruptă, netulburată, publică şi sub nume de proprietar.

Exercitarea posesiei sub nume de proprietar înseamnă ca posesorul trebuie să posede animo domini, adică pentru sine şi cu intenția de a se comporta ca proprietar; în caz contrar, când exercitarea actelor de fapt asupra bunului imobil se face în numele altuia, posesia are caracter precar, iar beneficiile exercitării ei aparțin celui a cărui pretenție de drept se manifestă prin intermediul detentorului de fapt.

Art.1855 din Vechiul Cod civil prevede, în acest sens, ca atunci când posesorul a început a poseda pentru altul se presupune ca a conservat aceeasi calitate, dacă nu este proba contrarie.

Deşi nu este tratată ca viciu al posesiei în Codul civil, precaritatea poate fi considerată mai mult decât atât, şi anume ca o lipsă a însăşi posesiei, deoarece este lipsită de "animus domini", adică de elementul intenţional al posesiei.

În conceptia V.Cod civil ea apare, totuşi, ca un viciu absolut şi perpetuu al posesiei pentru ca persoanele enumerate în art. 1853 din cod, posedă pentru altul: locatarul pentru proprietar, depozitarul pentru depozitant, uzufructuarul pentru nudul proprietar.

În speţă, se constată ca iniţial reclamantul a luat în stapânire terenul în litigiu prin folosinţa imobilului conform contractului de închiriere nr. ... din data de ...., iar prin, contractul de vânzare cumpărare încheiat cu ..., în anul ..., acestuia i s-a atribuit, de asemenea folosinţa terenului (și nu posesia).

Posesia astfel începută, prin folosința  imobilului nu este exercitata pentru sine, sub nume de proprietar, ci o posesie exercitata pentru altul, respectiv pentru adevăratul titular al bunului imobil şi cu îngăduința acestuia, respectiv unitatea administrativ teritorială ..., astfel ca ea nu tinde la o uzurpare a proprietății şi nu se poate confunda cu o posesie utilă, nefiind de natura sa ducă la dobândirea proprietății prin uzucapiune.

Prin urmare, chiar daca din declarația martorului rezultă ca reclamantul a avut în posesie suprafața de teren,  aceste probatorii nu demonstrează decât simpla stăpânire în fapt a imobilului în litigiu, nu şi exercitarea ei sub nume de proprietar, iar din acest punct de vedere este lipsită de relevanta atât susținerea conform căreia folosinţa acestei suprafete a fost exercitată anterior încheierii contractului de închiriere referitor la locuinţă şi la terenul aferent ei şi nici lipsa oricărei tulburări din partea autorităţilor administrative deoarece simpla îngăduinţă a proprietarului nu este de natura a consolida efectul achizitiv al posesiei afectată de viciul precarităţii.

De asemenea, instanţa observă că reclamantul nu a făcut dovada intervertirea precarităţii.

Mai mult, aceasta nu poate fi sustinuta decât în limitele şi în cazurile prevăzute de art. 1858 din Codul civil, iar împrejurarea alipirii terenului ce se pretinde a fi uzucapat de suprafata aferenta locuinţei (iniţial închiriat, iar apoi vândut) sau cea a îngrădirii lui, nu se încadrează în nici unul din modurile stabilite de textul de lege menţionat pentru a putea fi considerată o dovada a încetării precarităţii posesiei şi un semn al începutului unei posesii utile, sub nume de proprietar.

Prin urmare, reclamantul a avut și are și în prezent calitatea de detentor precar al terenului în litigiu, în sensul art.1853 alin. 2 din Codul civil, şi  nu a exercitat o posesie utilă asupra acestuia, aptă să conducă la dobândirea proprietăţii.

Având în vedere argumentele de drept şi de fapt expuse, instanţa va respinge cererea de chemare în judecată formulată de către reclamant, ca neîntemeiată.

Va constata ca definitiv onorariu de expert în sumă de ... lei pentru expertiza de specialitate topografie efectuată de către d-nul expert ....

Va dispune darea în debit a reclamantului cu suma de ... lei, ce reprezintă diferenţă onorariu expert ....

Va obliga reclamantul să plătească suma de ... lei către d-ul expert ... (diferenţă onorariu expert).

Domenii speta

Spete similare