Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Obiectul cererii:
Prin rechizitoriul nr. 113/P/2019, din 17.01.2020, al Parchetului de pe lângă Judecătoria C_, a fost trimis în judecată inculpatul T______V______, fiul Iui I_și A___, născut la data de 28.09.1961 în xxxxxx jud.Prahova, CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în_xxxxx jud. Prahova, fără antecedente penale, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de „ vătămare corporală din culpă ” prev. și ped. de art. 196 alin. (2) și (3) C. pen.
în actul de sesizare s-a reținut, în esență, că:< j
In data de 08.01.2019, în jurul orei 14.10, inculpatul T.V. a condus pe drumul comunal 112 din xxxxx județul Prahova, autoturismul marca Opel Zafira cu numărul provizoriu de înmatriculare PH-xxxxxx, proprietatea personală, și ajuns în dreptul unui magazin, a oprit autoturismul pe acostament, a coborât din acesta fără să îl asigure, respectiv să introducă schimbătorul în treapta I de viteză, să acționeze frâna de staționare și să bracheze rotile pe un sector de drum în pantă, motiv pentru care autoturismul său s-a pus în mișcare pe o distanță de aproximativ 98 metri, a coborât panta, a pătruns pe contrasens si s-a oprit în dreptul magazinului xxxxxx und a surprins și a accidentat pe numitul P.C.D., care incarca marfa în spatele autoutilitarei marca Ford Transit Tumeo Connect, cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, proprietatea numitului B.C.I., staționată în afara părții carosabile.
În urma impactului, a rezultat vătămarea corporală a pietonului PCD și avarierea vehiculelor implicate.
În actul de sesizare s-a reținut și faptul că persoana vătămată a fost transportată la S.Județean Ploiești unde medicul de gardă i-a stabilit următorul diagnostic: „ Traumatism prin strivire gamba si picior drept; fractură cu deplasare paleta dreapta, sindrom de compartiment la același nivel Urmare acestui incident, persoana vătămată a necesitat o operație de amputație coapsă dreaptă. Din verificările efectuate, s-a reținut faptul că inculpatul nu consumase băuturi alcoolice. Persoana vătămată nu a putut fi testată față de starea în care se afla.
în cauză s-a efectuat o expertiză medico-legală a personei vătămate, fapt ce a condus la emiterea certificatului medico-legal nr. 122 din 19.02.2019, conform căruia numitul P.C.-D. prezintă leziuni ce pot data din 08.01.2019 și s-au putut produce prin comprimarea membrelor inferioare între două corpuri/planuri dure în cadrul unui accident rutier posibil în condițiile descrise în ancheta poliției, necesitând pentru vindecare 25-30 zile de îngrijiri medicale. De asemenea, prin același certificat medico-legal s-a constatat faptul că leziunile traumatice au pus în primejdie viata persoanei vătămate, iar amputația coapsei drepte constituie infirmitate posttraumatică.
Inculpatul a fost audiat în cursul urmăririi penale și a recunoscut săvârșirea faptelor astfel cum au fost descrise de organele de urmărire penală, precizând că în ziua producerii accidentului a suferit un șoc emoțional, acesta aflând că soția sa suferă de cancer. Inculpatul a precizat că acestea au fost motivele pentru care nu s-a putut concentra, uitând de obligația de a asigura autoturismul.
În cauză a fost audiată și persoana vătămată, P.C.-D., acesta arătând că, în data de 08.01.2019, jurul orelor 14.09, aflându-se în fața magazinului xxxx dinxxxxx, a
deschis ușile autoutilitarei marca Ford Transit cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, proprietatea numitului B.C.-I._, staționată în afara părții carosabile, pentru a lașa niște cumpărături, moment în care a fost surprins și accidentat din spate de autoturismul marca Opel Zafira cu numărul provizoriu de înmatriculare PH-xxxxxx, proprietatea T.V., despre care nu știe de unde a apărut. Persoana vătămată a precizat și faptul că a rămas imobilizată între cele două autoturisme și și-a pierdut cunoștința.
Organele de urmărire penală au procedat la audierea martorilor B.C.I. și P.E.C (soția persoanei vatamate), care au confirmat cele întâmplate și constatate de organele de politie.
Prin actul de sesizare s-a concluzionat faptul că vinovăția în producerea evenimentului rutier aparține exclusiv inculpatului T.V., care a nesocotit dispozițiile art. 141 alin. 1 din HG nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, potrivit carora conducătorii autovehiculelor imobilizate pe drumurile publice, care se indeparteaza de acestea, sunt obligați sa acționeze frana de ajutor, sa oprească funcționarea motorului și să cupleze într-o treaptă de viteză inferioară sau în cea de parcare dacă autovehiculul are transmisie automată, precum și pe cele ale art. 143 lit. e din același act normativ, care interzic staționarea voluntară a vehiculelor în pante și în rampe.
Pentru dovedirea acestei situații de fapt, au fost propuse prin rechizitoriu următoarele mijloace de probă, administrate în cursul urmăririi penale:
-proces - verbal de cercetare la fața locului, filele 12-15 dosar up; planșa fotografică, filele 17-26 dos ar up; proces-verbal de verificare tehnică autovehicul, fila 57 dosar up; raport de expertiză medico - legală, fila 72 dosar up; declarația persoanei vatamate P.C.D. filele 75 - 76 dosar up; declarațiile martorilor B.C.I.f ilele 79 - 81 si P.E.C. filele 84 - 86 dosar up; declarațiile formulate in calitate de suspect si inculpat de T.V., filele 91 - 93, 96 - 98 dosar up.
Procedura de cameră preliminară și cercetarea judecătorească:
După parcurgerea procedurii de cameră preliminară, prin încheierea finală de cameră preliminară din 25 februarie 2020, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, precum și legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 113/P/2020 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C__________, dispunând începerea judecății.
Audiat în cadrul cercetării judecătorești, inculpatul T____V_______a recunoscut săvârșirea faptei și a solicitat soluționarea cauzei p rin parcurgerea procedurii prevăzute de art. 375C.proc.pen., cerere admisă de instanța de judecată în ședința publică din data de 01.09.2020.
În vederea soluționării cauzei, instanța a dispus atașarea la dosar a fișei de cazier judiciar a inculpatului.
Analizând probele administrate pe parcursul urmăririi penale, având în vedere soluționarea cauzei potrivit procedurii recunoașterii învinuirii, instanța reține următoarea situație de fapt:
Motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția: în fapt, în data de 08.01.2019, în jurul orei 14:10, inculpatul a condus autoturismul marca Opel Zafira cu nr. de înmatriculare provizoriu PH-xxxxxx pe drumul comunal 112 din__________________________________,___________________________, J_____Prahova și, ajuns în dreptul unui magazin, a oprit pe acostament, pe partea dreaptă a sensului de mers și a coborât din autoturism fără a-1 asigura prin introducerea schimbătorului în treapta 1 de viteză și acționarea frânei de staționare, motiv pentru care, aflându-se pe un sector de drum în pantă, autoturismul s-a pus în mișcare pe o distanță de aproximativ 98 m, a coborât panta, a intrat pe contrasens și s-a oprit în dreptul magazinului_______________________, unde a surprins și accidentat penumitul P________C_________D______. Persoana vătămată se afla în spatele autoutilitarei marca Ford Transit Tumeo Connect, cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX pentru a încărca anumite cumpărături. Urmare incidentului, a rezultat vătămarea corporală a persoanei vătămate P________C__________D_____și avarierea celor două autovehicule.
Persoana vătămată a fost transportată la s_______Județean de Urgență Ploiești și, conform foilor de observație clinică (filele 29-38 dosar up), acesta a fost diagnosticat cu sindrom de compartiment gambă dreaptă; fractură pol inferior rotulă dreaptă; traumatism prin strivire gambă dreaptă cu implicare pachet vasculonervos și musculo-ligamentar. Conform foii de observație clinică din data de 11.01.2019 (fila 37 verso dosar up), urmare traumatismului existent, s-a procedat la amputarea co apsei drepte.
În cauză s-a efectuat și o expertiză medică-legală, emițându-se raportul de expertiză medico-legală nr. 122/19.02.2019 (fila 72 dosar up), conform căruia persoana vătămată a suferit mai multe leziun traumatice ce au necesitat pentru vindecare un nr. 25-30 zile de îngrijiri medicale, fiindu-i pusă în primejdie viața. Totodată, prin același raport s-a constatat faptul că persoana vătămată a rămas cu o infirmitate posttraumatică, fiindu-i amputată coapsa dreaptă.
Fiind audiată în cursul urmăririi penale (filele 75-76 dosar up), persoana vătămată a arătat faptul că, în data de 08.01.2019 se afla în dreptul magazinului Maiuco SRL, în afara programului de lucru, ocazie cu care a fost rugat de soția sa, care lucra la aceeași societate, să ducă niște cumpărături la autoutilitara de serviciu, marca Ford Transit, staționată în afara părții carosabile. Persoana vătămată a învederat că imediat ce a deschis ușile autoutilitarei a fost surprins și accidentat din spate de o mașină, fără a putea evita impactul întrucât totul s-a întâmplat rapid și nu a observat sau auzit autoturismul care se îndrepta spre acesta. Persoana vătămată a mai precizat că a rămas imobilizată între cele două autoturisme, și-a pierdut cunoștnța și s-a trezit în drum spre spital în ambulanță.
Martorii B______C____________1_______și P________E______C_______(filele 79-86 dosaru up) au confirmat atât situația de fapt rețintă de organele de urmărire penală, cât și dinamica producerii accidentului.
Inculpatul a fost audiat în cursul urmăririi penale (filele 88-98) și a recunoscut fapta săvârșită, arătând faptul că în ziua incidentului a aflat că soția acestuia suferă de o boală incurabilă, aspect ce i-a provocat un șoc emoțional, astfel că nu s-a mai putut concentra și a uitat de obligația de a asigura mașina, respectiv să acționeze frâna de staționare, să introducă schimbătorul de viteze într-o treaptă inferioară și să bracheze roțile acesteia.
Situația de fapt este confirmată și de înregistrarea video atașată dosarului de urmărire penală (fila 114), din vizionarea căreia reiese cum autoturismul inculpatului se pune în mișcare la ora 14:08:14 coboară panta, ___________________________parapetul aflat pe partea stângă a direcției sale de deplasare, iar la ora 14.08.41 ______________________autoutilitara marca Ford Transit parcată în fața magazinului Maiuco Invest SRL, accidentând persoana vătămată P_________C_________D_____.
În drept, Fapta inculpatului T_____V_______, care, la data de 08.01.2019, în jurul orei 14.10, a condus pe D.C 112 dinxxxxx, județul Prahova, autoturismul marca Opel Zafira cu numărul provizoriu de înmatriculare PH-xxxxxx, proprietatea personală, pe care l-a lăsat staționat în carosabil, pe un sector de drum în pantă, fără să acționeze frâna de aj utor și să cupleze într-o treapta de vitează inferioară, încălcând astfel dispozițiile art. 141 alin. 1 (conducătorii autovehiculelor imobilizate pe drumurile publice, care se îndepărtează de acestea, sunt obligați sa acționeze frâna de ajutor, să oprească funcționarea motorului și să cupleze într-o treaptă de viteză inferioară sau în cea de parcare dacă autovehiculul are transmisie automată) si ale art. 143 lit. e ( se interzice staționarea voluntară a vehiculelor în pante și în rampe), ambele din HG nr. 13 91/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, ceea ce a avut ca urmare deplasarea vehiculului în absența conducătorului auto, coborârea sa în panta, pătrunderea pe contrasens și accidentarea persoanei vătămate P_________C_______-D______care se afla în afara părții carosabile, producându-i acestuia leziuni traumatice care i-au pus în primejdie viața și constituie infirmitate posttraumatică, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prev de art. 196 alin. 2 si 3 C.pen.
Sub aspectul elementului material al laturii obiective aferente conținutului constitutiv al infracțiunii, instanța reține că acesta constă în fapta comisivă prin omisiune de producere a unor leziuni traumatice ce au avut drept consecințe cauzarea unei infirmități posttraumatice. Instanța constată că acțiunea ce constituie elementul material a fost săvârșită ca urmare a omisiunii de a respecta dispozițiilor legale sau a măsurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei alte activități. Inculpatul nu a respectat dispozițiile art. 141 alin. (1) și 143 lit. e din HG nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG nr. 195/2002 privind circu lația pe drumurile publice, neasigurând în mod corespunzător autoturismul parcat pe un sector de drum în pantă, omisiune ce a avut drept rezultat deplasarea autoturismului pe o distanță considerabilă și producerea urmărilor nedorite, respectiv vătămarea corporală a persoanei vătămate. Astfel, conform art. 17 lit. b. C. pen., inculpatul, prin omisiunea sa anterioară, a creat pentru valoarea socială protejată o stare de pericol ce a înlesnit producerea rezultatului.
Urmarea imediată a faptei constă în suferința fizică produsă persoanei vătămate, suferință manifestată prin 25-30 zile de îngrijiri medicale, punerea în primejdie a vieții persoanei vătămate și producerea unei infirmități posttraumatice, respectiv amputația coapsei drepte a acesteia. Se constată, așadar, producerea consecințelor prevăzute de art. 194 alin. (1) lit. a) și e) C. pen..
Infirmitatea, în înțelesul legii penale presupune o stare anormală cu caracter permanent, în care victima nu se mai poate folosi în mod obișnuit și normal de corpul său. Aceasta presupune pierderea unui simț sau organ ori încetarea funcționării acestora. P ierderea unui organ , adică a unei părți a corpului prin care se realizează una sau mai multe funcții vitale (inimă, creier, ficat) sau utile vieții (ureche, deget, pic ior etc.), presupune desprinderea acelui organ de corp, neavând relevanță dacă această desprindere este consecința directă a infracțiunii ori este consecința unei operații chirurgicale . Infracțiunea subzistă indiferent dacă s-a pierdut întregul organ (ambii ochi ai organului vizual, ambele picioare ale organului locomotor) sau numai o parte din acesta (un plămân, un rinichi, o mână).
Punerea în primejdie a vieții persoanei reprezintă situația în care făptuitorul a creat prin activitatea sa posibilitatea reală și concretă ca victima să înceteze din viață. în această ipoteză, făptuitorul nu urmărește moartea victimei și nici nu acceptă acest rezultat; altfel, fapta ar constitui tentativă de omor. Subiectul acționează numai în vederea vătămării corporale a victimei, dar în condiții susceptibile de a-i produce moartea. Dacă acest rezultat se realizează, fapta constituie infracțiunea de loviri cauzatoare de moarte. Dacă victima a fost lovită cu intensitate cu un corp contondent apt să producă moartea, într-o regiune vitală a corpului, se impune concluzia că inculpatul a comis _____________cu intenția de a ucide victima, iar nu de a-i cauza o vătămare corporală. în speță, inculpatul, prin omisiunea de a asigura autoturismul proprietate personală, a provocat leziuni traumatice persoanei vătămate care, prin intensitatea acestora și suferințele provocate, au pus în primejdie viața acesteia.
Prin urmare, instanța constată îndeplinirea, în prezenta cauză, atât a condițiilor elementului material, cât și a condițiilor urmării imediate, astfel că, sub rezerva îndeplinirii și legăturii de cauzalitate, se poate concluziona întrunirea aspectelor de tipicitate obiectivă.
Legătura de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată există, dovedindu-se faptul că omisiunea inculpatului a avut drept rezultat producerea leziunilor traumatice persoanei vătămate.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârșit infracțiunea din culpă, în accepțiunea art. 16 alin. (4) lit. a) C. pen. Inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale, nu l-a acceptat, socotind tară temei că el nu se va produce.
Individualizarea pedepsei și modalitatea de executare:
Instanța apreciază că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 396C. proc. pen,, în sensul că s-a dovedit, dincolo de orice îndoială rezonabilă că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat, iar acesta răspunde penal.
Instanța va ține cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74C. pen., respectiv: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
în acest sens, instanța are în vedere faptul că infracțiunea săvârșită prezintă o gravitate mare, îndreptată împotriva integrității corporale și a sănătății persoanei, infracțiune ce a avut ca rezultat producerea unor leziuni traumatice severe, punerea în primejdie a vieții persoanei vătămate și amputarea coapsei drepte a acesteia. Prin săvârșirea faptei, inculpatul a creat o stare de pericol pentru valoarea ocrotită.
Prin raportare Ia modul și mijloacele de comitere a faptei, instanța constată că inculpatul, având o situație familială deosebită, a omis să asigure în mod corespunzător autoturismul personal. Astfel, față de înscrisurile în circumstanțiere depuse de inculpat (filele 233-242), se constată faptul că soția acestuia suferă de o boală incurabilă, situație ce a putut să cauzeze o anumită stare de tulburare ce a condus, în final, la omisiunea inculpatului de a respecta prevederile legale ce reglementează activitatea de conducător auto.
Instanța va avea în vedere și faptul recunoașterii de către inculpat, pe parcursul judecății, a infracțiunii comise, atitudinea sinceră avută în cursul procesului penal, precum și imaginea inculpatului din societate, imagine ce reiese din caracterizările depuse de acesta în cadrul judecății (filele 233-235).
Din cuprinsul certificatului de cazier judiciar, instanța reține că inculpatul se află Ia primul contact cu legea, neavând antecedente penale.
Pe cale de consecință, ținând seama de atitudinea și de conduita anterioară a acestuia, în temeiul art. 396 alin. (1), (2) și (10) C.proc.pe n., instanța urmează să condamne inculpatul la o pedeapsa de 1 an închisoare (un an), sub aspectul săvârșirii, Ia data de 08.01.2019, a infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 196 alin. (2) și (3) C. pen.
Față de modul și mijloacele de comitere a acestei infracțiuni, dar și de situația personală a inculpatului, instanța constată că nu se impune și aplicarea unor pedepse complementare sau accesorii, având în vedere că nu s-a identificat nicio situație de nedemnitate, conform art. 66 a lin. (1) C. pen.
în ceea ce privește individualizarea executării pedepsei, instanța apreciază că, și fără executarea efectivă a pedepsei aplicate, inculpatul nu va mai comite alte infracțiuni, însă este necesară supravegherea acestuia pe o durată determinată. în acest sens, analizând condițiile prevăzute de art. 91 din C. pen., instanța constată îndeplinirea cumulativă a acestora, motiv pentru care, în conformitate cu dispozițiile art. 404 alin. (2) C. proc. pen., raportat la art. 91 alin. (1) C. pen., va s uspenda executarea sub supraveghere a pedepsei de 1 an (un an) închisoare, aplicată inculpatului prin prezenta hotărâre, pentru un termen de supraveghere de 2 ani (doi ani), ce se va calcula conform art. 92 alin. (2) C. pen.
Văzând dispozițiile art. 92 alin (3), instanța reține că inculpatul trebuie să respecte mai multe măsuri de supraveghere și să execute cel puțin o obligație dintre cele prevăzute de art. 93 alin. (2) C. pen, impunerea acestora fiind obligatorie. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 92 alin. (2) teza IC. pen., raportat la art. 93 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va respecta următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la serviciul de probațiune, Ia datele fixate de acesta;
b)să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c)să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d)să comunice schimbarea locului de muncă;
e)să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență. în baza art. 92 alin. 3 teza a Ila C. pen., raportat Ia art. 93 alin. (2) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va respecta și obligația de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probațiune Prahova sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.
Conform declarației inculpatului din data de 01.09.2020 (filele 149-150), rezultă că acesta a fost de acord cu prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității, astfel că, în baza dispozițiilor art. 93 alin. (3) C. pen., va impune inculpatului ca pe parcursul termenului de supraveghere să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 100 de zile, în cadrul Primăriei Comunei Filipeștii de Târg sau a Școlii speciale Filipeștii de Târg.
Nu în ultimul rând, va atrage atenția inculpatului asupra consecințelor Ia care se expune dacă va mai comite infracțiuni și va aduce la cunoștința acestuia cazurile pentru care se poate dispune revocarea suspendării sub supraveghere, conform arț. 96C. pen.
Referitor la latura civilă, instanța reține că, în cauză, s-au constituit părți civile următoarele persoane: Persoana vătămată P________C_________D_____cu suma de 1 000 000 EURO daune morale, suma de xxxxx,32 lei daune
materiale și cu diferența dintre cuantumul pensiei de invaliditate și salariul minim pe economie, cu titlu de prestație compensatorie periodică (filele 90-116,232 dosar fond și fila 67 dosar up). S________Județean de Urgență Ploiești cu suma de xxxxx,26 lei reprezentând cuantumul cheltuielilor de spitalizare de care a beneficiat persoana vătămată (filele 29-56 dosar up). în ceea ce privește pretențiile Spitalului Județean de Urgență Ploiești, instanța are în vedere faptul că, p otrivit dispozițiilor art. 1349 alin. (1) C. civ., orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. De asemenea, confrom art. 1357 alin. (1) C. civ., cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare.
Totodată, potrivit art. 320 alin. (1) din Lg. 95/2006 persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane, precum și daune sănătății propriei persoane, din culpă, răspund potrivit legii și au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale. Pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subrogă în toate drepturile și obligațiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate și dobândesc calitatea procesuală a acestora în toate procesele și cererile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent de faza de judecată.
Astfel, instanța constată că partea civilă, în calitate de furnizor de servicii medicale, s-a subrogat în drepturile casei de asigurări de sănătate, fiind îndreptățită a solicita recuperarea costurilor serviciilor medicale de care a beneficiar persoana vătămată P_________C________D_____.
Instanța apreciază că în cauză sunt întrunite elementele răspunderii civile delictuale a inculpatului, prevăzute de art. 1357 C. civ., respectiv existența faptei ilicite a acestuia constând în vătămarea persoanei vătămate, faptă săvârșită din culpă, ce a determinat producerea în patrimoniul părții civile a unui prejudiciu constând în contravaloarea serviciilor medicale prestate, legătura de cauzalitate rezultând implicit. Din analiza înscrisurilor depuse la filele 29-56 dosar up, dar și a decontului atașat, rezultă că partea civilă a dovedit pretențiile solicitate, fapt pentru car e instanța va constata întemeiată solicitarea acesteia de angajare a răspunderii civile delictuale pentru recuperarea prejudiciului în cuantum de xxxxx,26 lei.
În ceea ce privește persoana obligată să achite această sumă, instanța constată că autoturismul inculpatului avea încheiată o poliță de a________auto obligatorie, valabilă în data producerii accidentului (filele 104-107 dosar up).
Având în vedere acestea, organele de urmărire penală au introdus în cauză, în calitate de parte responsabilă civilmente s___________de a__________C_____I___________SA.
Față de aceste aspecte, conform prevederilor art. 10 din Legea nr. 132/2017 (forma în vigoare la data producerii prejudiciului), „ (2)Asigurătorul RCA acordă despăgubiri pentru prejudiciile produse terților prin accidente de vehicule și de tramvaie și pentru cheltuielile făcute de aceștia în procesul civil, în conformitate cu:
a)nivelul impus de legislația statului membru pe teritoriul căruia s-a produs accidentul sau la nivelul legislației din România în cazul în care acesta din urmă este mai mare;
b)nivelul impus de legislația din România, în cazul în care persoanele prejudiciate sunt cetățeni ai unor state membre, în timpul unei călătorii ce leagă direct două teritorii în care se aplică Tratatul privind Uniunea Europeană și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, dacă nu există birou național auto competent pe teritoriul traversat în care s-a produs accidentul.(3)Despăgubirile se acordă în cuantum egal cu întinderea prejudiciului până ia limita maximă de răspundere a asigurătorului RCA care este egală cu valoarea cea mai mare dintre limita de răspundere prevăzută în legislația aplicabilă, conform prevederilor alin. (2), și cea prevăzută în contractul RCA. ”. Totodată, conform art. 11 din același act normativ, „ Asigurătorul RCA are obligația de a despăgubi partea prejudiciată pentru prejudiciile dovedite suferite în urma accidentului produs prin intermediul vehiculului asigurat.(2)Fără a se depăși limitele de răspundere prevăzute în contractul RCA, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (4) și (5) și în condițiile în care evenimentul asigurat s-a produs în perioada de valabilitate a contractului RCA, asigurătorul RCA acordă despăgubiri în bani pentru:a)vătămări corporale sau deces, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial;b)prejudicii materiale, inclusiv costuri de radiere și înmatriculare, costuri cu taxe de timbru, cheltuieli cu limitarea prejudiciului, dovedite cu acte, cheltuieli aferente diminuării valorii vehiculului după reparații, dovedite cu acte sau expertiză;c)costuri privind readucerea vehiculului la starea dinaintea evenimentului asigurat, dovedite cu documente emise prin sisteme specializate sau prin documente emise în condițiile legii;d)prejudicii reprezentând consecința lipsei de folosință a vehiculului avariat, inclusiv înlocuirea temporară a vehiculului, pe baza opțiunii persoanei prejudiciate;e)cheltuieli de judecată efectuate de către persoana prejudiciată sau cheltuieli aferente în cazul soluționării alternative a litigiului dacă soluția este favorabilă persoanei prejudiciate ”.
De asemenea, având în vedere Decizia nr. 1/xxxxx (M. Of. nr. 258 din 6 aprilie 2015), pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție în interpretarea art. 86C. proc. pen., instanța apreciază că se impune obligarea doar părții responsabile civilmente C______I___________SA. la plata sumei de xxxxx,26 lei cu titlu de cheltuieli de spitalizare de care a beneficiat persoana vătămată.
În consecință, în temeiul art. 397 alin. (2) C. proc. pen., raportat la art. 25 alin. (1), art. 19 alin. (1), (2) și (5) și art. 23 alin. (2) și (3) C. proc. pen., raportat la art. 1349 alin. (1) și (2) C. civ., art. 1357 și 1381 C. civ., coroborat cu art. 11 alin. (1) și (2) lit. a din Legea nr. 132/2017, va admite acțiunea civilă exercitată de partea civilă S.Județean de Urgență Ploiești și va obliga partea responsabilă civilmente C_______I____________S.A. la plata către aceasta a sumei de 21.454,26 lei, cu titlu de cheltuieli de spitalizare de care a beneficiat partea civilă P_______C_________D____.
În ceea ce privește acțiunea civilă exercitată de partea civilă P_______C_________D______, instanța constată că aceasta este întemeiată parțial, fapt pentru care va fi admisă în consecință.
Cu privire la daunele materiale solicitate, instanța reține că, potrivit dispozițiilor art. art. 1349 alin. (1) C. civ., orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. De asemenea, confrom art. 1357 alin. (1) C. civ., cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare. Totodată, conform dispozițiilor art. 1281 alin (1) și (2) din C. civ., orice prejudiciu dă dreptul la reparație, iar acesta se naște din ziua cauzării prejudiciului, chiar dacă acest drept nu paote fi valorificat imediat. Conform art. 1385 alin (1) și (3) C.civ., prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel, iar acesta trebuie să cuprindă, printre altere, pierderea efectiv suferită. Nu în ultimul rând, conform art. 1386 alin (1) C. civ., repararea prejudiciului se face în natură, prin restabilirea situației anterioare, iar dacă aceasta nu este cu putință (...), prin plata unei despăgubiri, stabilite prin acordul părților sau, în lipsă, prin hotărâre judecătorească.
Aplicând dispozițiile precitate la situația de fapt reținută în prezenta cauză, instanța constată că, pentru angajarea răspunderii civile delictuale ar trebui îndeplinite mai multe condiții, respectiv fapta ilicită, prejudiciul, legătura de cauzalitate și vinovăția. Având în vedere că aceste condiții au fost analizate în cadrul acțiunii civile exercitate de partea civilă S.Județean Ploiești, ocazie cu care s-a constatat îndeplinirea acestora, instanța va analiza, suplimentar și amănunțit, doar condiția prejudiciului.
Referitor la natura prejudiciului material solicitat, instanța constată că acesta s-a manifestat în prezenta cauză sub forma unui prejudiciu corporal, rezultat din încălcarea drepturilor personale nepatrimoniale ale persoanei care definesc personalitatea fizică - dreptul la sănătate, integritate corporală, iar pentru repararea acestuia sunt necesare mai multe condiții. Acest prejudiciu are o natură mixtă, atât una materială, cât și una morală, ambele fiind reparabile. în timp ce prima categorie, prejudiciul material-corporal se poate repara exclusiv prin mijloace materiale, prejudiciul moral-corporal se poate repara atât prin mijloace nepatrimoniale, cât și prin mijloace materiale, de tipul unor compensații bănești.
Prejudiciul material-corporal trebuie să fie cert, direct, personal și să fie consecința încălcării unui drept sau interes legitim.
În ceea ce privește prima condiție, va fi cert prejudiciul actual, deja produs, a cărui existență actuală sau viitoare este sigură, neîndoielnică și poate fi stabilită întinderea sa în prezent. Analizând înscrisurile depuse de partea civilă în dovedirea pretențiilor solicitate (filele 92-109 și 223-224), instanța constată că prejudiciul material-corporal are caracter cert doar păți al, având în vedere că două bonuri fiscale atașate nu corspund realității. Astfel, în tim ce bonul fiscal indicat la punctul nr. 3 din centralizatorul atașat (fila 92) nu se regăsește depus la dosarul cauzei, bonul fiscal de la poziția 17 din același centralizator, regăsit la fila 101, cuprinde anumite cheltuieli de care nu a beneficiat partea civilă, având în vedere natura acestora. Astfel, din cuantumul daunelor materiale vor fi eliminate sumele de 20,90, respectiv 12,19 lei.
Instanța constată îndeplinirea și a celorlalte condiții ale prejudiciului, acesta fiind direct, condiție ce rezultă din existența legăturii de cauzalitate, personal, având în vedere că este solicitat de persoana care a suferit acest prejudiciu și rezultă din încălcarea unui drept, respectiv dreptul la integritate corporală și sănătate.
Prin urmare, față de aceste aspecte, instanța constată întemeiată parțial cererea părții civile de acordare a daunelor materiale, motiv pentru care acestea vor fi admise în parte. Cu privire Ia persoana ce va fi obligată Ia plata acestora, instanța are în vedere aceleași temeiuri analizate mai sus, astfel că, în baza dispozițiilor art. 397 slin. (2) C. proc. pen., raportat la art. 25 alin. (1) și art. 19 alin. (1), (2) și (5) C. proc. pen., raportat la art. 1349 alin. (1) și (2) C. civ., art. 1357, 1381, 1387 alin. (1) și (2) și art. 1388 alin. (3) C. civ., coroborat cu art. 11 alin. (1) și (2) lit. a din Legea nr. 132/2017, va admite în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă P_____C_________D_____și va obliga partea responsabilă civilmente C_____I__________S.A. la plata către aceasta a sumei de 13.515,32 cu titlu de daune materiale.
Cu privire la cel de-al doilea capăt de cerere, respectiv acordarea diferenței dintre cuantumul pensiei de invaliditate și cuantumul salariului minim pe economie din România, cu titlu de prestații compensatorii periodice, instanța constată că partea civilă solicită repararea componentei nepatrimoniale a prejudiciului corporal, prin plata unor prestații materiale periodice. în acest sens, instanța are în vedere prevederile art. 1387 alin. (1) C. civ., conform cărora „ în caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății unei persoane, despăgubirea trebuie să cuprindă, în condițiile art 1388 și 1389, după caz, echivalentul câștigului din muncă de care cel păgubit a fost lipsit sau pe care este împiedicat să îl dobândească, prin efectul pierderii sau reducerii capacității sale de muncă. în afară de aceasta, despăgubirea trebuie să acopere cheltuielile de îngrijire medicală și, dacă va fi cazul, cheltuielile determinate de sporirea nevoilor de viață ale celui păgubit, precum și orice alte prejudicii materiale ”. Totodată, conform art. 1388 alin. (1) din același act normativ, „ despăgubirea pentru pierderea sau nerealizarea câștigului din muncă se va stabili pe baza venitului mediu lunar net din muncă al celui păgubit din ultimul an înainte de pierderea sau reducerea capacității sale de muncă ori, în lipsă, pe baza venitului lunar net pe care l-ar fi putut realiza, ținându-se seama de calificarea profesională pe care o avea sau ar fi avut-o la terminarea pregătirii pe care era în curs să o primească.” Analizând probele administrate în cursul cercetării judecătorești, instanța constată că partea civilă beneficiază de o pensie pentru invaliditate în cuantum de 743 lei (fila 245), situație ce a survenit ca urmare a pierderii totale a capacității de muncă, astfel cum rezultă din înscrisul depus la filele 96-97. Astfel, se reține faptul că partea civilă a fost lipsită de câștigul din muncă de care beneficia înainte de producerea accidentului, iar această situație este ireversibilă. Situația de fapt reținută de instanță este confirmată și de martorii audiați în cursul cercetării judecătorești, cu privire la latura civilă (filele 152-155).
Constatând că partea civilă nu a depus la dosarul cauzei dovezi din care să rezulte cuantumul venitului net încasat înainte de producerea accidentului, instanța va avea în vedere cuantumul venitului minim net pe economie, conform art. 1388 alin. (3) C. civ. Conform HG nr. 935 din 13 ianuarie 2019, salariul minim net pe economie în anul 2020 în România este de 1346 Iei.
Față de aceste aspecte, constatând îndeplinite condițiile pentru a acorda părții civile contravaloarea câștigului din muncă de care a fost lipsit ca urmare a incapacității totale de muncă, instanța, în baza dispozițiilor art. 397 slin. (2) C. proc. pen., raportat ia art. 25 alin. (1) și art. 19 alin. (1), (2) și (5) C. proc. pen., raportat la art. 1349 alin. (1) și (2) C. civ., art. 1357, 1381, 1387 alin. (1) și (2) și art. 1388 alin. (3) C. civ., coroborat cu art. 11 alin. (1) și (2) lit. a din Legea nr. 132/2017, va admite în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă P____C_________D_____și va obliga partea responsabilă civilmente C____I__________S.A. la plata către aceasta a sumei de 603 lei cu titlu de prestație lunară periodică, reprezentând diferența dintre cuantumul pensiei pentru invaliditate și cuantumul salariului minim net pe economie din România, sumă ce se va achita de la data dobândirii statutului de pensionar de invaliditate până la momentul pensionării părții civile pentru limită de vârstă.
Cu privire la cerere de acordare a daunelor morale pure, în cuantum de 1 000 000 EURO, instanța constată că acestea constau în dureri psihice aduse prin atingerea personalității afective sau sociale, atingeri ale vieții private, satisfacții echitabile destinate pentru a compensa material suferințele de ordin moral ale părții civile.
în cazul infracțiunilor contra persoanei, evaluarea despăgubirilor pentru daune morale - în scopul de a nu fi una pur subiectivă sau de a nu tinde către o îmbogățire fără just temei - trebuie să țină seama de suferințele morale susceptibil în mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta săvârșită de inculpat.
Potrivit dispozițiilor art. 252: C. civ., „ o rice persoană fizică are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci ființei umane, cum sunt viața, sănătatea, integritatea fizică și psihică, demnitatea, intimitatea vieții private, libertatea de conștiință, creația științifică, artistică, literară sau tehnică ”, iar potrivit art. 253'alin. (4) C. civ., persoana prejudiciată poate cere despăgubiri sau, după caz, o reparație patrimonială pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat, dacă vătămarea este imputabilă autorului faptei prejudiciabile. în aceste cazuri, dreptul la acțiune este supus prescripției extinctive ”.
Având în vedere că deja s-a concluzionat îndeplinirea condițiilor răspunderii civile delictuale în sarcina inculpatului, instanța va analiza doar cuantumul în care se pot acorda daunele morale.
Cu titlu preliminar, instanța apreciază că activitatea infracțională a inculpatului, prin natura sa, este aptă de a produce grave efecte asupra părții civile, precum depresii, dezordini datorate stresului post-traumatic, și anxietate. Sub aspectul întinderii despăgubirilor cuvenite pentru prejudiciul nepatrimonial, este de reținut că nici sistemul nostru legislativ în vigoare la data săvârșirii faptei și nici normele comunitare nu prevăd un mod concret de reparare a prejudiciului moral, după cum nu sunt stabilite nici criteriile pentru cuantificarea despăgubirilor morale, urmând a se decide.în funcție de circumstanțele fiecărei cauze. în privința reparării prejudiciului moral, principiul reparării integrale nu poate avea decât un caracter relativ, tocmai datorită dificultății cuantificării unui asemenea prejudiciu. Trebuie totuși respectat principiul proporționalității prejudiciului cu despăgubirea acordată și principiul echității. De altfel, și în termenii Convenției Europene a Drepturilor Omului, criteriul echității în materia despăgubirilor morale are în vedere necesitatea ca persoana vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit, cu efecte compensatorii în raport cu consecințele negative suferite de cel în cauză pe plan fizic și psihic, importanța valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori și intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situația familială, profesională și socială.
In aceste sens este șn opinia înaltei Curți de Casație și Justiție, aceasta concluzionând că pentru acordarea daunelor morale ar trebui avute în vedere mai multe criterii: consecințele negative suferite de cei în cauză pe plan fizic și psihic, importanța valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori și intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situația familială, profesională și socială, având în vedere că, prin aceste despăgubiri cu rol compensatoriu, se urmărește o reparație justă și echitabilă a prejudiciului moral suferit și, nu îmbogățirea fără just temei. La stabilirea cuantumului daunelor morale, nu are nicio importanță starea materială, a inculpaților sau a părții civile.
Astfel, instanța apreciază că nu se poate stabili cu certitudine un preț al suferinței cauzate ca urmare a activității infracționale a inculpatului, însă în determninarea acestora, va ține seama, în primul rând, de concluziile Raportului de Expertiză medico-legală nr. 122/19.02.2019, întocmit de Serviciul Județean de Medicină Legală Prahova, din care rezultă că persoanei vătămate i-au fost necesare, pentru vindecare, un număr de 25-30 zile de îngrijire medicală, i-a fost pusă în primejdie viața și a rămas cu o infirmitate posttraumatică.
În al doilea rând, instanța va avea în vedere și consecințele directe ale acestei infirmități. în acest sens, fiind amputată coapsa dreaptă, partea civilă are nevoie de un dispozitiv medical corespunzător pentru a se putea deplasa. Conform ofertelor depuse la dosarul cauzei, prețul unor astfel de echipamente este cuprins între xxxxx lei și xxxxxx lei, sume ce vor fi avute în vedere la stabilirea cuantumului daunelor morale.
În al treilea rând, la aprecierea cuantumului daunelor morale instanța va avea în vedere că persoanei vătămate i-a fost cauzată o suferința fizică și psihică ce a determinat un stres posttraumatic, sentiment de inutilitate, neputință și neîncredere, rușine față de cei din jur, precum și o perspectivă negativă față de viitor. Totodată, din declarațiile martorilor (filele 152-155) rezultă că partea civilă a suferit multiple modificări, atât fizice cât și psihice, devenind foarte irascibil, nervos, a albit, a îmbătrânit, iar relația cu soția a devenit nefirească, de tipul pacient-soră medicală. Tot din declarațiile martorilor rezultă și faptul că partea civilă nu a mai putut ajuta material familia, motiv pentru care fiul acesteia nu și-a continuat studiile și a fost nevoit să se angajeze pentru a asigura un sprijin financiar. în conturarea tuturor suferințelor psihice suportate de partea civilă, instanța are în vedere și concluziile raportului de evaluare a stării psihologice (filele 160-168), raport ce confirmă existența afecțiunilor descrise.
Nu în ultimul rând, instanța are în vedere și declarația părții civile (fila 151), dar și celelalte aspectele percepute cu ocazia audierii. Astfel partea civilă a arătat că are dureri cumplite și în prezent, simțind nevoia de a lua medicamente pentru a se calma, iar uneori simte piciorul amputat, trezindu-se din somn plângând. Totodată, partea civilă a simțit mai multe modificări și în plan social, fiind în imposibilitate de a mai desfășura anumite activități recreative precum activități] sportive, drumeții sau chiar simple plimbări în aer liber, activități pe care le practica înainte de incident. De asemenea, partea civilă se află în imposibilitate de a desfășura și orice alte activități gospodărești, fiin dependent într-o proporție foarte mare de ajutorul familiei.
Prin urmare, ținând seama că daunele morale nu trebuie să constituie o sancțiune excesivă pentru cel care este obligat și nici o sursă de îmbogățire nejustificată pentru cel căruia i se acordă, păstrând un just echilibru între interesele părților, instanța va acorda părții civile despăgubiri morale în cuantum total de xxxxxx EURO cu titlu de daune morale, sumă la care va fi obligată doar partea responsabilă civilmente C______INSURANCES.A. Suma va fi
achitată în lei Ia cursul BNR din ziua plății.
Alte aspecte procedurale și procesuale.
Cu privire la cheltuielile judiciare făcute de partea civilă P-C.D. instanța constată că la dosarul cauzei (filele 243-244) se regăsesc două facturi de plată a onorariului de avocat, în cuantum total de xxxxx lei (câte 5000 lei pentru fiecare apărător). Conform dispozițiilor art. 276 alin. (1), (2) (4) C. proc. pen., în caz de condamnare, (...), inculpatul este obligat să plătească persoanei vătămate, precum și părții civile căreia i s-a admis acțiunea civilă cheltuielile judiciare făcute de acestea. Când acțiunea civilă este admisă numai în parte, instanța îl poate obliga pe inculpat Ia plata totală sau parțială a cheltuielilor judiciare. în situațiile prevăzute la alin. (1) și (2), când sunt mai mulți inculpați ori dacă există și parte responsabilă civilmente, se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 274 alin. (2) și (3).
Având în vedere că acțiune civilă a fost admisă în parte, dar și cuantumul nejustificat de mare al cheltuielilor solicitate, instanța va admite în parte cererea formulată de partea civilă și va obliga partea responsabilă civilmente la plata către partea civilă a sumei de 5000 Iei cu titlu de cheltuieli judiciare, câte 2500 lei pentru fiecare apărător.
Cu privire la cheltuielile judiciare avansate de stat, având în vedere și soluția pronunțată cu privire la latura penală, în baza art. 404 alin. (4) lit. e C. proc. pen., raportat la art. 396C. proc. pen., și cu art. 274 alin. (1) C. proc. pen., va obliga inculpatul la plata către stat a sumei de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Față de infracțiunea pentru care a fost condamnat inculpatul, în temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008, privind organizarea și funcționarea Sistemului N___________de Date Genetice Judiciare, va dispune și prelevarea probelor biologice de la inculpatul T_____V________, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, în vederea introducerii profîlelor genetice în S.N.D.G.J., iar în conformitate cu art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76/2008,va aduce la cunoștința inculpatului că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în Sistemul N________de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.
Nu în ultimul rând, constatând că infracțiunea pentru care a fost condamnat inculpatul a fost săvârșită cu ocazia exercitării activității de conducăror auto, prezenta hotărâre se va comunica Șefului serviciului poliției R_______Prahova, în vederea anulării permisului de conducere al inculpatului, după rămânerea definitivă a prezentei sentințe, în conformitate cu prevederile art. 114 alin. (1) lit. a din OUG 195/2002, coroborat cu art. 203 alin. (1) din RAOUG 195/2002.
Sentința civila nr. |223/2020] din 30-ian-2020, Judecătoria Campina, contestație Ia executare (Civil)
Sentința Civila
din 30 ianuarie 2020 An
223/2020
Text speță
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CÂMPINA, JUDEȚUL PRAHOVA
Câmpina,________________________, nr.14, jud. Prahova
Operator de date cu caracter personal nr. 7527
Cod ECLI ECLI:RO:JDCPA:2020:001.xxxxxx
Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX
SECȚIA CIVILA
SENTINȚA CIVILA Nr. 223 /2020
Ședința publică de la 30 Ianuarie 2020
CONŢINUT : Asupra cauzei civile de față
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Campina la data de 20.02.2019, sub nr. XXXXXXXXXXXXX contestatorul S___M______A______a formulat in contradictoriu cu intimata I___L.T.D., contestație împotriva executării silite demarate de creditorul IVESTCAPITAL L.T.D, în dosarul de executare nr. 3596/2018 înregistrat la SCPEJ Trifina, T_și G_, solicitând admiterea acesteia,anularea executării silite și a tuturor actelor de executare realizate pentru suma de 7342,54 lei, din care suma de 6226,57 lei aferentă contractului de credit nr.xxxxxxxx/02.12.2005 și 1115,97 lei cheltuieli de executare,anularea încheierii nr. 1 privind cheltuielile de executare silită din data de 31.01.2019, în subsidiar diminuarea onorariului raportat la valoarea creanței având în considerare faptul că suma de 238 lei numită cheltuieli de executare este neexplicată și 97 lei cheltuieli poștale sunt ne identificate în dosar, anularea încheierii nr. 74 pronunțata de către Judecătoria Câmpina în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX prin care s-a dispus încuviințarea executării silite fiind dată fără îndeplinirea condițiilor legale și cu încălcarea autorității de lucru judecat;restituirea către contestator a taxei judiciare de timbru, acordarea cheltuielilor de judecată către contestatare în temeiul art. 453NCPC, inclusiv a taxelor plătite executorului ? z judecătoresc cu ocazia copierii dosarului de executare, onorariul de avocat.
In motivarea contestației Ia executare contestatorul a susținut că ,în fapt Ia data de 02.12.2005, a încheiat un contract i-de credit bancar nr.xxxxxxxx cu Banca Românească S.A. pentru suma de 8800 lei pe o perioada de 60 luni respectiv până în anul 2011, luna martie.
Prin încheierea de ședința din data de 06.07.2011, Judecătoria Câmpina, in dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX la solicitarea creditorului inițial Banca Romaneasca S.A. a încuviințat executarea silită a debitorului S_M_A_pentru suma de 9964, 50 lei în baza titlurilor executorii reprezentate de contractul de credit bancar nr.xxxxxxxx din data de 17.03.2006 și contractul de credit bancar nr. xxxxxxxx din data de 02.12.2015. Dosarul de executare 321 /2011 a fost înregistrat la B_PA_. în cadrul dosarului de executare 321/2011 a fost recuperata prin poprire suma de 6077 lei, astfel debitul datorat in prezent cesionarului In vestcapital L_. este in valoare de 1124,28 lei pentru ambele credite bancare - a se vedea adresa din data de XXXXXXXXXX („ suma de 7201,28 lei reprezentând creanța datorata la date de 26.11.2013 emisa de B.P.A.in dosarul nr. 321/2011 si încasările din extrasul depus la dosar, după aceasta data 26.11.2014, suma de 2874 lei; 02.05.2015, suma de 1307 lei; ll.05.xxxxx.896 lei, total virați 6077 lei.
Pentru a ascunde aceasta diminuare si a încerca recuperarea unei sume mult mai mari, in anul 2018 I.L._închide executarea demarata de Banca Romaneasca S.A. in dosarul 321/2012, si solicita în anul 2019, în baza acelorași titluri executorii o noua încuviințare de executare, fiind incalcate prevederile autoritarii de lucru judecat conform art. 430NCPC.
Astfel, opune creditorului încheierea pronunțata de Judecătoria Campina din data de 06.07.2011, ca excepție de lucru judecat in cadrul contestațiilor formulate.
Prin încheierea de ședință din data de 11.01.2019 pronunțată de Judecătoria Campina în dosarul cu nr.XXXXXXXXXXXX, tară cale de atac, a fost încuviințată cererea de executare silită având ca titlu contract de credit nr.xxxxxxxx/02.12.2005 pentru suma de 6451,32 Iei.
Prîn încheierea de ședință din data de 11.01.2019 pronunțată de Judecătoria Campina în dosarul cu nr.XXXXXXXXXXXX, tară cale de atac, a fost încuviințată cererea de executare silită având ca titlu contract de credit nr.xxxxxxxx/02.12.2005 pentru suma de 6226,57 lei.
Astfel, in anul 2019, cu rea-credinta si in scopul inducerii in eroare I.L.formulează in baza acelorași titluri executorii cereri de executare silită pentru obținerea în mod injust a unor sume inexistente.
A solicitat a se observa că, in dosarul inițial 321/2011 I.L._nu a formulat o cerere de actualizare a creanței, cum era cursul normal al procedurii de executare, ci a urmărit obținerea unei sume mult mai mari deși a recunoscut că aceasta creanța este inexistenta formulând o cerere de închidere a dosarului de executare silita 321/2011.
Conform clauzelor contractuale stabilite la art.. 5,6, 8 și 13 din contractul de credit bancar enunțat ce prevăd expres faptul că data scadenței obligațiilor de plată pentru principal, accesorii (dobândă curentă, dobândă penalizatoare) și comisioane este data din scadențar (data lunară) coroborate cu data depunerii cererii de executare silită, conduc la constatarea intervenirii prescripției dreptului creditorului de a solicita executarea silită a contestatorului până la data de 17.03.2011 sau alt termen ulterior(jumatatea anului 2018) ce poate fi luat in calcul prin care a diminuat creanța solicitată de creditor. Face referire Ia luna mai 2015 (11.05.2015) când a achitat către Banca Românească, în dosarul de executare nr. 321/2011 al B.P.A.suma de 6077 lei (de la data de iulie 2014-mai 2015) din totalul solicitat la acea data de creditorul inițial Banca Romaneasca SA de 9964,50 Iei. Debitul este aferent celor doua credite aflate în prezent în executare Ia SCPEJ Trifina, T.și G._anume, cel la care a promovat contestația la executare, contract de credit nr. xxxxxxx din 17.03.2006 și contractul de credit nr. xxxxxxxx din 02.12.2005.
După data de 11.05.2015 B.P._A.a ridicat poprirea de pe conturi, urmare a închiderii dosarului de executare. Din data de 11.05. 2015 si pana in decembrie 2018 nici o plata nu a mai fost efectuată către Banca Romaneasca SA ori I.L., cursul prescripției nefiind întrerupt, ci operand, fiind împlinit la data depunerii cererii de executare silită de către I.L..
A solicitat a se observa faptul că în dosarul de executare nu există nici un grafic de rambursare, nicio declarare scadentă anticipată a creditului conform art. 13 din contractul enunțat, nici o modalitate de calcul a debitului și a accesoriilor ci numai o înștiințare de cesiune de creanță din data de 30.06.2016 Invest Capital Malta L____.
'Pe cale de excepție, a invocat nulitatea executării executării silite în temeiul art. 176NCPC ..Nulitatea nu este condiționată de existența unei vătămări în cazul încălcării dispozițiilor legale referitoare la: capacitatea procesuală, reprezentarea procesuală, completat cu art. 56NCPC, 57 NCPC și art. 664NCPC alin. 2 „Cererea de executare silită se depune, personal sau prin reprezentant legal ori convențional..., cu toate documentele justificative, alin. 3 „Cererea de executare silită, în afara mențiunilor prevăzute la art. 148 va cuprinde, și art. 82NCPC avand în vedere I.L.nu a făcut dovada capacității procesuale de folosință, de a avea drepturi și obligații pe plan procesual și a capacității procesuale.de exercițiu, capacitatea de a sta în judecată, de a funcționa nedepunând niciun act, de la Registrul Comerțului pentru a verifica în procedura de încuviințare, de demarare a executării silite starea de funcționare a societății cât și persoana ce reprezintă legal/convențional societatea creditoare.
Având în vedere prevederile art. 666 alin.6 din NCPC, respectiv faptul că încheierea prin care s-a admis cererea de încuviințare poate fi cenzurată doar pe calea contestației la executare, fiind aplicabile dispozițiile art. 712 alin. 3 din NCPC, contestația la executare are natura juridică a unei căi de atac.
Astfel, debitorul poate invoca pe calea contestației la executare, lipsa calității de reprezentant a creditorului în formularea cererii de demarare a executării silite, instanța de executare fiind datoare să verifice sub acest aspect cererea depusă, respectiv conținutul dosarul execuțional.
In cazul în care cel care a semnat cererea de executare silită nu are calitate de reprezentant legal sau convențional (sub aspectul nedepunerii informațiilor de la Registrul Comerțului privind administratorul societății și a stării de existență/de funcționare a I.L., a persoanei semnatare a contractului de asistență juridică), instanța are la îndemână o singură soluție, respectiv aceea de admitere a contestației formulate și de anulare a executării silite, având în vedere că aceasta a fost demarată la cererea unei persoane care nu putea avea/ nu a avut calitatea de reprezentant al creditorului, prin urmare nu a avut legitimare procesuală pentru a solicita executarea silită.
A mai solicitat anularea, în subsidiar diminuarea cheltuielilor de executare stabilite de executorul judecătoresc în data de 31.01.2019.
în drept, a invocat disp art. 712NCPC și următoarele, toate prevederile legale enunțate în prezenta cerere.
In dovedirea susținerilor a solicitat proba cu înscrisurile din dosarele de executare nr. 3596/2018, 3597/2018, 321/2011 inclusiv dovada comunicării primelor acte de executare din data de 04.02.2019.
La cerere a anexat împuternicirea avocațiala......nr xxxxxxx/19.02.2019 de reprezentare de către av C.O., G.D., somațiile din data de 31.01.2019 emise in dosarele execuționale 3597/2018,3596/2018 ale SCPEJ Trifina, T______și G______,plic postai,încheierea de încuviințare a executării silite din 6.07.2011, somație de plata emisa la 22.07.2011 de B PA,adresa de încuviințarea popririi executării emisa in dosarul execuțional 321/2011 al aceluiași biroul executor judecătoresc,proces verbal de cheltuieli executare încheiat la 22.07.2011 in dos. 321/2011 al BP, extrase cont, contract de credit bancar nr.xxxxxxxx/02.12.2005 ,contract de credit nr. xxxxxxx din 17.03.2006 f. 11-30.
Prin rezoluția din 22.02.2019 s-a dispus comunicarea către intimata a contestației la executare, înscrisurilor atașate, cu mențiunea că are obligația, ca în termen de 20 zile de la comunicare, în condițiile art. 165 C.proc.civ ., să depună ÎNTÂMPINARE - în care să menționeze și toate probele pe care le propun conform art. 254C.proc.civ. - sub sancțiunea prevăzută de art. 208 alin. 2 C.proc.civ., a decăderii din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții, în afara celor de ordine publică, f 33
La data de 27.03.2019 intimata a depus întâmpinare f.36-52.
In cuprinsul acestei întâmpinări intimata a solicitat respingerea contestației la executare formulata împotriva executării silite însăși si a actelor de executare încheiate de SCPEJ Trifina, T_si G______in dosarul execuțional nr. 3596/2018, susținând că:
In fapt, la data de 13.06.2008 a fost încheiat contractul de credit nr. xxxxxxxx ŞI contestatorul din prezenta cauza. întrucât debitorul a încetat sa mai achite ratele, instituția financiar bancara a declarat creditul scadent anticipat si creanța a fost cesionata către aceasta. Totodată, au fost efectuate formalitățile de înscriere a Contractului de cesiune mr. 2018-xxxxxxxxxxxxxx-QYG.
Nedorindu-se rezolvarea situației pe cale amiabila, in anul 2018 a fost înregistrat dosarul de executare silita pe rolul SCPEJ Trifina, T anase si G_______.
Intimata a invocat excepția netimbrarii solicitând admiterea acesteia si anularea cererii formulate de către contestator, in cazul in care nu au fost respectate dispozițiile legale, privind timbrarea cererii de chemare in judecata, iar la dosarul cauzei nu se regăsește la primul termen de judecata dovada taxei judiciare de timbru datorate de către contestator, achitata la valoarea pretențiilor solicitate, sau dovada insuficientei timbrări.
A mai invocat excepția tardivitatii formulării contestației la executare solicitând a se verifica încadrarea in termenul de formulare a contestației la executare. In cazul in care debitorul nu si-a îndeplinit obligațiile legale prevăzute de NCPC privind termenul in care acesta avea dreptul de a formula contestație Ia executare, a solicitat admiterea excepției tardivitatii formulării contestației la executare si respingerea contestației la executare ca tardiv formulata.
A invocat excepția lipsei calității de reprezentant întrucât in prezenta cauza nu i s-a comunicat dovada calitatii de reprezentant a contestatorului in persoana avocatului reprezentant convențional, prin împuternicirea avocațiala pe care avea obligația sa o emită si sa o depună o data cu cererea de chemare in judecata.
F____de acest aspect a solicitat admiterea excepția lipsei calității de reprezentant si pe cale de consecința,
respingerea contestației la executare pentru nedovedirea calitatii de reprezentant a contestatorului, in cazul in care pana la primul termen de judecata, la dosarul cauzei nu se regăsește împuternicirea avocațiala in original, cu precizarea ca o copie certificata pentru conformitate cu originalul a pretinsei împuterniciri avocațiale nu poate fi acceptata de către instanța.
A mai invocat excepția inadmisibilității cererii privind căpătui de cerere referitor Ia prescripția extinctiva .
Astfel, a arătat că, contestația la executare reprezintă mijlocul procedural specific prin intermediul caruia oricare dintre parti sau terțele persoane interesate pot obține desființarea masurilor ilegale de execuatre silita. Aceasta reprezintă un mijloc procedural special, prin care se poate obține anularea sau indepartarea actelor de executare îndeplinita fara respectarea dispozițiilor legale.
Astfel, avand in vedere faptul ca prin intermediul contestației la executare pot fi anulate/indepartate doar actele de executare nelegale, care prezintă vicii din punct de vedere procedural, sau o executare silita demarata fara respectarea prevederilor legale, iar prin contestația la executare formulata nu se arata nicio incalcare a legii, motivele invocate fiind lipsite de temei legal, a solicitat respingerea ca nelegala si neîntemeiata a contestației la executare ce face obiectul prezentului dosar.
Prescripția poate fi opusa pe cale de excepție, de aparare, formulata de cel in folosul caruia curge prescripția, iar excepția de prescripție constituie o excepție de drept material substanțial, iar nu de drept procesual, deoarece are ca obiect un drept subiectiv civil (dreptul material la acțiune) si nu un drept procedural născut in timpul procesului.
Așadar prescripția extinctiva nu poate fi invocate prin intermediul unei contestații la executare deoarece natura juridica a unei contestații este aceea a unei veritabile cereri de chemare in judecata si contravine aplicării art. 2513NCC prin care se statuează ca prescripția poate fi opusa numai prin întâmpinare. Chiar si interpretarea literara a textului limitează invocarea prescripției prin întâmpinare prin introducerea cuvântului numai.
F____de susținerile contestatorului, cu privire la intervenirea presupusei prescripții,a subliniat faptul ca aceasta se afla in eroare cu privire la termenul de la care începe sa curgă aceasta prescripție.
In susținerea acestor afirmații, a solicitat a se avea in vedere că, contractul de credit menționat intervenit _____________________________________de împrumutat si banca, in calitate de creditor inițial, a fost încheiat in data de 13.06.2008.
Fostul creditor a formulat cerere de încuviințare a executării silite, cerere care a fost admisa, dosarul fiind alocat in anul 2011 la BP.A. sub nr. execuțional 321/2011. Astfel, prin actul procedural reprezentat de încuviințarea executării silite si prin demararea procedurii executării silite s-a întrerupt prescripția extinctiva.
Ca urmare a predării acestui dosar execuțional la B.P.A. executorul judecătoresc a efectuat constant toate demersurile necesare recuperării creanței, motiv pentru care nu se poate lua in considerare o potențiala prescripție.
Ulterior, la data de 23.04.2018 dosarul de executare a fost retras ca urmare a constatării insolvabilității debitorului, aplicându-se dispozițiile art. 703 alin. (1) pct. 2 NCPC care prevăd faptul ca „executarea silita încetează daca: nu mai poate fi efectuata ori continuata din cauza lipsei de bunuri urmăribile sau a imposibilității de valorificare a unor astfel de bunuri".
Începând cu data de 23.04.2018 a început sa curgă un nou termen de prescripție, termen care a fost insa întrerupt prin demararea executării silite in dosarul execuțional cu privire la care a fost formulata prezenta contestație la executare. Astfel, dosarul poate fi realocat unui alt executor si poate fi reîncepută executarea silita, avand in vedere faptul ca primul dosar de executare silita a întrerupt cursul prescripției extinctive, întrucât executarea a încetat din motive neimputabile/independente de voința creditorului sau a executorului judeactoresc.
Ulterior cesiunii, aceasta a formulat cerere de încuviințare a executării silite, cerere care a fost admisa la data de 11.01.201.9 - fapt care a întrerupt prescripția extinctiva.
In data de 29.11.2018 dosarul a fost predat la SCPEJ Trifina, T___si G______, in vederea recuperării pe calea procedurii executării silite a creanței datorate de către contestatorul debitor subscrisei creditoare - fapt care a întrerupt prescripția extinctiva.
Pe fondul cauzei, referitor Ia solicitarea contestatorului de „anulare a actelor de executare silita efectuate in dosarul execuțional", a aratat faptul că executarea silita însăși cat si toate actele de executare ce au fost întocmite de către executorul judecătoresc au respectat toate regulile de fond si de forma impuse de dispozițiile Codului de procedura civila, si au fost dispuse in conformitate cu prevederile legii.
In drept, a invocat dispozițiile art. 205NCPC si orice alte dispoziții menționate in cadrul întâmpinării.
La întâmpinare a anexat împuternicire avocațiala__________nr xxxxxxx/26.03.2019 de reprezentare de către av C.A.(f54)
Prin rezoluția din 29.03.2019 s-a fixat primul termen de judecată la data de 22.05.2019 cu citarea părților; contestatorul cu copie întâmpinare, cu mențiunea: să achite taxă judiciară de timbru de 472,12 lei pentru contestația la executare în cuantum, conform disp. art. 10 alin. 2 din O.U.G. nr. 80/2013, sub sancțiunea anulării contestației Ia executare, ca netimbrată; punându-i-se in contestatorului/contestatoarei că are posibilitatea de a formula, în condițiile legii, cerere de acordare a facilităților la plata taxelor judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării, iar față de modul de stabilite a taxei judiciare de timbru au posibilitatea de a formula, în temeiul disp. art. 39 alin. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 cerere de reexaminare, în termen de 3 zile de la comunicarea taxelor, s7a emis adresă către B_Trifina, T_____și G______, cu mențiunea ca până la termen să depună copii certificate de pe dosarul execuțional nr. 3597/2018.
La data de 17.04.2019 s-a depus de către contestator răspuns la întâmpinare f 60-63.
In cuprinsul acestui răspuns la întâmpinare contes tat orul a solicitat respingerea excepției netimbrarii contestației la executare, atașând taxă de timbru aferentă până la primul termen de judecată; respingerea excepției tardivității contestației Ia executare, acțiunea fiind depusă prin poștă în data de 18.02.2019, în cadrul termenului legal de 15 zile, calculat de la primirea înștiințării de executare silită comunicate de SCPEJ TRIFINA, T şi G_, din data de 04.02.2019.respingerea excepției lipsei calității de reprezentant, împuternicirea avocațială fiind depusă o dată cu contestația Ia executare; respingerea excepției inadmisibilității cererii privitoare la prescripția extinctivă, aspectele invocate neavând legătură cu capitolul din NCPC al executării silite, ci intimatul vorbește de dispoziții privitoare la codul civil, referitoare la B.P.A. ar fi închis dosarul în baza art. 703 alin. 1 pct 2 NCPC, ci constatarea închiderii dosarului 311/2011 în baza art. 3715 lit c VCPC și amendarea I.L.cu suma de 1000 lei, amendă judiciară conform 187 NCPC.
La data de 13.09.2017 INVESTCAPIAL MALTA a depus cerere de încetare a executării silite in temeiul art. 371 indice 5, Iit.c C_, astfel conform art. 405 indice 2 alin.3 C_„Prescripția nu este întreruptă dacă cererea de executare a fost respinsă, anulată sau dacă s-a perimat ori dacă cel care a facut-o a renunțat la ea”, prevedere ce a fost menținută și în NCPC în art. 708 alin. 3 NCPC „ Prescripția nu este întreruptă dacă executarea silită a fost respinsă, anulată sau dacă sa perimat ori dacă cel care a facut-o a renunțat la ea
Din anul 2007, când creditul a fost declarat scadent anticipat, anul 2015 luna mai când a fost încasată ultima sumă prin poprire, și până la data de 18.12.2018, data depunerii cererii de executare silită au trecut mai mult de 3 ani, fapt pentru care solicită constatarea împlinirii termenului de prescripție, fiind incidente dispozițiile art. 706 alin. 2 NCPC conform căruia prescripția stinge dreptul de a solicita executarea silită și orice titlu își pierde puterea executorie, în dovedirea excepției prescripției dreptului de a solicita executarea silită a arătat că la data de 08.03.3019, a primit prin curier copia dosarului de executare 321/2011 prin care creditorul inițial, BANCA ROMÂNEASCA S.A., a solicitat executarea silită în data de 25.05.2011, a contractului nr.xxxxxxxx/17.03.2006 pentru suma totală de 4658,46 lei; contractului nr xxxxxxxx/02.12.2005 pentru suma totală de 5306,04 lei;
La data de 23.04.2018 B.P.A. a emis procesul-verbal de închidere a dosarului execuțional 321/2011, urmare a renunțării la executare depusă de I_._______________.
La data de 18.12.2018, același creditor depune Ia SCPEJ Trifină, T și G o nouă cerere de executare silită.
Astfel, de Ia data scadenței anticipate a creditului și până la data depunerii primei cereri de executare s-au scurs mai bine de 11 ani, iar de la data închiderii dosarului 321/2011 și până la data formulării noii cereri de executare mai bine de 6 luni.
Față de dispozițiile art. 453NCPC a solicitat acodarea onorariului de avocat în valoare de 500 lei și orice alte cheltuieli aferente dosarului, inclusiv xeroxarea dosarului de executare de Ia B.P.A.și de Ia SCPEJ Trifina, T.si G.
În baza art. 45 alin. 1 lit f din OUG 80/2013 a solicitat să se dispună restituirea către contestator a sumei achitate cu titlu de taxă de timbru aferentă contestației la executare la rămânerea definitivă a hotărârii pronunțate.
La acest răspuns Ia intampinare a anexat înscrisuri și chitanța si factura onorariu avocat f.64-77.
La data de 18.04.2019 s-a depus in copie certificata dosarul execuțional 3597/2018 al B Trifina T_și Gf 79-140.
La data de 14.05.2019 s-a depus de către contestator chitanța de plata a taxei judiciara de timbru seria xxxxxx/2019 nr.xxxxx (38)/9.04.2019 in val.de 473,00 f 145 și cerere de judecarea cauzei in lipsă.
Prin încheierea de ședința din 9.10.2019 s-au respins excepția netimbrarii invocata de intimata reținând ca contestatorul a achita taxa judiciara de timbru conform chitanței xxxxx/9.04.2019 de la f 145 dosar, excepția tardivității invocata de intimata având in vedre ca actele de executare au fost comunicate la data de 4.02.2019 iar contestatorul a depus contestația la 18.02.2019- data poștei, in termen legal, excepția lipsei calității de reprezentant invocata de intimata având in vedere ca la f 11 dosar se afla împuternicirea avocațiala, s-a unit cu fondul excepția inadmisibilității capătului de cerere referitor Ia prescripția extinctiva,s-a calificat excepția autorității de lucru judecat ca fiind o apărare de fond și s-a respins cererea contestatorului de amendare a intimatei cu suma de 1000 lei ca neîntemeiata.
La solicitarea instanței BANCA ROMANEASCA SA a comunicat cu adresa aflata la f 157 cu referire Ia contractul de credit bancar nr. xxxxxxxx/02.12.2005 titular S.M.A.că ultima rata achitata in contul contractului de credit înainte de începerea executării silite s-a efectuat in data de 02.02.2009., cu precizarea faptul ca nu exsita documente justificative pentru decontarea intrabancara din data de 02.02.2009 in suma de 62.00 RON, aceasta suma a fost folosita pentru achitarea ultimei rate;ultima rata achitata in contul contractului de credit pe perioada executării silite s-a efectuat in data de 02.12.2015 precizând faptul ca, ultima rata achitata in contul contractului de credit pe perioada executării silite din data de 02.12.2015 a fost recuperata de către B.P.A.prin dosarul de executare nr. 321/2011. Suma provine de Ia tertuI poprit societatea xxxxxxx angajatorul persoane fizice S.M.A.;data declarării scadentei anticipate a creditului a fost in data de 04.09.2007;
La aceasta adresa a anexat extrasul de cont din data de 02.02.2009 unde se regăsește suma de 62,00 RON; notificarea declarării scadentei anticipate a creditului, precum si dovada comunicării acesteia către client f. 158-160 La 27.11.2019 contestatorul a depus note de susțineri si cerere de judecarea cauzei in lipsa.
La data de 3.12.2019 s-a depus in copie certificata dosarul execuțional 321/2011 al B.P.A.165-352 iar la data de 15.01.2020 s-a depus in copie certificata dosarul execuțional 3596/2018 al B Trifina,T. GIn cauza a fost încuviințata și administrata proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța retine în fapt următoarele:
La data de 10.12.2018, prin cererea înregistrată sub nr. 3596, la Societatea Civilă Profesională a Executorilor Judecătorești Trifina, T.și G._f.365 , intimata I xxxxx Ldt a solicitat executarea silită a contractului de credit nr. xxxxxxxx din data de 2.12.2005 f. 22-25, prin încheierea nr. 74 din data de 11.01.2019 pronunțată de Judecătoria Câmpina în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX dispunandu-se încuviințarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de contractul de credit mai sus menționat.
Astfel în cadrul dosarului execuțional nr. 3596/2018, la data de 31.01.2019, au fost emise înștiințare și somație către contestator, precum și încheierea nr. 1 privind cheltuielile de executare.
Potrivit art. 712 alin. 1 C.proc.civ., „împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare, se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.”
Conform art. 706 alin. 1 din C.proc.civ., dreptul de a obține executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel, iar, potrivit alin. 2, termenul de prescripție începe să curgă de la data când se naște dreptul de a obține executarea silită.
Nerespectarea termenului de prescripție prev. de art. 706C.proc.civ. are ca efect stingerea dreptului creditorului de a obține executarea silită și orice titlu executoriu își pierde puterea executorie, conform art. 707 alin. 2 C.proc.civ.
Referitor la excepția inadmisibilității privind capătul de cerere referitor la prescripția extinctiva invocata de intimata cu motivarea ca nu se poate invoca excepția prescripției decât în condițiile prevăzute de art. 2513Cod civil, instanța retine următoarele:
Potrivit art. 713 alin. 2 Cod de procedură civilă în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui.
Cum în speță, titlul executoriu este un c ontract de credit, contestatorul este îndreptățit să invoce, pe calea contestației la executare, orice motive de fapt sau de drept privitoare la dreptul pretins, inclusiv excepția dreptului de a cere executarea silită.
Astfel fiind se va respinge excepția inadmisibilității privind capătul de cerere referitor la prescripția extinctiva invocata de intimata.
Potrivit art. 6 din Decretul nr. 167/1958 privitor Ia prescripția extinctivă (în vigoare la data încheierii contractului de credit), dreptul de a cere executarea silită în temeiul oricărui titlu executor se prescrie prin împlinirea unui termen de 3 ani, iar, în conformitate cu art. 7 din același Decret, prescripția începe să curgă de la data la care s-a născut dreptul la acțiune sau dreptul de a cere executarea silită.
Instanța mai reține că, anterior începerii executării silite ce face obiectul cauzei pendinte, pe rolul Biroului Executorului Judecătoresc P.A.a fost înregistrat dosarul de executare nr. 321/2011, privind pe același debitor, contestatorul din prezenta cauză, precum și același contract de credit.
La data de 13.09.2017, creditoarea I.L. a formulat cerere de încetare a executării silite, în temeiul dispozițiilor art. 371 ind. 5 lit. c din vechiul Cod de procedură civilă, solicitând să se procedeze la închiderea dosarului de executare nr. 321/2011, deoarece creditorul a renunțat la executare f.339.
Din cuprinsul procesului verbal încheiat la data de 23.04.2018 f.340 rezulta ca executorul judecătoresc P.A., în dosarul de executare nr. 321/2011, a dispus „închiderea dosarului execuțional nr. 321/2011, precum și numerotarea, șnuruirea, sigilarea și trecerea acestuia în arhivă, spre conservare; predarea către societatea creditoare a titlului executoriu, în original.”
Raportat la dispozițiile articolului invocat de către intimată, în vederea închiderii dosarului de executare silită nr. 321/2011 de către executorul judecătoresc P.A. respectiv art. 371 ind. 5 lit. c din vechiul Cod de procedură civilă, instanța retine că, potrivit disp. art. 405 ind. 2 alin. 3 din vechiul Cod de procedură civ. (preluat și de actualul Cod de procedură civilă, prin disp. art. 709 alin. 3), „prescripția nu este întreruptă dacă cererea de executare a fost respinsă, anulată sau dacă s-a perimat ori dacă cel care a facut-o a renunțat la ea.”
Se mai rețin și dispozițiile art. 371 ind. 6 alin. 1 din vechiul Cod de procedură civilă, potrivit cărora „în cazurile prevăzute de art. 371 ind. 5 lit. b, se poate cere reluarea executării înăuntrul termenului de prescripție a dreptului de a cere executarea silită.” (preluate și de noul C.proc.civ., astfel cum rezultă din coroborarea disp. art. 703 alin. 1 pct. 3 și alin. 2 cu cele ale art. 705 alin. 1).
In speța instanța reține din cuprinsul adresei emise la data de 12.11.2019 de Banca Romaneasca SA, înaintata instanței f. 157 că, la data de 04.09.2007, creditorul inițial a declarat scadența anticipată a creditului ce a făcut obiectul contractului de credit nr.xxxxxxxx/2.12.2005 , astfel data până la care putea solicita executarea silită a titlului executoriu menționat fiind 04.09.2010.
Se retine insa ca la data de 02.02.2009, contestatorul a achitat voluntar o ultimă rată aferentă contractului, întrerupând, astfel, termenul de prescripție mai sus arătat. De la această dată, a început să curgă un nou termen de prescripție, astfel că, la data de 21.06.2011, s-a solicitat încuviințarea executării silite, înregistrându-se, cum mai sus s-a reținut, pe rolul Biroului executorului judecătoresc P.A.dosarul de executare nr. 321/2011 f. 166.
In speța raportat la considerentele mai sus menționate instanța retine că atâta vreme cât intimata a renunțat la executare, termenul de prescripție nu a fost întrerupt, curgând în continuare, începând cu data de 02.02.2009.
In cauză instanța retine ca termenul până la care intimata avea posibilitatea legală de a formula cererea de executare silită era 02.02.2012, raportat la ultima plată achitată benevol de către contestator, respectiv 02.02.2009 (după declararea scadenței anticipate a creditului).
Este de remarcat ca cererea de executare ulterioară, respectiv cea din 10.12.2018 înregistrată sub nr. 3596, la Societatea Civilă Profesională a Executorilor Judecătorești Trifina, T.și G., nu a fost formulată înăuntrul termenului de prescripție a dreptului de a cere executarea silită, ci cu aproximativ șase ani după acest moment, respectiv Ia data de 10.12.2018.
Mai mult instanța reține că si raportat la ultima plată achitată la data de 02.12.2015 in contul contractului de credit pe perioada executării silite, de către contestator ,în dosarul de executare nr. 321/2011 aflat pe rolul B.P.A.f. 157, cererea de executare silită din data de 10.12.2018 a fost formulata cu depășirea termenului legal de trei ani de Ia începerea cursului prescripției, termen legal care s-a împlinit la data de 02.12.2018.
In cauza nu poate fi primita susținerea intimatei in sensul că înscrierea dreptului de creanță în Arhiva de garanții reale mobiliare întrerupe prescripția dreptului de a solicita executarea silită.
Sub acest aspect instanța retine că aceasta nu reprezintă act de executare, întrucât potrivit art. 667C.proc.civ., dacă cererea de executare a fost încuviințată, executorul judecătoresc va comunica debitorului o copie de pe încheierea dată în condițiile art. 665C.proc.civ., împreună cu o copie certificată de pe titlul executoriu și, dacă legea nu prevede altfel, o somație. Așadar, somația reprezintă un act începător de executare și nicidecum înscrierea dreptului de creanță în Arhiva de garanții reale mobiliare nu poate fi un act începător de executare, care să poată întrerupe cursul prescripției, potrivit art. 16 din Decretul nr. 167/1958 (legea în vigoare la data încheierii contractului de credit ce face obiectul cauzei pendinte).
Astfel fiind, în cauza de față, potrivit art. 7 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958, termenul de prescripție de 3 ani începe să curgă de la data de la 02.02.2009, data achitării, de către contestator, a ultimei rate aferentă contractului, în mod benevol, după declararea scadenței anticipate a creditului iar cererea de executare silită a fost formulată la data de 10.12.2018, deci după împlinirea termenului de prescripție de 3 ani ce curge de la 02.02.2009.
Întrucât acest termen nu a fost suspendat sau întrerupt printr-unul dintre cazurile prevăzute de lege, nefacându-se dovada în acest sens, se constată că dreptul de a cere executarea silită a contractului de credit nr.xxxxxxxx/2.12.2005, s-a împlinit, el pierzându-șî, astfel, puterea executorie.
Astfel fiind instanța va admite excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită invocată de contestator si va constata prescris dreptul de a cere executarea silita a titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr.xxxxxxxx/2.12.2005.
Pe cale de consecința va anula formele de executare silită efectuate in temeiul titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr.xxxxxxxx/2.12,2005 de Societatea Civila Profesionala a Executorilor Judecătorești Trifina, T.șî G._in dosarul de executare nr.3596/2018 inclusiv încheierea nr. 74 din data de 11.01.2019 pronunțată de Judecătoria Câmpina în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX și dispune încetarea executării silite în acest dosar.
Examinarea acestei excepții a determinat instanța să nu mai analizeze celelalte aspecte de nelegalitate și netemeinicie a executării silite, invocate de contestator, reținând că, potrivit art. 248 alin.l C.proc.civ, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, cercetarea în fond a cauzei.
Raportat la cele anterior menționate in baza disp.art.712 si urm. C.proc.civ urmează a se admite contestația la executare formulată de contestatorul S.M.A.in contradictoriu cu intimata I.L.
In baza art. 45 alin. 1 lit. f și alin. 2 din OUG nr. 80/2013, va dispune restituirea către contestator a taxei judiciare de timbru în sumă de 473 lei achitată de acesta conform chitanței seria xxxxxx/2019 nr.xxxxx (38)/9.04.2019, emisă de Municipiul Câmpina, Direcția Economică - Impozite și Taxe, la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
în baza art .453 alin.l C.proc.civ va obliga intimata să plătească contestatorului suma de 1060 Iei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat ( 1000 lei) si contravaloare fotocopiere dosar executare silită ( 60 lei).
In baza disp.art. 720 alin.4 C.p.c după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri un exemplar de pe aceasta se va comunica Societății Civile Profesionale a Executorilor Judecătorești Trifina, T.și G.
Văzând și disp. art. 651 alin. 4 C.proc.civ.,
Tribunalul Sibiu
Lovire sau alte violente [ art 180 al 2 c.p. ] .Corecta individualizare a pedepsei fata de gradul de pericol social si contributia efectiva la savarsirea infractiunii .Corecta acordare a cuantumului daunelor morale pentru prejudiciul nepatrimonial
Judecătoria Moinești
Loviri si alte vatamari
Judecătoria Târgu-Cărbunești
Art. 180, alin. 2 Cod Penal
Judecătoria Câmpina
VĂTĂMARE CORPORALĂ DIN CULPĂ
Tribunalul Argeș
Pentru a consulta jurisprudenţa instanţei, accesaţi site-ul http://www.justitie-ag.ro/tr_ag/practica_instanta.asp