Nulitate act

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpina sub nr. .... la data de ...., reclamanta C. M., cu domiciliul în mun. .........., a chemat în judecată pe pârâţii C. N.  şi C. M., ambii cu domiciliul în ...., solicitând instanţei de judecată să constate nulitatea absolută a contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. ...., precum şi repunerea părţilor în situaţia anterioară.

În motivarea acţiunii, a arătat că tatăl său şi pârâtul au devenit proprietari şi asupra a două loturi de teren, fiecare în suprafaţă de 1.276 mp, loturi care au ieşiri spre străzi diferite.

Precizează că tatăl său, în anul 2008, în urma unui control de rutină, a descoperit că este bolnav la plămâni, în fază incipientă, iar fratele său l-a convins să nu facă nicio operaţie în acest sens şi nici să urmeze un tratament, ci îi face cunoştinţă cu o femeie din municipiul Brașov cu care, de altfel, se şi căsătoreşte.

Menţionează că, în municipiul Brașov, tatăl său era tratat foarte urât de către soţia sa, motiv pentru care a dorit să îl ia înapoi acasă, în municipiul București, însă nu a reuşit, iar, în anul 2016, tatăl său divorţează de soţia sa.

De atunci, a stat numai prin spitale, întrucât fratele său, pârâtul, nu l-a luat să locuiască cu el, în municipiul Ploiești, unde a sa locuinţă are cinci camere.

Arată că tatăl său, nici de această dată, nu a vrut să vândă niciun bun de-al său. În data de ......, pârâtul se duce cu numita A. L. în ....., în vederea autentificării unei procuri, pentru ca tatăl său să vândă, prin intermediul acesteia, bunuri imobile pe care acesta le deţine în proprietate. Astfel, cu numai patru zile înainte de a deceda, la data de ....., s-a încheiat actul de vânzare - cumpărare a cărui nulitate o solicită.

Precizează că, în perioada iulie 2016 - 20.12.2016, tatăl său era foarte bolnav, nu se mai putea ţine pe propriile picioare, nu putea fi dus la niciun birou notarial şi niciun notar nu putea să se deplaseze la locul unde acesta se afla, pentru a semna procura.

Consideră că tatăl său nu a împuternicit pe nimeni să încheie acte de vânzare - cumpărare, în numele său, presupunând că suma de 5.000 de euro, menţionată în actul atacat este, de fapt, posibil, recompensa mandatarei.

În drept, şi-a întemeiat cererea pe disp. art. 1179 alin. 1 pct. 1, 2 şi 4 C.civ., art. 1236 alin. 2 C.civ.

În dovedire, a solicitat încuviinţarea probelor cu înscrisuri, interogatoriul pârâţilor, prezumţii, expertiză pertinentă. A anexat înscrisurile aflate la filele 21-30. Ulterior, a înţeles să depună şi alte înscrisuri în dovedirea cererii sale.

Pârâţii au depus întâmpinare, la data de 15.03.2018, prin care au solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată. Cu obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, au arătat că nulitatea absolută este confundată de către reclamantă cu nulitatea relativă, iar, în ceea ce priveşte situaţia de fapt, arată că situaţia reală a fost cu totul diferită.

Terenul ce a făcut obiectul actului a cărui nulitate se solicită este teren moştenit de la părinţii săi, situat în prelungirea casei părinteşti, pe care l-a împărţit, în mod legal, cu fratele său, aşa cum au considerat, iar, pe restul de teren, în suprafaţă de 779 mp, au rămas în indiviziune.

În legătură cu vânzarea terenului ce face obiectul prezentei acţiuni, arată că a fost voinţa fratelui său de a i-l vinde, voinţă neviciată, s-a oferit să îl cumpere.

Precizează pârâtul că fratele său nu suferea de boala de care spune reclamanta, era sănătos mintal, existând o expertiză psihiatrică în acest sens. Fratele său suferea de inimă, având stend implantat şi stimulator cardiac.

În drept, au invocat disp. art. 205 C.proc.civ.

În dovedire, au solicitat probele cu înscrisuri, interogatoriu, proba testimonială cu doi martori, expertiză topo.

La data de 11.04.2018, reclamanta a depus răspuns la întâmpinare, arătând că pârâtul ştia încă din anul 2008 că fratele său are o tumoare malignă la un plămân şi, totuşi, a procedat în sensul celor arătate în cererea de chemare în judecată.

Consideră că cea de-a doua soţie a tatăl său, împreună cu pârâtul, au încercat, prin diverse metode şi modalităţi, să îl determine pe tatăl său să le dea proprietăţile.

În ceea ce priveşte susţinerea pârâţilor din întâmpinare, în sensul că voinţa tatălui său de a vinde imobilul teren a fost neviciată, arată că pârâţii omit, cu intenţie vădită şi nu menţionează nimic despre mandatara A. L., prin intermediul căreia s-a procedat la vânzarea terenului ce a făcut obiectul contractului de vânzare - cumpărare, a cărui nulitate se solicită.

Consideră că preţul de 5.000 de euro, menţionat în cuprinsul contractului a fost stabilit cu scopul de a nu fi plătit.

Apreciază că ce ceea ce a făcut pârâtul tatălui său, de a nu-l lăsa să se trateze, era cu scopul ca aceasta să nu îşi poată moşteni părintele.

Răspunsul la întâmpinare nu a fost motivat în drept.

La data de 20.06.2018, reclamanta a depus precizări/completări, solicitând şi anularea/desfiinţarea totală a procurii notariale autentificată sub nr. 2662/31.08.2018.

În motivare, a arătat că procura este primul act juridic de dispoziţie în baza căruia se înstrăina terenul din intravilanul localităţii Băicoi, cu trei zile înainte ca tatăl său să moară, în 15 decembrie 2016.

La data de 22.06.2018, a depus precizări, solicitând anularea/desfiinţarea totală a aceleiaşi procuri notariale, reiterând aceleaşi motive de fapt.

În drept, a invocat disp. art. 1204 şi urm. C.civ., art. 1246 C.civ.

La termenul de judecată din data de 20.06.2018, reclamanta a arătat că solicită anularea, desfiinţarea totală a procurii pentru lipsa capacităţii, lipsa consimţământului, fraudă la lege.

La data de 25.10.2018, pârâţii au depus întâmpinare la precizările, completările depuse la dosarul cauzei de către reclamantă (filele 188-191), susţinând că procura a fost încheiată la cererea expresă a fratelui pârâtului, fiind întocmită în mod legal.

În drept, au invocat disp. art. 1204, art. 1235 C.civ., art. 205 C.proc.civ.

În cauză, s-au administrat probele cu înscrisuri, iar, pentru pârâţi, şi proba testimonială cu un martor.

Pentru termenul de judecată din data de 17.02.2021, reclamanta a depus la dosarul cauzei un memoriu, în cuprinsul căruia a precizat că cele trei motive pentru anularea/nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare, respectiv lipsă preţ, lipsă consimţământ şi cauză ilicită (pentru ca reclamanta să nu poată moşteni acest teren).

La termenul de judecată din data de 27.05.2021, instanţa a calificat cererea reclamantei, faţă de motivele de fapt invocate, ca fiind nulitate absolută/anulare acte juridice.

Analizând cererea formulată, prin prisma susţinerilor părţilor şi probatoriului administrat, raportat la dispoziţiile legale incidente în cauză, instanţa reţine următoarele:

La data de ..., Societatea Profesională Notarială ..... a autentificat procura nr. ... (filele 245, 246), din cuprinsul căreia rezultă că numitul C. Gh., tatăl reclamantei C. M., în calitate de proprietar şi a imobilului situat în oraşul ... înscris în CF nr. ... a localităţii ..., cu nr. cadastral ..., reprezentând lotul I, constituit din teren curţi construcţii şi arabil, în intravilan, în suprafaţă de 1.276 mp, a împuternicit pe numita A. L., ca, în numele său şi pentru sine, să vândă oricui va crede de cuviinţă şi la preţul ce-l va considera mai avantajos pentru el, bunurile mobile şi imobile descrise în actul juridic de mai sus.

Se reţine, astfel, că mandatara a fost împuternicită să negocieze, cu depline puteri, toate clauzele contractului de vânzare - cumpărare şi să încaseze preţul vânzării.

Imobilul mai sus menţionat a fost vândut la data de 15.12.2016, potrivit contractului de vânzare - cumpărare nr. .. autentificat de către Societatea Profesională Notarială ... (fila 22 din dosar), din cuprinsul căruia rezultă că numitul C. Gh., prin mandatar A. L., a vândut numitului C. N., căsătorit cu C.M. (pârâţilor din prezenta cauză), terenul fără construcţii, proprietatea sa, în suprafaţă de 1.276 mp, situat în oraşul ...., înscris în CF nr. ... a localităţii ..., cu nr. cadastral ....

 Din acelaşi act juridic, rezultă că preţul vânzării a fost de 5.000 de euro, pe care vânzătorul, prin mandatara sa, a declarat că l-a primit, în întregime, de la cumpărător, la data autentificării actului.

 Astfel cum rezultă din certificatul de deces seria DC nr. ... eliberat la data de ... (fila 4 din dosar), la data de 20.12.2016, a decedat numitul C. G., tatăl reclamantei C.M., respectiv fratele pârâtului C. N..

 Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat, faţă de motivele de fapt arătate şi calificarea cererii de chemare în judecată, de către instanţa de judecată, anularea, respectiv nulitatea absolută a celor două acte menţionate, respectiv procurii nr. 2662/31.08.2016 autentificată de către S. P. N. C. M. şi L. R. M., din municipiul B., judeţul B. şi contractului autentificat la data de ...... sub nr. .... de către S. P. N. L. M. şi L. M. – L., din municipiul P., judeţul P..

 Referitor la cererea privind anularea/nulitatea absolută a procurii nr. .... autentificată de către S. P. N. C. M. şi L. R. M., din municipiul B., judeţul B., instanţa o apreciază neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

O condiţie de validitate pentru consimţământ este ca acesta să provină de la o persoană cu discernământ.

Cu toate că această cerinţă a consimţământului nu se confundă cu condiţia capacităţii, între ele există o strânsă legătură.

Astfel, persoanele fizice cu capacitate deplină de exerciţiu sunt prezumate că au discernământul necesar pentru a încheia acte juridice civile. Aceasta prezumţie nu este una absolută, ci relativă, putând fi răsturnată prin dovada lipsei voinţei conştiente în momentul întocmirii actului.

 În conformitate cu art. 1204 Cod civil, „consimţământul părţilor trebuie să fie serios, liber şi exprimat în cunoştinţă de cauză”, manifestarea de voinţă a părţilor fiind producătoare de efecte juridice numai dacă a fost liberă şi conştientă.

Art. 1206 Cod civil stabileşte că „(1) Consimţământul este viciat când este dat din eroare, surprins prin dol sau smuls prin violenţă. (2) De asemenea, consimţământul este viciat în caz de leziune.”

Potrivit art. 1205 alin. 1 Cod civil, este anulabil contractul încheiat de o persoană care, la momentul încheierii acestuia, se afla, fie şi numai vremelnic, într-o stare care o punea în neputinţă de a-şi da seama de urmările faptei sale, iar, conform alineatului 2 al aceluiaşi text legal, contractul încheiat de o persoană pusă ulterior sub interdicţie poate fi anulat dacă, la momentul când actul a fost făcut, cauzele punerii sub interdicţie existau şi erau îndeobşte cunoscute.

Art. 1180 C.civ. prevede că „Poate contracta orice persoană care nu este declarată incapabilă de lege şi nici oprită să încheie anumite contracte.”

Doctrina a statuat că, prin capacitatea de a încheia actul juridic civil, se înţelege acea parte a capacităţii de folosinţă a persoanei fizice şi a persoanei juridice ce constă în aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular de drepturi şi obligaţii civile prin încheierea actelor juridice civile.

În legătură cu regula capacităţii de a încheia acte juridice civile, se impun două precizări, sub aspectul corelaţiei dintre capacitate şi discernământ, 1) în timp ce capacitatea constituie o stare de drept (de iure), discernământul este o stare de fapt (de facto); 2) capacitatea izvorăşte numai din lege, pe când discernământul este de natură psihologică.

Discernământul poate exista, izolat, chiar la o persoană incapabilă, după cum o persoană capabilă se poate găsi într-o situaţie în care vremelnic să nu aibă discernământ.

Raportat la cauza pendinte, instanţa reţine că, potrivit raportului de expertiză medico-legală psihiatrică depus la dosarul cauzei, la fila 225, numitul C. G. nu prezenta semne sau simptome clinice de boală psihică sau deteriorare cognitiv intelectuală. S-a apreciat că avea capacitatea psihică de exerciţiu păstrată şi, astfel, nu se impunea punerea sa sub interdicţie.

Mai mult, din Ordonanţa din data de ... dată în dosarul nr. .. de către P.de pe lângă C.de A. B., rezultă că, în cauză, s-a efectuat o constatare tehnico - ştiinţifică grafică, din raportul întocmit rezultând că semnăturile aplicate pe procura autentificată sub nr. .... şi pe cererea de autentificare din aceeaşi dată, au fost executate de mandantul C. G. (fila 341 din dosar).

Şi din Ordonanţa dată în data de ... de către P. de pe lângă C.de A. B. în dosarul nr. ....., se reţine că originalul procurii autentificată a fost predat, în original, procurorului de caz, pentru a fi expertizată criminalistic, rezultând, astfel, că semnătura aparţinea lui C. G., tatălui reclamantei, care se prezentase, de altfel, de mai multe ori, la biroul notarului public, în scopul întocmirii procurii (filele 610 - 613).

Potrivit disp. art. 255 alin. 2 C.proc.civ., „dacă un anumit fapt este de notorietate publică ori necontestat, instanţa va putea decide, ţinând seama de circumstanţele cauzei, că nu mai este necesară dovedirea lui.”

Raportat la susţinerea reclamantei în sensul că tatăl său a fost diagnosticat cu cancer pulmonar, nu înseamnă că acesta din urmă nu putea încheia procura, diagnosticul nefiind de natură a altera capacitatea mentală a sa, cu atât mai mult cu cât diagnosticul a fost pus încă din anul 2008, iar, în anul 2011, când s-a încercat punerea acestuia sub interdicţie, nu s-a realizat, tocmai ca urmare a constatării faptului că numitul C. G. avea capacitatea psihică de exerciţiu păstrată.

Din materialul probator administrat în cauză, rezultă că, într-adevăr, intenţia numitului C. G. a fost aceea de a vinde bunurile cuprinse în procura nr. ..... autentificată de către S. P. N. C. M. şi L. R. M., din municipiul B., judeţul B., prin mandatarul său.

În continuare, potrivit disp. art. 1235 C.civ., „Cauza este motivul care determină fiecare parte să încheie contractul.”, iar art. 1236 C.civ. prevede condiţiile acesteia, respectiv: (1) Cauza trebuie să existe, să fie licită şi morală. (2) Cauza este ilicită când este contrară legii şi ordinii publice. (3) Cauza este imorală când este contrară bunelor moravuri.

Art. 1237 din acelaşi act normativ defineşte frauda la lege, respectiv „Cauza este ilicită şi atunci când contractul este doar mijlocul pentru a eluda aplicarea unei norme legale imperative.”, art. 1238, sancţiunile: „(1) Lipsa cauzei atrage anulabilitatea contractului, cu excepţia cazului în care contractul a fost greşit calificat şi poate produce alte efecte juridice.

(2) Cauza ilicită sau imorală atrage nulitatea absolută a contractului dacă este comună ori, în caz contrar, dacă cealaltă parte a cunoscut-o sau, după împrejurări, trebuia s-o cunoască.”, iar art. 1239, proba cauzei: „(1) Contractul este valabil chiar atunci când cauza nu este expres prevăzută.

(2) Existenţa unei cauze valabile se prezumă până la proba contrară.”

 Frauda la lege (invocată de către reclamantă în constatarea nulităţii absolute a procurii ce face obiectul analizei de faţă) reprezintă acea operaţiune prin care, la întocmirea unui act juridic, în scopul eludării unor norme legale imperative, sunt uzitate alte norme legale, prin deturnarea acestora din urmă de la scopul în care au fost edictate de legiuitor. În acest sens, prin fraudarea legii nu este încălcată litera legii de ordine publică, dar este nesocotit spiritul acesteia. Frauda la lege conţine două elemente: un element obiectiv, constând în mijloacele aparent legale care sunt utilizate şi un element subiectiv, constând în intenţia de eludare ori de sustragere de la norma legală aplicabilă. Prin urmare, simpla încălcare a prevederilor legale nu reprezintă fraudă la lege, ci este necesar să se facă dovada faptului că părţile (în cauză, pârâţii) au acţionat de conivenţă pentru a eluda prevederile legale, precum şi dovada utilizării unui mijloc/mecanism fraudulos prin care au fost eludate prevederi legale imperative. Întrucât sarcina probei, cu privire la existenţa unei fraude la lege, revine, în cauza de faţă, reclamantei, instanţa apreciază că aceasta nu se poate baza pe simple afirmaţii, ci este necesar să facă dovada atât a intenţiei pârâţilor de a frauda legea, cât şi a procedeului fraudulos prin care au fost eludate prevederi imperative ale legii.

Prin raportare la condiţiile necesare aneantizării actului pentru motivul fraudei la lege prezentate anterior, instanţa reţine că simpla afirmare a existenţei unei fraude nu este suficientă pentru îndepărtarea din circuitul civil a unui act încheiat în forma notarială, cum este cel în litigiu. Instanţa consideră că proba faptei ilicite constând în eludarea intenţionată a unor dispoziţii legale imperative prin încheierea actului trebuie dovedită dincolo de orice dubiu, de vreme ce frauda nu se prezumă. Împrejurare că s-a procedat la autentificarea procurii pentru ca, la masa succesorală rămasă de pe urma tatălui său, să nu mai intre bunul mai sus menţionat, nu este aptă să complinească acest standard probatoriu, planând un dubiu puternic asupra existenţei intenţiei de fraudă şi asupra normei legale imperative de referinţă în analiza fraudei. Faţă de acest aspect, instanţa va înlătura şi argumentul privind nulitatea absolută a contractului pentru fraudă la lege, ca neîntemeiat.

În temeiul art. 129 din C.proc.civ., părţile au îndatorirea ca, în condiţiile legii, să urmărească desfăşurarea şi finalizarea procesului. De asemenea, ele au obligaţia să îndeplinească actele de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau de judecător.

Totuşi, instanţa aminteşte reclamantei că tatăl său, în timpul vieţii sale, putea dispune de bunurile sale, după voia sa.

Revenind, concluzia de mai sus este valabilă şi cu privire la o eventuală cauză imorală (raportat la cele susţinute de către reclamantă), care nu rezultă din niciun mijloc de probă existent la dosar. Instanţa are în vedere faptul că o cauză este imorală atunci când încalcă bunele moravuri, precum şi atunci când obiectul actului juridic este imoral, reciproca nefiind valabilă. Cercetând obiectul actului în discuţie, în absenţa altor precizări ori elemente de probă în acest sens, instanţa consideră că acesta respectă regulile morale, fiind vorba despre o procură în vederea vânzării unor bunuri mobile şi imobile, care, în principiu, nu poate avea nimic imoral, prin ea însăşi.

Se reţine, astfel, că, prin încheierea procurii, defunctul C. G., prezent fiind în faţa unui notar public, a dorit să dispună cu privire la exercitarea dreptului său de proprietate asupra propriului patrimoniu.

Referitor la cererea reclamantei privind anularea/nulitatea absolută a contractului autentificat la data de .... sub nr. ...de către S. P. N. L. M. şi L. M. – L., din municipiul P., judeţul P., instanţa reţine următoarele:

În conformitate cu art. 1204 Cod civil, „consimţământul părţilor trebuie să fie serios, liber şi exprimat în cunoştinţă de cauză”, manifestarea de voinţă a părţilor fiind producătoare de efecte juridice numai dacă a fost liberă şi conştientă.

Art. 1206 Cod civil stabileşte că „(1) Consimţământul este viciat când este dat din eroare, surprins prin dol sau smuls prin violenţă. (2) De asemenea, consimţământul este viciat în caz de leziune.”

Potrivit art. 1205 alin. 1 Cod civil, este anulabil contractul încheiat de o persoană care, la momentul încheierii acestuia, se afla, fie şi numai vremelnic, într-o stare care o punea în neputinţă de a-şi da seama de urmările faptei sale, iar, conform alineatului 2 al aceluiaşi text legal, contractul încheiat de o persoană pusă ulterior sub interdicţie poate fi anulat dacă, la momentul când actul a fost făcut, cauzele punerii sub interdicţie existau şi erau îndeobşte cunoscute.

Cum mai sus s-a reţinut, defunctul C. G., având intenţia de a îşi înstrăina bunurile proprietatea sa, a încheiat procura nr. .... autentificată de către S. P. N. C. M. şi L. R. M., din municipiul B., judeţul B., împuternicind, astfel, pe numita A. L., ca, în numele său şi pentru sine, să vândă oricui va crede de cuviinţă şi la preţul ce-l va considera mai avantajos pentru el, bunurile mobile şi imobile descrise în cuprinsul procurii, inclusiv terenul în suprafaţă de 1.276 mp, situat în oraşul B., str. .... nr. ..., judeţul P., înscris în CF nr. .... a localităţii B., cu nr. cadastral .....

Astfel, contractul a cărui anulare se solicită a fost semnat de către mandatarul vânzătorului, nicidecum de către acesta din urmă, personal, în baza procurii faţă de care instanţa a apreciat că a fost semnată de către însuşi C. G., în faţa notarului public, având capacitatea psihică de exerciţiu păstrată.

Faţă de susţinerea reclamantei că, în speţă, este vorba despre o cauză ilicită, instanţa o apreciază ca neîntemeiată, având în vedere că motivul invocat de către aceasta, respectiv că s-a procedat în sensul încheierii acestor acte juridice tocmai pentru a nu mai fi incluse, la masa succesorală a tatălui său, bunul mobil reprezentat de terenul în suprafaţă de .... mp, situat în oraşul B., str. R....nr. ..., judeţul Prahova, înscris în CF nr. .... a localităţii B., cu nr. cadastral ...., nu se încadrează în niciunul dintre cele prev. de art. 1.236 şi urm. C.civ., cu atât mai mult cu cât defunctul C. G., cât timp era în viaţă, putea dispune de bunurile sale, după cum dorea.

 Însă, faţă de susţinerea reclamantei în sensul că nu s-a plătit, cu titlu de preţ, nicio sumă de bani, instanţa o apreciază ca fiind întemeiată, pentru cele ce vor urma:

 Potrivit disp. art. 1251 C.civ., „Contractul este anulabil când au fost nesocotite dispoziţiile legale privitoare la capacitatea de exerciţiu, când consimţământul uneia dintre părţi a fost viciat, precum şi în alte cazuri anume prevăzute de lege.”

 Art. 1650 alin. C.civ. prevede că „Vânzarea este contractul prin care vânzătorul transmite sau, după caz, se obligă să transmită cumpărătorului proprietatea unui bun în schimbul unui preţ pe care cumpărătorul se obligă să îl plătească.”, iar art. 1665 alin. 1 C.civ., „Vânzarea este anulabilă atunci când preţul este stabilit fără intenţia de a fi plătit.”

Din cuprinsul contractului autentificat la data de .... sub nr... de către Societatea P. N. L. M. şi L. M. – L., din municipiul P., judeţul P., rezultă că preţul vânzării a fost de 5.000 de euro, pe care vânzătorul, prin mandatara sa, a declarat că l-a primit, în întregime, de la cumpărător, la data autentificării actului.

Mandatara A. L., deşi declară astfel în faţa notarului public, totuşi, în faţa organului de cercetare penală, în dosarul nr. .... al P. de pe lângă C. de A. B., declară că, după încheierea contractului de vânzare-cumpărare, nu a mai discutat cu C. G., iar, la scurt timp, a aflat că a decedat.

A mai declarat că a avut impresia că defunctul C. G. a dorit să transmită lui C. N. proprietatea acelui teren, ca o recompensă sau mulţumire pentru ajutorul pe care i-l oferise.

Din aceeaşi declaraţie, rezultă că nu i s-a cerut să valorifice şi celelalte bunuri mobile şi imobile menţionate în procură, de fapt, procura a fost păstrată de către C. N., pe care nu l-a auzit, de la momentul autentificării procurii şi până în decembrie 2016, să caute cumpărător sau să i se ceară martorei să caute, pentru celelalte bunuri.

Audiată fiind, de către instanţa de judecată, în cauza pendinte, aceeaşi martoră, A. L., a declarat că pârâtul nu i-a dat suma de 5.000 de euro, pentru a merge la fratele său, să îi înmâneze, cu titlu de preţ; nu ştie nimic de această sumă.

A mai declarat martora că, la momentul încheierii contractului, nu s-a dat nicio sumă de bani.

În ceea ce priveşte declaraţia martorei în sensul că pârâtul s-ar fi dus la spital şi i-ar fi dat fratelui său suma de 5.000 de euro, instanţa o va înlătura, întrucât nici măcar pârâtul nu a afirmat în acest sens, rezumându-se numai la alegaţia că, în contract, a fost stipulat preţul vânzării, respectiv suma de 5.000 de euro.

Mai mult, faţă de afirmaţia martorei în sensul că pârâtul a plecat la B., să-i plătească fratelui său spitalizarea, instanţa observă că, potrivit certificatului medical constatator al decesului nr. ... (fila 614 din dosar), numitul C. G. a decedat într-un spital de stat, nicidecum într-un spital privat, unde pârâtul să trebuiască să achite, pentru spitalizarea fratelui său, vreo sumă de bani.

Conchizând, instanţa reţine că, raportat la situaţia de fapt, defunctul C. G. a dorit să-şi înstrăineze bunurile mobile şi imobile pe care le deţinea în proprietate, deloc de neglijat, poate, din cauza atitudinii pe care fiica sa a avut-o în ultimii săi ani din viaţă (însă acest aspect excede cadrului procesual), însă acest lucru nu s-a concretizat, având în vedere faptul că, deşi s-a stipulat un preţ în cuprinsul actului juridic analizat, acesta a fost fictiv, fără intenţia de a fi plătit.

Rezultă, fără putinţă de tăgadă, că mandatara A. L. avea cunoştinţă şi a acceptat faptul că pârâtul, în calitatea sa de cumpărător, nu avea intenţia de a plăti preţul menţionat în contractul autentificat la data de ... sub nr. ... de către S. P. N. L. M. şi L. M. – L., din municipiul P., judeţul P.. Mai mult, deloc de neobservat este împrejurarea că procura, de la momentul întocmirii şi până la cel al autentificării contractului de vânzare - cumpărare, s-a aflat în posesia pârâtului (astfel cum însăşi mandatara a afirmat în declaraţia sa, dată în faţa instanţei), care avea cunoştinţă că fratele său este internat în spital, iar, la numai câteva zile, a şi decedat.

Şi dacă legătura dintre cei doi fraţi ar fi fost cea descrisă de către pârât, instanţa apreciază că, dacă defunctul C. G. ar fi dorit să-i lase fratelui său bunurile mobile şi imobile menţionate în cuprinsul procurii nr. .... autentificată de către S. P. N. C. M. şi L. R. M., din municipiul B., judeţul B., acesta avea posibilitatea întocmirii unui alt act juridic, nicidecum un contract de vânzare - cumpărare, prin menţionarea unui preţ fără intenţia de a fi plătit, cum, în cauza de faţă, s-a procedat.

Faţă de toate cele mai sus reţinute, instanţa urmează a admite în parte cererea şi, în consecinţă, va anula contractul vânzare - cumpărare autentificat sub nr. ... la data de .... de către S. P. N. L. M. şi L. M. – L..

Totodată, văzând disp. art. 1254 alin. 3 C.civ., potrivit cărora, „În cazul în care contractul este desfiinţat, fiecare parte trebuie să restituie celeilalte, în natură sau prin echivalent, prestaţiile primite, potrivit prevederilor art. 1.639-1.647, chiar dacă acestea au fost executate succesiv sau au avut un caracter continuu.”, va obliga pârâţii să predea reclamantei imobilul situat în intravilanul oraşului ....., jud. P..., înscris în CF nr. 26220 a localităţii B...., cu nr. cadastral .....

Va respinge, în rest, cererea, ca neîntemeiată.

Referitor la solicitarea reclamantei de obligare a pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată, instanţa reţine, totodată, că, potrivit art. 453 C.proc.civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată, iar, când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părţi poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, iar, conform art. 452 C.proc.civ., partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă dovada existenţei şi întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.

Având în vedere că se va reţine culpa procesuală a pârâţilor în declanşarea prezentului litigiu, instanţa va admite cererea şi, în consecinţă va dispune ca pârâţii să plătească reclamantei suma totală de 1.617,8 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, din care suma de 1.253 de lei, reprezentând taxă judiciară de timbru şi suma de 364,8 lei, cheltuieli de transport.

Totodată, va lua act de precizarea pârâţilor în sensul că vor solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

Văzând şi disp. art. 466 C.proc.civ.,

Domenii speta

Spete similare