Muncă în folosul comunităţii respinsă

SENTINŢA CIVILĂ Nr. 858

Şedinţa publică de la 06 Septembrie 2021

INSTANŢA

Prin cererea adresată Judecătoriei Făurei şi înregistrată la data de 15.04.2021 sub nr. ..............., petenta X a solicitat înlocuirea sancţiunilor amenzilor contravenţionale în cuantum total de 3500 lei privind pe intimatul-contravenient Y cu sancţiunea obligării acestuia la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii.

În motivarea cererii, petenta a arătat că intimatul nu a achitat amenda contravențională în termenul legal și nu a avut posibilitatea executării silite, persoana intimată fiind declarată insolvabilă, conform procesului verbal de constatare şi declarare a stării de insolvabilitate nr. .../02.02.2021.

În drept, au fost invocate dispoziţiile OG nr.2/2001.

La cerere au fost ataşate înscrisuri.

Legal citat, intimatul nu a depus întâmpinare şi nu s-a prezentat în faţa instanţei pentru a-şi exprima poziţia procesuală.

Analizând actele dosarului, instanţa reţine următoarele:

Potrivit art. 9 alin.3 din OG 2/2001:” În cazul în care contravenientul persoană fizică nu a achitat amenda în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a sancţiunii şi nu există posibilitatea executării silite, organul de specialitate al unităţii administrativ-teritoriale prevăzut la art. 39 alin. (2) lit. a) în a cărui rază teritorială domiciliază contravenientul va sesiza instanţa judecătorească în a cărei circumscripţie domiciliază acesta, în vederea înlocuirii amenzii cu sancţiunea obligării contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii, ţinându-se seama de partea din amendă care a fost achitată.

Din acest text de lege rezultă că, pentru a fi admisibilă cererea, trebuie îndeplinite două condiţii, şi anume: contravenientul să nu fi achitat amenda în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a sancţiunii şi să nu existe posibilitatea executării silite.

De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 39 alin.3: “Executarea se face în condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale privind executarea silită a creanţelor fiscale.”

În ceea ce priveşte cea de-a doua condiţie, respectiv să nu existe posibilitatea executării silite, instanţa constată că aceasta nu este îndeplinită.

Aşadar, ca o condiţie obligatorie şi prealabilă sesizării instanţei de judecată, este necesar să nu existe posibilitatea executării silite a debitorului prin modalităţile prevăzute de lege, ceea ce presupune ca, în urma încercării de executare silită a acestuia, alternativ sau concomitent, prin toate modalităţile prevăzute de Codul de procedură fiscală, să rezulte că acesta nu deţine bunuri mobile sau imobile şi nici nu are venituri urmăribile.

Art. 265 din Legea 207/2015:” (2) Pentru obligaţiile fiscale ale debitorilor declaraţi în stare de insolvabilitate care nu au venituri sau bunuri urmăribile, conducătorul organului de executare silită dispune scoaterea creanţei din evidenţa curentă şi trecerea ei într-o evidenţă separată pe baza procesului-verbal de insolvabilitate.(3) În cazul debitorilor prevăzuţi la alin. (2) executarea silită se întrerupe. Organul fiscal are obligaţia ca cel puţin o dată pe an să efectueze o investigaţie asupra stării acestor contribuabili, care nu constituie acte de executare silită.(4) În cazurile în care se constată că debitorii au dobândit venituri sau bunuri urmăribile, organele de executare silită iau măsurile necesare de trecere din evidenţa separată în evidenţa curentă şi de executare silită.”

Prin urmare, declararea stării de insolvabilitate nu se va putea face decât după parcurgerea tuturor căilor de stabilire a existenţei sau inexistenţei în patrimoniul debitorului atât a bunurilor imobile, cât şi a bunurilor mobile, precum şi a sumelor pe care terţii le datorează acestuia sau a conturilor bancare deţinute de debitor.

Or, în speţă aceste obligaţii nu au fost îndeplinite.

Deşi petenta a depus procesul-verbal de declarare a stării de insolvabilitate, acesta este întocmit în mod formal.

Instanţa reţine că, deşi se declară o prezumtivă stare de insolvabilitate a intimatului, din adresa nr. ..../16.02.2021 emisă de I.T.M. ...... rezultă că intimatul, în prezent, este angajat la .........

Instanţa mai reţine că potrivit dispoziţiilor legale era necesar să fie întocmit un dosar de executare silită complet al contravenientului, în care să se realizeze demersuri de natura celor enumerate mai sus, în vederea încasării amenzilor.

În aceste condiţii, instanţa constată că la dosarul cauzei nu au fost depuse dovezi privind imposibilitatea executării silite prin toate formele de executare silită prevăzute de lege.

În altă ordine, instanţa consideră că nu există o opţiune între a efectua toate demersurile prevăzute de lege în vederea executării silite, care este prioritară, şi solicitarea de înlocuire a amenzii, întrucât legiuitorul ar fi prevăzut o cale directă de acţionare în instanţă pentru transformarea amenzilor în muncă în folosul comunităţii, în cazul neplăţii acestora, or legiuitorul a prevăzut în mod clar că, pentru ca o astfel de solicitare să fie admisă, este necesar să nu existe posibilitatea obiectivă şi concretă de executare silită.

De altfel, Codul de procedură fiscală stabileşte ordinea modalităţilor de stingere a creanţelor fiscale, şi anume: prin plată, compensare, executare silită, scutire, anulare, prescripţie, dare în plată şi prin alte modalităţi prevăzute expres de lege.

Pe de altă parte, neîndeplinirea tuturor dezideratelor în vederea recuperării creanţelor fiscale are efect negativ asupra bugetului local şi, nu în ultimul rând, organul de executare trebuie să aibă rol activ în efectuarea constatărilor premergătoare declarării stării de insolvabilitate.

În concluzie, instanţa reţine că pasivitatea în executarea silită a debitului este imputabilă organului local de executare fiscală, având în vedere că acesta are obligaţia de a face verificări cu privire la solvabilitatea debitorului conform prevederilor  art. 265 alin. (3) C.proc.fiscală actual şi a proceda la executarea silită a acestuia.

Or, în prezenta cauză, nu se poate reține o insolvabilitate a intimatului contravenient ci o culpă a petentei, responsabilă cu executarea silită a acestuia, care a rămas în pasivitate.

Faţă de motivele de fapt şi de drept anterior menţionate, instanţa va respinge cererea petentei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E :

Respinge ca neîntemeiată cererea formulată de petenta X, în contradictoriu cu intimatul Y .

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Apelul se depune la Judecătoria Făurei.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 06 septembrie 2021.

Preşedinte, Grefier,

Domenii speta

Spete similare