În cadrul procedurii simplificate de faliment declanşată faţă de p.f.a. este posibilă antrenarea răspunderii solidare a persoanei fizice, titulară a p.f.a., pentru obligaţiile asumate de p.f.a., în limita sumelor înscrise în tabelul de creanţe şi rămas

În cadrul procedurii simplificate de faliment declanşată faţă  de P.F.A. este posibilă antrenarea răspunderii solidare a persoanei fizice, titulară  a P.F.A., pentru  obligaţiile asumate de P.F.A., în limita sumelor înscrise în tabelul de creanţe şi rămase neacoperite în urma valorificării bunurilor existente în patrimoniul de afectaţiune.

Dispoziţii legale incidente :

Potrivit art. 20 din O.U.G. nr. 44/2008 :

„(1) Titularul PFA răspunde pentru obligaţiile asumate în exploatarea întreprinderii economice cu bunurile din patrimoniul de afectaţiune. Dacă acestea nu sunt suficiente pentru satisfacerea creanţelor, pot fi urmărite şi celelalte bunuri ale debitorului. Dispoziţiile art. 31, 32 şi ale art. 2.324 alin. (3) din Codul civil sunt aplicabile.

(2) În caz de insolvenţă, PFA va fi supusă procedurii simplificate prevăzute de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Orice persoană interesată poate face dovada calităţii de profesionist în cadrul procedurii insolvenţei sau separat, prin acţiune în constatare, dacă justifică un interes legitim”.

Potrivit art. 2324 C.civ. :

„(1) Cel care este obligat personal răspunde cu toate bunurile sale mobile şi imobile, prezente şi viitoare. Ele servesc drept garanţie comună a creditorilor săi.

(2) Nu pot face obiectul garanţiei prevăzute la alin. (1) bunurile insesizabile.

(3) Creditorii ale căror creanţe s-au născut în legătură cu o anumită diviziune a patrimoniului, autorizată de lege, trebuie să urmărească mai întâi bunurile care fac obiectul acelei mase patrimoniale. Dacă acestea nu sunt suficiente pentru satisfacerea creanţelor, pot fi urmărite şi celelalte bunuri ale debitorului.

(4) Bunurile care fac obiectul unei diviziuni a patrimoniului afectate exerciţiului unei profesii autorizate de lege pot fi urmărite numai de creditorii ale căror creanţe s-au născut în legătură cu profesia respectivă. Aceşti creditori nu vor putea urmări celelalte bunuri ale debitorului”.

Potrivit art. 164 din Legea nr. 85/2014, în cazul în care bunurile care alcătuiesc averea unui grup de interes economic ori a unei societăţi în nume colectiv sau în comandită nu sunt suficiente pentru plata creanţelor înregistrate în tabelul definitiv consolidat de creanţe, împotriva grupului sau a societăţii judecătorul-sindic va autoriza executarea silită, în condiţiile legii, împotriva asociaţilor cu răspundere nelimitată sau, după caz, a membrilor, pronunţând o sentinţă executorie, care va fi pusă în executare de lichidatorul judiciar, prin executor judecătoresc.

Potrivit art. 181, al.1 din Legea nr. 85/2014, prin închiderea procedurii de faliment, debitorul persoană fizică va fi descărcat de obligaţiile pe care le avea înainte de intrarea în faliment, însă sub rezerva de a nu fi găsit vinovat de bancrută frauduloasă sau de plăţi ori transferuri frauduloase; în astfel de situaţii, el va fi descărcat de obligaţii numai în măsura în care acestea au fost plătite în cadrul procedurii.

Prin s.c. nr. 641 din 27 septembrie 2021, pronunţată în dosarul nr. ... de Tribunalul Arad,  judecătorul sindic a admis  cererea de autorizare executare silită  formulată  de către lichidatorul C. SPRL, în calitate de lichidator judiciar al debitorului D. PFA, în contradictoriu cu pârâta D, şi, pe cale de consecinţă, în temeiul disp. art. 164 din Legea nr. 85/2014 coroborat  cu  art.  26 din O.U.G. nr. 44/2008 a autorizat efectuarea executării silite asupra patrimoniului pârâtei D în vederea recuperării sumei  de x lei, reprezentând pasivul debitorului falit .

În acest sens, a reţinut judecătorul sindic că, „indiferent  de faptul că  titularul P.F.A.  realizează sau nu o divizare a patrimoniului său, acesta din urmă  va răspunde cu  toate bunurile sale pentru  acoperirea obligaţiilor generate de activitatea P.F.A. Existenţa unei eventuale diviziuni  a patrimoniului va avea influenţă  doar în ceea ce priveşte invocarea unui beneficiu  de discuţiune, în baza căruia creditorii  vor urmări mai întâi bunurile din diviziunea patrimonială care este afectată direct P.F.A. -ului, iar dacă  aceasta nu este suficientă, se va putea continua executarea silită  şi  asupra celorlalte bunuri ale titularului P.F.A

Având în vedere răspunderea nelimitată pe care o  are persoana fizică  titulară  a P.F.A. în ceea ce priveşte obligaţiile patrimoniale asumate în cadrul exerciţiului activităţii  desfăşurate de P.F.A. în sensul că  aceasta răspunde pentru toate obligaţiile cu întregul său patrimoniu (al persoanei  fizice titulare), în baza art. 146 din Legea nr. 85/2014 coroborat  cu  art.  20 din O.U.G. nr. 44/2008 şi având în vedere inclusiv jurisprudenţa altor instanţe în această materie, instanţa  a autorizat efectuarea executării silite asupra patrimoniului pârâtei D în vederea recuperării sumei de x lei, reprezentând pasivul debitorului falit, sens în care a admis acţiunea reclamantului conform dispozitivului prezentei.

Pentru  a dispune în acest sens, judecătorul sindic, pe lângă jurisprudenţa deja formată în cadrul dosarului de insolvenţă în care chiar avocatul pârâtei a avut calitatea de lichidator judiciar, fiind astfel titular al acţiunii (dosar nr. a/a4, s.c. nr. 126/18.02.2019), a avut în vedere faptul că, în cadrul unor astfel de acţiuni ori în cadrul acţiunilor în atragerea răspunderii nu  se mai poate pune în discuţie creanţa înscrisă definitiv în tabel, cu  atât mai mult cu  cât contestaţia formulată în baza art. 113 din Legea nr. 85/2014 a fost deja respinsă (s.c. nr. 709/26.10.2020, dosar a/a3, definitivă prin respingerea  apelului), respectiv că, faţă  de disp. art.  181, al.1 din Legea nr. 85/2014, ulterior închiderii procedurii  simplificate de faliment a unui P.F.A., titularul acestei forme de organizare a unei  activităţi lucrative este descărcat de orice obligaţie, sens în care efectul de descărcare de obligaţii pe care îl generează închiderea procedurii  de insolvenţă implică  faptul că  orice răspundere individuală a persoanei  fizice titulara P.F.A. care ar decurge ori ar avea legătură  cu insolvenţa se poate antrena/dispune doar în cadrul insolvenţei şi până la închiderea acesteia.

Prin decizia nr. 112/A/28.02.2022, Curtea de Apel Timişoara a  respins apelul, sens în care a reţinut următoarele :

„Referitor la susținerile apelantei potrivit cărora cererea formulată de către lichidatorul judiciar este inadmisibilă, iar sentința pronunțată de către judecătorul sindic este lovită de nulitate absolută, deoarece nu au fost respectate disp. art.9 al.2 Cpc , referitoare la obiectul și limitele procesului , având în vedere că instanța nu s-a pronunțat asupra ceea ce s-a cerut și a dat mai mult decât s-a cerut,  deoarece lichidatorul  judiciar a solicitat judecătorului sindic antrenarea răspunderii patrimoniale a titularului PFA, iar judecătorul sindic a dispus autorizarea efectuării executării silite asupra patrimoniului pârâtei în vederea recuperării sumei de x lei reprezentând pasivul debitorului falit, Curtea constată că  aceste susțineri sunt nefondate, iar excepțiile invocate nu sunt incidente în cauză, având în vedere că instanța de fond nu a dat altceva decât s-a cerut, sau mai puțin decât s-a cerut.

Astfel, așa cum rezultă din conținutul cererii de chemare în judecată formulată de  SC C Lex SPRL, în calitate de lichidator judiciar al debitoarei D PFA, depusă la fila 2 dosar fond, acesta a formulat cerere de acoperire a datoriilor de către pârâtă în calitate de titular al D PFA pentru creanțele înscrise la masa credală și nerecuperate în procedurii insolvenței .

De asemenea, Curtea constată că prin sentința  apelată judecătorul sindic a dispus autorizarea executării silite asupra patrimoniului pârâtei pentru pasivul debitoarei rămas nerecuperat, fără să existe o discrepanță între obiectul acțiunii și dispozitivul hotărârii apelate, căci în raport de temeiurile legale invocate, ceea ce s-a urmărit a fost obligarea pârâtei să răspundă cu patrimoniul propriu pentru creanțele rămase nerecuperate în urma derulării procedurii insolvenței, astfel că nu există în cauză o pronunțare plus petita sau minus petita, așa cum susține apelanta și nici nu este incidentă vreuna din excepțiile invocate de aceasta.

Referitor la motivul de apel potrivit căruia în cauză nu sunt aplicabile disp. art.20 din OUG 44/2008 și disp. art.164 din Legea  85/2014 reținute ca temeiuri de drept incidente cauzei de către judecătorul sindic, având în vedere că debitoarea este o persoană fizică autorizată căreia nu i se aplică aceste dispoziții legale, astfel că cererea lichidatorului judiciar este inadmisibilă, Curtea constată că acest motiv de apel este nefondat deoarece răspunderea pârâtei este o răspundere nelimitată, în calitate de titular al persoanei fizice autorizate, această răspundere fiind instituită în scopul de a acoperi diferența de prejudiciu care nu a fost recuperată în urma valorificării bunurilor debitoarei.

În baza acestei răspunderi nelimitate în mod temeinic și legal a fost autorizată de către judecătorul sindic executarea silită asupra patrimoniului pârâtei în vederea recuperării sumei reprezentând pasivul debitoarei, deoarece dispozițiile art. 24 din Legea 85/2014 se aplică, prin analogie, și persoanelor fizice autorizate, iar  potrivit art.20 din OUG 44/2008 care  reglementează regimul juridic al PFA, titularul persoanelor fizice autorizate răspunde pentru obligațiile asumate în exploatarea întreprinderii economice cu bunurile din patrimoniul de afectațiune, iar dacă acestea nu sunt suficiente cu celelalte bunuri ale debitorului.

 Alineatul 2 al art.20 din OUG 44/2008 prevede că în caz de insolvență PFA va fi supusă procedurii simplificate a insolvenței prev. de Legea 85/2014 ceea ce  nu înseamnă că alineatul 1 nu este aplicabil în condițiile intrării în insolvență, așa cum susține, în mod eronat apelanta.

Referitor la susținerile potrivit cărora apelanta nu datorează suma de x lei, având în vedere că creanța solicitată de către creditoarea A nu a fost corect stabilită, iar procesul verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare yy, prin care debitoarei i s-a imputat un debit în sumă de x lei, a fost contestat de către pârâtă în mod neîntemeiat A respingând contestația deși debitoarea nu s-a făcut vinovată de folosirea  frauduloasă a fondurilor primite de la A, Curtea constată că, aceste susțineri nu mai pot fi valorificate în apelul de față, unde nu se discută certitudinea sau întinderea creanței. Aceste aspecte au făcut  obiectul dosarului a/a3 , în care apelanta a formulat contestație la tabelul definitiv de creanțe, în care a susținut aceleași motive privind nevinovăția sa  și a adăugat și faptul că prin Ordonanța din aa.bb.cccc, emisă de Parchetul de pe lângă ICCJ s-a dispus clasarea cauzei în ceea ce o privește, însă contestația respectivă a fost respinsă ca tardivă , în primă instanță prin sentința civilă 709/26.10.2020 a Tribunalului Arad , iar apelul împotriva acestei sentințe a fost anulat ca netimbrat prin decizia civilă 165/A/29.03.2021.

Astfel fiind, pentru motivele mai sus expuse, Curtea constată că  apelul este nefondat şi, văzând dispoziţiile art. 480 alin. 1 din Codul de procedură civilă şi ale art. 9 şi art. 43 din Legea nr. 85/2014, urmează ca acesta să fie respins”.

Domenii speta

Spete similare