Refuz acordare drepturi persecutaţi politic - Decret Lege nr. 118/1990

REZUMAT: Deoarece art. 14 din Decretul-Lege nr. 118/1990 Republicat reglementează că ,,Prevederile prezentului decret-lege nu se aplică persoanelor condamnate pentru infracţiuni contra umanităţii sau celor în cazul cărora s-a dovedit că au desfăşurat o activitate fascistă şi/sau legionară în cadrul unei organizaţii sau mişcări de acest fel, precum şi copiilor acestora”, textul modificării adusă prin Legea nr. 59/1991 la art. 1 din Decretul – Lege, trebuie interpretat în spiritul legii în sensul că beneficiază de drepturile  din acest act normativ doar persoanele care au făcut parte din armata română, nu din cea germană care lupta pentru o doctrină evident fascistă, statul german fiind cel care a declanşat conflictul celui de-al doilea război mondial tocmai în aplicarea acestei doctrine. În aceste condiţii, cererea reclamantei, care solicită să beneficieze de prevederile Decretului – Lege, în considerarea tatălui său, care a fost luat prizonier din armata germană şi folosit la munci de reconstrucţie a URSS, nu este admisibilă.

ECLI:...

ROMÂNIA

TRIBUNALUL ARAD Operator nr. 3207/2504

Secţia a III-a Contencios administrativ şi fiscal,

litigii de muncă şi asigurări sociale

Dosar nr. (...)

SENTINŢA CIVILĂ NR. 716

Şedinţa publică din data de 23 august 2022

 Preşedinte: (...)

Grefier: (...)

Se procedează la judecarea cererii în cauza având ca părţi pe reclamanta  şi pe pârâta Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială ..., cu obiect refuz acordare drepturi persecutaţi politic – Decretul-Lege nr.118/1990.

(..)

 T R I B U N A L U L

Constată că prin cererea înregistrată la această instanţă la data de 26.05.2022, reclamanta ... a cerut în contradictoriu cu pârâta Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială ...., anularea Deciziei nr. .... privind respingerea cererii de acordare a drepturilor prevăzute de Decretul-Lege nr. 118/1990 republicat, cu modificările si completările ulterioare

(...)

Prin întâmpinare pârâta Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială ....a cerut respingerea cererii ca neîntemeiată.

(...)

Analizând documentaţia aferentă dosarului, Tribunalul constată că rezultă din probaţiune următoarele considerente:

Reclamanta a  depus cererea înregistrată cu nr. ...., la Comisia de aplicare a Decretul-Lege nr. 118/1990 din cadrul AJPIS ....prin care a solicitat stabilirea calității de urmaș în condiţiile art.5 al.5 coroborat cu al.7 din Decretului-Lege nr. 118/1990, după tatăl său ...., decedat la data de ....., pentru perioada .........., în considerarea situaţiei că acesta a fost în prizonierat în URSS, din armata germana.

Prin Decizia nr. .... autoritatea pârâtă a dispus respingerea cererii de acordare a drepturilor prevăzute de Decretul-Lege nr.118/1990, cu motivarea că, situația invocată, nu se încadrează în dispoziţiile art.1 al. 2 lit. b din Decretul-Lege nr. 118/1990 cu modificările ulterioare, decizie pe care a atacat-o în contencios administrativ prin cererea pe care a depus-o la instanţă.

Analizând legalitatea acestei decizii, prin documentaţia depusă la dosar, respectiv conform traducerii Adeverinţei personale de repatriere nr. ..., la fila ... a dosarului cauzei se atestă că tatăl reclamantei, ... era înrolat în armata germană în anul 1945, şi a fost prizonier în URSS, în perioada ......

Însă, textul art. 1 alin. (2) lit. b din lit. b) din Decretul-Lege nr. 118/1990 Republicat, prevede că se acordă drepturile respective în considerarea situaţiei şi perioadei în care o persoană „a fost constituită în prizonier de către partea sovietică după data de 23 august 1944 ori, fiind constituită ca atare, înainte de această dată, a fost reţinută în captivitate după încheierea armistiţiului".

În aceste condiţii, reclamanta interpretează acest text legal în sensul că beneficiază de drepturile prevăzute de acest act normativ, pe întreaga perioadă a prizonieratului, persoana care a fost constituită în prizonier de către partea sovietică după data de 23 august 1944 şi în situaţia în care cel în cauză a făcut parte din armata germană.

În antiteză, autoritatea pârâtă susţine că textul se referă doar la cei care au făcut parte din armata română.

În condiţiile acestei controverse, cum formularea textului (adusă prin Legea nr. 59/1991 care a completat art. 1 cu  alineatul 11), "De aceleaşi drepturi beneficiază şi persoana care: (...) a fost constituită în prizonier de către partea sovietica după data de 23 august 1944 ori, fiind constituită ca atare, înainte de această dată, a fost reţinută în captivitate după încheierea armistiţiului.", lasă loc de interpretări, trebuie să se apeleze la raţiunea legii, care este relevată de însuşi titlul acesteia, vizând acordarea drepturilor vizate de aceasta persoanelor persecutate politic.

Însă, în condiţiile în care, raportat la definiţia dată de art. 2 lit. a din OUG nr.31/2001, vizând interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, cu modificările ulterioare, „prin organizaţie cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob se înţelege orice grup format din trei sau mai multe persoane, care îşi desfăşoară activitatea temporar sau permanent, în scopul promovării ideilor, concepţiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum ura şi violenţa pe motive etnice, rasiale sau religioase, superioritatea unor rase şi inferioritatea altora, incitarea la xenofobie, recurgerea la violenţă pentru schimbarea ordinii constituţionale sau a instituţiilor democratice, naţionalismul extremist. În această categorie pot fi incluse organizaţiile cu sau fără personalitate juridică, partidele şi mişcările politice, asociaţiile şi fundaţiile, societăţile reglementate de Legea societăţilor comerciale nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte persoane juridice care îndeplinesc cerinţele prevăzute la prezenta literă”, armata germană era constituită tocmai pe o asemenea doctrină politică.

Or, art. 14 din Decretul-Lege nr. 118/1990 Republicat reglementează că ,,Prevederile prezentului decret-lege nu se aplică persoanelor condamnate pentru infracţiuni contra umanităţii sau celor în cazul cărora s-a dovedit că au desfăşurat o activitate fascistă şi/sau legionară în cadrul unei organizaţii sau mişcări de acest fel, precum şi copiilor acestora”, iar textul modificării adusă prin Legea nr. 59/1991 la art. 1 din Decretul – Lege, expus mai sus nu poate fi interpretat în spiritul legii decât în sensul că beneficiază de drepturile  din acest act normativ doar persoanele care au făcut parte din armata română, nu din cea germană care lupta pentru o doctrină evident fascistă, statul german fiind cel care a declanşat conflictul celui de-al doilea război mondial tocmai în aplicarea acestei doctrine.

Aceasta fiind interpretarea dată art. 1 din Decretul - Lege nr. 118/1990, Republicat, în temeiul considerentelor expuse, nefiind îndeplinite condiţiile implicate de art.1 din Legea nr. 554/2004, în sensul că reclamanta nu a fost vătămată prin actul administrativ pe care  l-a contestat ca fiind nelegal pentru situaţia tatălui său, Tribunalul va respinge cererea formulată de reclamanta ..., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială ..., cu obiect anularea Deciziei nr. ....,  emisă de pârâta AJPIS ....

 Constatând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată în cauză, nu se va aplica art. 453 Cod procedură civilă.

 PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge cererea formulată de reclamanta ..., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială ..., cu obiect anularea Deciziei nr. ...,  emisă de pârâta AJPIS ....

Fără cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei azi 23.08.2022.

 Preşedinte  Grefier

(...) (...)

Domenii speta

Spete similare