Anulare act administrativ

Constată că prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe, ulterior precizată, A, în contradictoriu cu pârâţii  B, C, D a solicitat instanței:anularea Hotărârii nr. X/2019 și respectiv a Hotărârii nr.Y/2019 prin care s-a dispus vânzarea directă, fără licitaţie publică a imobilelor care au format obiectul dreptului de proprietate privată a comunei B , să se constate nulitatea absolută a contractelor de vânzare-cumpărare subsecvente, să se  dispună repunerea părţilor în situaţia anterioară.

Analizând excepţia lipsei de interes a reclamantului, a lipsei calității de persoană vătămată, în conformitate cu dispoziţiile art.248 al.1 C.pr.civ.,  instanţa a reţinut următoarele:

Interesul, ca și condiție de exercitare a dreptului la acțiune, presupune, în cadrul acțiunilor de contencios administrativ, dovedirea de către reclamant a vătămării unui drept sau a unui interes legitim, produs tocmai prin actul administrativ a cărui anulare se solicită.

Astfel, în înțelesul art. 2 alin.l lit.a din Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, prin noțiunea de persoană vătămată se înțelege „orice persoană titulară a unui drept ori a unui interes legitim, vătămată de o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri”, prevederile  menționate consacrând regula contenciosului subiectiv, în sensul că un act administrativ poate fi anulat numai dacă se dovedește că a produs reclamantului o vătămare într-un drept ori într-un interes legitim, aspect care se impune a fi verificat dacă există în favoarea reclamantului.

Dispozițiile art. 8 alin 1 ind.1 L.554/2004 au menirea de a clarifica și de a stabili în ce condiții și cine poate invoca apărarea interesului legitim public. Din interpretarea acestor dispoziții legale se deduce că, persoanele fizice și juridice de drept privat nu pot invoca direct ”interesul legitim public” definit de art. 2 alin.l lit. r, ci numai în subsidiar , pe calea unor capete de cerere distincte, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge din încălcarea unui drept subiectiv sau unui interes legitim privat

Conform Deciziei ICCJ nr. 8/2020 pronunțate asupra unui recurs în interesul legii,  "în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1) lit. a), r) şi s) şi art. 8 alin. (Iind.I) şi (Iind.2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că:In vederea exercitării controlului de legalitate asupra actelor administrative la cererea asociaţiilor, în calitate de organisme sociale interesate, invocarea interesului legitim public trebuie să fie subsidiară invocării unui interes legitim privat, acesta din urmă decurgând din legătura directă dintre actul administrativ supus controlului de legalitate şi scopul direct şi obiectivele asociaţiei, potrivit statutului. "

În speță, reclamantul deține în prezent calitatea de consilier local, perspectivă din care a și înțeles să acționeze, dezideratul său constând în  ”respectarea cu stricteţe a legii interesele superioare ale comunei (care) pot fi protejate în faţa unor abuzuri, cum este şi acesta”.

Instanța a reținut, de asemenea, că reclamantul nu a făcut dovada existenței unei vătămări într-un drept al său ori într-un interes legitim, condiție esențială pentru exercitarea acțiunii în contencios administrativ conform art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, ci din contră, a afirmat afectarea în mod direct a bugetului și patrimoniului comunei B din a cărui consiliu local face parte .

Față de aceste aspecte, instanța a apreciat că este întemeiată excepția invocată de pârâții în cauză, aceea a lipsei unui interes legitim a reclamantului în promovarea prezentei acțiuni, a lipsei calității de persoană vătămată, în sensul legii contenciosului administrativ, considerent pentru care a respins cererea de chemare în judecată, ca fiind lipsită de interes.

Domenii speta

Spete similare