Contracte de muncă

Prin dispoziția de repartizare nr. 251/1982, reclamanta, absolventă a școlii profesionale MIU, a fost repartizată ca operator la fabricarea și prelucrarea polimerilor la Întreprinderea V O...

Potrivit Contractului de muncă nr.  încheiat la 11.03.1982 între societatea pârâtă și reclamantă, aceasta a fost încadrată în funcţia de operator în prelucrarea polimerilor, la Secţia Calandretă.

Pe parcursul derulării raporturilor de muncă reclamanta a ocupat funcția de operator în prelucrarea polimerilor, operator mase plastice în cadrul secțiilor Calandretă și Termo-Injecție, după cum urmează: 11.03.1982 - 31.07.1982 — operator în prelucrarea polimerilor la Secția Calandretă; 01.08.1982 - 01.12.1989 — operator în prelucrarea polimerilor/operator mase plastice la Secția Termo-Injecție.

În temeiul Cererii de lichidare formulate de aceasta către conducerea IMP V. O.., înregistrată sub nr. /04.11.1989 și a Cererii nr. /24.10.1989 de transfer în interes de serviciu formulate de Cooperativa V O.. către IMP V.. O.., societatea pârâtă a emis Dispoziția nr. /04.11.1989 de desfacere a contractului de muncă al petentei.

IMP V.. îi comunică Cooperativei V aprobarea transferului reclamantei din data de 01.12.1989, prin Adresa nr /20.11.1989 şi prin urmare pârâta a întocmit Nota de lichidare a acesteia.

Referitor la perioada 01.08.1982 - 01.12.1989 în care reclamanta şi-a desfăşurat activitatea în calitate de operator în prelucrarea polimerilor/operator mase plastice la Secția Termo-Injecție instanţa reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 2 din Decretul Lege nr. 68/1990, personalul de la locurile de muncă şi activităţile care, potrivit reglementărilor existente până în anul 1969 si după aceea, erau prevăzute să fie încadrate în grupele I sau II de muncă beneficiază de acest drept pe întreaga perioadă cât au lucrat la locurile de muncă şi activităţile respective. Locurile de muncă şi activităţile care se încadrează în grupele I şi II de muncă, vor fi precizate, la propunerea ministerelor, de Ministerul Muncii şi Ocrotirilor Sociale, Ministerul Sănătăţii şi Comisia Naţională pentru Protecţia Muncii, în termen de 30 de zile de la data emiterii prezentului decret-lege.

În temeiul acestui text, au fost emise atât Ordinul nr.50/1990 cât şi Ordinul nr.125/1990, care modifică anexele primului. Ordinul nr.50/1990 dă posibilitatea încadrării în grupa de muncă, chiar în lipsa buletinelor de determinare a noxelor, începând cu data de 18.03.1969, în timp ce art. 4 din Ordinul nr.125/1990 prevede că acesta se aplică pentru perioada lucrată după data de 1 martie 1990.

Decretul–Lege nr.68/1990 şi Ordinul nr.50/1990–punctul 13 reglementează încadrarea în grupele I şi II de muncă pentru perioada anterioară datei de 18.03.1969 precum şi pentru perioada lucrată după această dată, 01.03.1990. În măsura în care textul de lege reglementează beneficiul şi posibilitatea valorificării unor drepturi cuvenite şi câştigate în perioade când toate aceste categorii de persoane au lucrat în aceleaşi condiţii, este evident că, sub acest aspect, ele se afla într-o situaţie identică, ceea ce impune şi tratament juridic identic.

Potrivit pct. 3 din Ordinul 50/1990 al M.M.P.S. pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă, beneficiază de încadrarea în grupele I şi II de muncă, fără limitarea numărului, categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă şi activităţi prevăzute în anexele nr. 1 şi 2.

Punctul 7 al aceluiaşi ordin stipulează că, încadrarea în grupele I şi II de muncă se face proporţional cu timpul efectiv lucrat la locul de muncă inclus în aceste grupe, cu condiţia ca pentru grupa I, personalul să lucreze în aceste locuri cel puţin 50%,  iar pentru grupa II cel puţin 70% din programul de lucru.

Din analiza conţinutului actului normativ mai sus menţionat, instanţa reţine că încadrarea în grupele I şi II de muncă se face ţinându-se seama de condiţiile deosebite de muncă concrete în care îşi desfăşoară activitatea persoanele respective şi anume nivelul noxelor existente, condiţiile nefavorabile de climat, suprasolicitarea fizică sau nervoasă, etc..

Anexele 1 şi 2 ale Ordinului nr. 50/1990 constituie o enumerare a unor activităţi ce cuprind în fapt mai multe meserii, în acest sens fiind şi practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care, prin Decizia nr. 258 din 20 septembrie 2004 a stabilit că Ordinului nr. 50/1990 nu i se poate restrânge aplicarea  numai la activităţile şi funcţiile prevăzute în forma iniţială a actului, în lipsa unei dispoziţii exprese a însuşi organului de autoritate emitent sau a unui act normativ de ordin superior.

Astfel conform pct.10 din Anexa 2 la Ordinul nr.50/1990 –varianta consolidată a acestuia, aşa cum a fost modificată prin Ordinul nr.125/1990, activitatea de injecţie a reperelor din mase plastice cu sau fără inserţie de fibre de sticlă sau carbon (grafit), se încadrează în grupa a II-a de muncă.

Prin urmare instanţa va da eficienţă şi Deciziei  nr.9/16.05.2016 prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, a stabilit faptul că în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor pct. 6 – 8 şi 12 din Ordinul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale nr. 50/1990, instanţele de judecată au posibilitatea analizării şi constatării pe cale judiciară, ulterior abrogării acestui act normativ, a încadrării muncii prestate în perioada 18 martie 1969 – 01 aprilie 2001, după caz, în grupele I sau II de muncă.

În considerentele Deciziei nr.9 din 16 mai 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut faptul că neparcurgerea procedurii legale de încadrare a salariaţilor în condiţii deosebite de muncă corespunzătoare grupei I sau a II-a de muncă, fie pentru ca angajatorul a considerat că locurile de muncă din unitate nu îndeplinesc astfel de condiţii, fie pentru că a ignorat aplicarea legii (nu a întreprins demersurile care se referă la procedura de evaluare a acestor locuri de muncă) pe perioada de valabilitate a ordinului, poate fi suplinită, pe cale jurisdicţională, de un litigiu promovat de fostul salariat în contradictoriu cu angajatorul şi calificat ca un conflict, supus jurisdicţiei muncii, în situaţia premisă a ocupării de către acesta a unui loc de muncă sau a desfăşurării unei activităţi dintre cele enumerate limitativ în listele anexe ale Ordinului nr. 50/1990 sau ale Ordinului nr. 125/1990-pct.55.

De asemenea, se mai reţine de către  Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie faptul  că împrejurările concrete ale activităţii şi justificarea motivelor pentru care angajatorul nu a procedat la evaluarea locului de muncă sau la nominalizarea salariatului, cu consecinţa juridică a neîncadrării locului de muncă ocupat în condiţii deosebite de muncă (încadrare sau nominalizare), pot fi examinate şi vor primi valenţele cuvenite în planul probaţiunii judiciare.

Nefiind reglementată în cuprinsul ordinului o procedură jurisdicţională specială, aplicabilă cu prioritate, care să garanteze posibilitatea verificării legalităţii aplicării sale, instanţa de drept comun este abilitată a statua asupra încadrării unei activităţi concrete a unui salariat în grupa superioară de muncă (inclusiv în ceea ce priveşte stabilirea existenţei şi naturii condiţiilor vătămătoare din perioada respectivă, precum şi a timpului efectiv de lucru în aceste condiţii)-pct.55.

Instanţa în contextul considerentelor mai sus arătate, va admite cererea ca fiind întemeiată cu privire la intervalul de timp 01.08.1982 - 01.12.1989 în care reclamanta şi-a desfăşurat activitatea în calitate de operator în prelucrarea polimerilor/operator mase plastice la Secția Termo-Injecție şi în temeiul pct.10 din Anexa 2 la Ordinul nr.50/1990 –varianta consolidată a acestuia, aşa cum a fost modificată prin Ordinul nr.125/1990, constată că activitatea prestată de reclamantă în cadrul pârâtei în perioada 01.08.1982 - 01.12.1989, se încadrează în grupa a II a de muncă în procent de 100%, iar în temeiul art. 40 alin. 2 lit. c şi h din Codul muncii  obligă pârâta să elibereze acesteia o adeverinţă cu perioada prestată în grupa a II a de muncă.

Cu privire la al doilea interval de timp în litigiu, respectiv 11.03.1982 - 31.07.1982, instanţa reţine că reclamanta a desfăşurat activitate în calitate operator în prelucrarea polimerilor la Secția Calandretă astfel cum rezultă din Satul de retribuţii depus la dosar de  unitatea pârâtă la fila 99.

Referitor la activitatea din Secţia Calandretă, instanţa constată că aceasta nu este prevăzută în niciun act normativ ca fiind încadrată în condiţii de grupa a II - a de muncă şi că de altfel nici reclamanta în speţă nu a învederat vreun temei juridic pentru încadrarea activităţii desfăşurate în grupa a II a de muncă.

S-a limitat la a arăta doar că a desfăşurat activitatea în continuare în cadrul secţiei Termo - Injecţie aspect combătut însă de documentele emise de unitatea angajatoare ,potrivit cărora activitatea s-a desfăşurat în cadrul Secţiei Calandretă.

Atât timp cât, în documentele existente în arhiva societăţii, de ex. statele de plată, angajatul era încadrat la o anumită rubrică de pontaj şi salarizare, respectiv în cadrul Secţiei Calandretă, instanţa nu poate constata altă stare de fapt în lipsa unui probatoriu concludent.

Prin urmare instanţa reţine că nici înainte de anul 1989, cât nici după acest an, odată cu intrarea în vigoare a Ordinului nr. 50/1990, respectiv a Ordinului nr.125/1990, nu s-a statuat faptul că activitatea desfăşurată în cadrul Secţiei Calandretă ar fi încadrată în condiţii specifice grupei a II - a de muncă şi faţă de considerentele expuse în cele ce preced respinge cererile reclamantei de a se constata că activitatea desfăşurată în perioada 11.03.1982 - 31.07.1982 se încadrează în grupa a II a de muncă şi de a obliga pârâta să elibereze o adeverinţă în acest sens.

Cu privire la intervalul de timp 01.12.1989-01.03.1990, instanţa reţine că în temeiul Cererii de lichidare formulate de reclamanta către conducerea IMP V O.., înregistrată sub nr. /04.11.1989 și a Cererii nr. /24.10.1989 de transfer în interes de serviciu formulate de Cooperativa Victoria O.. către IMP Viitorul O.., societatea pârâtă a emis Dispoziția nr. /04.11.1989 de desfacere a contractului de muncă al petentei.

IMP Viitorul îi comunică Cooperativei Victoria aprobarea transferului reclamantei din data de 01.12.1989, prin Adresa nr /20.11.1989 şi prin urmare pârâta a întocmit Nota de lichidare a acesteia.

Ca atare începând cu data de 01.12.1989 raporturile de muncă dintre părţile azi în litigiu au încetat, astfel încât instanţa urmează pe cale de consecinţă a respinge şi aceste pretenţii ale reclamantei ca neîntemeiate.

Instanţa ia act de faptul că nu au mai fost solicitate cheltuieli de judecată de către reclamantă cu ocazia acordării cuvântului asupra fondului cauzei.

Asistenţii judiciari – participând la constituirea completului de judecată în condiţiile art. 55 alin 1 din Legea nr.304 /2004 cu vot consultativ - au exprimat aceeaşi opinie.

Domenii speta

Spete similare