Legea nr. 165/2013, evaluare despăgubiri, aplicarea legii în timp

Prin sentinţa civilă nr. 156/18.01.2016 pronuntată de Judecătoria Brăila in dosarul nr. ... (f. 156 vol I) a fost admisa in parte plângerea de fond funciar formulată de reclamantii ..., ... şi ... si s-a dispus anularea in parte a hotărârii Comisiei Judeţene de Fond Funciar Brăila nr. 63/18.03.2015 si obligarea acesteia să dispună acordarea de măsuri compensatorii pentru imobilul conac descris in anexa 46 din hotararea 79/07.03.2001 a Comisiei Judetene. Sentinţa a ramas definitivă prin respingerea apelului ca nefondat (decizia civila nr. 764/14.09.2016 -f.160).

Prin hotararea nr. 155/26.10.2018 emisa de Comisia Judeţeană de Fond Funciar Brăila (f. 147) s-a admis solicitarea numitilor ..., .... şi ... şi s-a propus acordarea de măsuri compensatorii pentru imobilul „conac”, care nu poate fi restituit in natura – dosar inregistrat la Institutia Prefectului – Judeţul Brăila sub nr. 13012/2017, nr. 2338/2018, nr. 2468/2018 şi nr. 2963/2018. S-a dispus inscrierea acestora in anexa nr. 11 din normele de aplicare a Legii nr. 165/2013 cu imobilul „conac”.

Ulterior, dosarul administrativ a fost inaintat la Autoritatea Natională pentru Restituirea Proprietăţilor, fiind inregistrat sub nr. 31693/FFCC/19.02.2019 (f. 54).

Prin Decizia de Compensare nr. 37279/10.11.2020 emisă de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor (f. 58) s-a emis decizia de compensare pentru imobilul conac, inscris in anexa 11, pozitia 1, validată prin Hotărârea nr. 155/26.10.2018 a Comisiei Judeţene Brăila pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor prin 7796 puncte in favoarea părtilor din prezenta cauză.

Împotriva acestei decizii au fost formulate contestatiile deduse judecăţii.

In ceea ce priveste obiectul asupra caruia poarta dreptul partilor – persoane fizice la masuri compensatorii, tribunalul retine ca in considerentele sentintei civile nr. 156/18.01.2016, mentionata mai sus, s-a retinut că „reclamantilor li s-a reconstituit suprafata maximă dispusă de lege”, acesta fiind motivul pentru capătul de cerere referitor la teren a fost respins. Aceste considerente au fost retinute si mentinute si de instanta de apel.

În consecinţă, in mod temeinic si legal pârâta nu a acordat masuri compensatorii si pentru teren, atat timp cat s-a stabilit anterior, cu putere de lucru judecat, ca reclamantii ... şi ... şi pârâtul ... nu mai au dreptul la teren, întrucât dupa autorul comun, ..., s-a atins limita maxima de teren pentru care se pot acorda masuri reparatorii, in natura sau echivalent, de 50 de ha.

În ceea ce priveste insa constructia, rationamentul paratei nu poate fi primit. Astfel, desi prin aceeasi sentinţă s-a recunoscut dreptul acelorasi parti la masuri compensatorii pentru imobilul conac, mentiunea „descris in anexa 46 din hotărârea 79/07.03.2001” nu poate fi interpretata decât in sensul ca se refera la imobilul constructie intitulat „conac”, ce a facut obiectul cererii de restituire formulata de mostenitorii proprietarului expropriat, cerere solutionata initial prin hotărârea 79/07.03.2001 a Comisiei Judeţene Brăila pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

 In niciun caz această formulare nu poate fi interpretată in sensul arătat de parata prin intampinare, instanţa de judecata nefiind investita in dosarul nr. ... cu solutionarea pe fond a dreptului la masuri reparatorii cu privire la conac, astfel incat nu a analizat caracteristicile imobilului (suprafata, vechime, structură), ci doar a ales sa identifice imobilul prin trimiterea făcuta, in loc sa il identifice prin adresă, proprietar expropriat, sau prin indicarea cererii prin care s-au solicitat masuri reparatorii.

In concluzie, la stabilirea măsurilor reparatorii prin echivalent (compensarea prin puncte) nu poate fi avuta in vedere exclusiv mentiunea din cuprinsul sentintei civile 156/18.01.2016 si respectiv a anexei nr. 46 din hotărârea 79/07.03.2001 a Comisiei Judeţene (f. 176).

În anexa 46 din hotărârea 79/07.03.2001 a Comisiei Judeţene Brăila pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, la ord 2, sunt trecuti pentru autorul ...., moştenitorii ..., .... şi ..., imobilul – conac, iar la observatii – conform certificatului C 1923/1997 nu este specificată suprafaţa.

Conform certificatului C - 1923/21.11.1997 emis de Directia Judeteana a Arhivelor Nationale, avut in vedere la inscrierea in anexa nr. 46, (f. 201) se retine ca din cercetarea fondului Directiei Agricole Brăila, din anul 1949, unde se afla situatia locuitorilor din comunele judetului Brăila care au fost expropriati prin Decretul nr. 83/1949 s-a constatat ca ... din ... judetul Brăila, figureaza cu suprafata de 55 ha din care 52,5 ha teren arabil, 0,25 ha livadă, 0,75 ha vie, 1 conac si 0,500 ha pădure.

A opri analiza situatiei de fapt la acest moment, doar pentru ca in sentinţa civila nr. 156/18.01.2016 nu s-a indicat si altceva, este lipsit de temei legal si totodata ar conduce la o lipsa de analiza temeinica a situatiei de fapt referitoare la imobilul expropriat, ce contravine dispozitiilor art. 21 din Legea nr. 165/2013.

In ceea ce priveste criteriile de evaluare, trebuie avute în vedere dispoziţiile art. 21 alin. 6-8 din Legea nr. 165/2013, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 193/08.07.2021 – „(6) Evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se exprimă în puncte şi se face prin aplicarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Naţională, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului şi a categoriei de folosinţă la data preluării acestuia. Un punct are valoarea de un leu. (61) În cazul în care, prin documentele existente în dosarul de despăgubire, nu se pot stabili amplasamentul sau caracteristicile tehnice ale imobilului pentru care se stabilesc despăgubiri, evaluarea se face prin aplicarea valorii minime pentru zona sau categoria de imobil prevăzută de grila notarială pentru localitatea respectivă, potrivit prevederilor alin. (6). (62) În cazul în care, prin documentele existente în dosarul de despăgubire, nu se pot/poate stabili suprafaţa şi/sau descrierea, din punct de vedere arhitectural, a construcţiilor pentru care se stabilesc despăgubiri, se acordă măsuri compensatorii pentru o suprafaţă utilă de 21 mp. Evaluarea se face prin aplicarea valorii minime pentru zona sau categoria de imobil prevăzută de grila notarială aplicabilă pentru localitatea respectivă. (7) Numărul de puncte se stabileşte după scăderea valorii actualizate a despăgubirilor încasate pentru imobilul evaluat conform alin. (6)”.

Din considerentele deciziei (HP) ICCJ nr. 46/2021 tribunalul retine că raporturile juridice derulate între persoana îndreptățită la restituire și autoritățile administrative cu atribuții în procesul de stabilire a măsurilor reparatorii nu pot fi considerate ca fiind raporturi juridice finalizate până la rămânerea definitivă a deciziei administrative. Astfel, dreptul de creanță de care beneficiază persoana îndreptățită la măsura reparatorie nu este un drept cert și exigibil, instanța de judecată fiind singura în măsură a stabili, în concret și definitiv, întinderea despăgubirii cuvenite, atunci când este contestată decizia autorității administrative. Instanța de contencios constituțional, prin Decizia nr. 568 din 9 iulie 2020, s-a raportat la aceeași hotărâre (Decizia nr. 80 din 12 noiembrie 2018, paragrafele 64-66), în contextul examinării principiului neretroactivității legii civile, analizând modificările legislative intervenite asupra Legii nr. 165/2013, statuând în sensul că „nu poate fi vorba de retroactivitatea Legii nr. 165/2013, din moment ce situația juridică se află în curs de constituire, în sensul de a fi stabilit în concret cuantumul despăgubirilor cuvenite în temeiul legilor reparatorii, în concordanță cu principiul tempus regit actum și al aplicării imediate a legii noi”.

De principiu, se poate considera că, în cauză, până la soluționarea definitivă de către instanța de judecată a contestației formulate împotriva deciziei de compensare/validare parțială, raportului juridic ce face obiectul litigiului i se va aplica legea nouă, fără a putea fi considerată retroactivă.

În consecinţă, grila notariala ce va fi avută in vedere va fi cea din anul anterior emiterii deciziei contestate, deci din 2019.

Potrivit raportului de expertiza intocmit in cauza de expert judiciar ... (f. 66), imobilul Conac era format din mai multe constructii: casa de adminsitratie (locuinţă administrator in suprafata de 95 mp), constrcutie din paianta denumită „locuinta personală” in suprafata de 44 mp, constructie din paianta denumita „locuinta muncitorilor” in suprafata de 36 mp, anexe gospodaresti din caramida si beton (saivan oi, magazie cereale, cramă) in suprafata de 118 mp, anexe gospodăresti din paiantă 537 mp, constructii neprecizate (closet, bucatarie de vară) din paiantă in suprafaţă de 20 mp, valoarea totală a constructiilor fiind 53200 lei.

Nu poate fi primita apărarea părâtei in sensul că imobilul conac era format doar din constructia locuinta in suprafata de 95 mp, atat timp cat din fomularul de inventarierea si evaluarea patrimoniului intocmit de Directia Gospodăriilor Agricole de Stat la data de 03.03.1949 (f. 78) rezulta ca acesta era format dintr-un grup de constructii, un ansamblu care formau o unitate intitulată „conac” (3 corpuri de locuit cu 12 camere, 3 grajduri de vite, 1 grajd oi, 1 magazie, 1 pătul de porumb, 2 closete, 1 cămară si doua pivnite). Acestea au indicate suprafatele in inventarul aflat la f. 88

 La aceleasi concluzii conduce si aplicarea principiului accesoriul urmeaza principalul, anexele gospodaresti fiind accesorii bunului principal – locuinta.

In consecinţă, fata de dispozitiile art. 35 din Legea nr. 165/2013, avand in vedere considerentele de mai sus, tribunalul retine ca prezentele contestaţii conexe sunt fondate in parte, motiv pentru care vor fi admise in parte si va fi anulată in parte Decizia de compensare 37279/10.11.2020 emisa de pârâta Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, doar cu privire la numarul de puncte.

Se va constata că reclamantul ..., reclamanta din cererea conexă ... şi pârâtul ...au dreptul să primească un numar de 53200 puncte, pentru imobilul – constructie „Conac” situat in extravilanul com ..., jud. Brăila (1punct = 1 leu).

În ceea ce priveste solicitarea reclamantului ..., de a se indica în hotărâre şi cotele la care sunt indreptatite partile, solicitare efectuata cu ocazia dezbaterilor, tribunalul retine ca nu a fost legal investit in acest sens, nefiind formulat un capăt de cerere distinct prin contestatia formulată.

Vazand si dispozitiile art. 453 si urm C.pr.civ., având in vedere că nu toate motivele contestatiei au fost intemeiate, văzând si modificarea legislativa survenita ulterior emiterii deciziei contestate cu privire la modalitatea de evaluare a imobilelor, tribunalul va obliga pârâta să plătească reclamantului ... suma de 1000 lei cheltuieli de judecată, reprezentand onorariul de expert achitat in cauza (chitanţe f. 49 şi 61).

Vazand si dispozitiile art. 453 si urm C.pr.civ., avand in vedere că nu a fost facuta dovada cheltuielilor de judecată efectuate, va fi respinsă cererea reclamantei ... de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ca nefondată.

Domenii speta

Spete similare