Sentinţă penală 3075/62/2020/a1 din 17.12.2020

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BRAŞOV

SECŢIA PENALĂ

Dosar nr. 3075/62/2020/a1

ÎNCHEIERE

Şedinţa camerei de consiliu de la 17.12.2020

Judecător de cameră preliminară – BB

Grefier – CMC

Cu participarea procurorului LG din cadrul

Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov

Pe rol fiind verificarea legalităţii sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. 319/P/2020 întocmit de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:

1.VDM – trimisă în judecată în stare de arest la domiciliu pentru infracțiunile de:

- complicitate la înșelăciune prevăzută de art. 48 alin. 1 raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal: persoană vătămată 1) POI

- spălarea banilor în formă continuată prevăzută de art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (2 acte materiale): persoană vătămată 1) POI

- complicitate la înșelăciune prevăzută de art. 48 alin. 1 raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal: persoană vătămată 2) RGF

- spălarea banilor în formă continuată prevăzută de art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (2 acte materiale): persoană vătămată 2) RGF

- complicitate la înșelăciune prevăzută de art. 48 alin. 1 raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal: persoană vătămată 3) CSM

- spălarea banilor în formă continuată prevăzută de art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (2 acte materiale): persoană vătămată 3) CSM

- complicitate la înșelăciune prevăzută de art. 48 alin. 1 raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal: persoană vătămată 9) A. OD

- spălarea banilor în formă continuată prevăzută de art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (2 acte materiale): persoană vătămată 9) A. OD

- complicitate la înșelăciune în formă continuată prevăzută de art. 48 alin. 1 raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (4 acte materiale): persoană vătămată 10) VCRI

- spălarea banilor în formă continuată prevăzută de art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (2 acte materiale): persoană vătămată 10) VCRI

cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal

2. EHO – trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru infracțiunile de:

- constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 din Codul penal: GRUPUL INFRACŢIONAL ORGANIZAT 1 J-H

- complicitate la înșelăciune prevăzută de art. 48 alin. 1 din Codul penal raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal: persoana vătămată 4) A. MAV

- spălarea banilor în formă continuată prevăzută de art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (2 acte materiale): persoana vătămată 4) A. MAV

- complicitate la înșelăciune prevăzută de art. 48 alin. 1 raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal: persoana vătămată 5) B. VAB

- spălarea banilor în formă continuată prevăzută de art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (3 acte materiale): persoana vătămată 5) B. VAB

- complicitate la spălarea banilor prevăzută de art. 48 alin. 1 din Codul penal raportat la art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019: persoana vătămată 5) C. VAB

- complicitate la tentativă la înșelăciune prevăzută de art. 48 alin. 1 raportat la art. 32 alin. 1 din Codul penal raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal: persoana vătămată 10) HCRI

- tentativă la spălarea banilor prevăzută de art. 32 alin. 1 din Codul penal raportat la art. 49 alin.1 lit. a, alin. 2 din Legea 129/2019: persoana vătămată 10) HCRI

cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal.

3. UIC trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru infracțiunile de:

- constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 din Codul penal: GRUPUL INFRACŢIONAL ORGANIZAT 1 J-H

- spălarea banilor în formă continuată prevăzută de art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (3 acte materiale): persoana vătămată 4) A. MAV

- spălarea banilor în formă continuată prevăzută de art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (3 acte materiale): persoana vătămată 5) C. VAB

- complicitate la înșelăciune prevăzută de art. 48 alin. 1 raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal: persoana vătămată 6) BFI

- spălarea banilor în formă continuată prevăzută de art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (2 acte materiale): persoana vătămată 6) BFI

- complicitate la înșelăciune prevăzută de art. 48 alin. 1 raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal: persoana vătămată 7) SPC

- spălarea banilor în formă continuată prevăzută de art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (3 acte materiale): persoana vătămată 7) SPC

- tentativă la spălarea banilor prevăzută de art. 32 alin. 1 din Codul penal raportat la art. 49 alin.1 lit. a, alin. 2 din Legea 129/2019: persoana vătămată 10) Innocent. CRI

cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal.

4. OUG trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru infracțiunile de:

- constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 din Codul penal: GRUPUL INFRACŢIONAL ORGANIZAT 1 J-H

- complicitate la înșelăciune prevăzută de art. 48 alin. 1 raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal: persoana vătămată 5) C. VAB

- spălarea banilor în formă continuată prevăzută de art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (2 acte materiale): persoana vătămată 5) C. VAB

- complicitate la înșelăciune prevăzută de art. 48 alin. 1 raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal: persoana vătămată 9) C. OD

- spălarea banilor în formă continuată prevăzută de art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (2 acte materiale): persoana vătămată 9) C. OD

- tentativă la spălarea banilor prevăzută de art. 32 alin. 1 din Codul penal raportat la art. 49 alin.1 lit. a, alin. 2 din Legea 129/2019: persoana vătămată 10) Gerrard. CRI

cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal.

5. OKAO trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru infracțiunile de:

- constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 din Codul penal: GRUPUL INFRACŢIONAL ORGANIZAT 2 C-O

- complicitate la înșelăciune în formă continuată prevăzută de art. 48 alin. 1 raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (2 acte materiale): persoana vătămată 8) B. GG

- spălarea banilor în formă continuată prevăzută de art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (2 acte materiale): persoana vătămată 8) B. GG

- complicitate la înșelăciune prevăzută de art. 48 alin. 1 raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal: persoana vătămată 9) B. OD

- spălarea banilor în formă continuată prevăzută de art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (2 acte materiale): persoana vătămată 9) B. OD

- complicitate la tentativă la înșelăciune prevăzută de art. 48 alin.1 din Codul penal, raportat la art. 32 alin. 1 din Codul penal, raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal: persoana vătămată 10) O. CRI

- tentativă la spălarea banilor prevăzută de art. 32 alin. 1 din Codul penal raportat la art. 49 alin.1 lit. a, alin. 2 din Legea 129/2019: persoana vătămată 10) O. CRI

cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal

6. AAO trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru infracțiunile de:

- complicitate la tentativă la spălarea banilor prevăzută de art. 48 alin. 1 din Codul penal, raportat la art. 32 alin. 1 din Codul penal, raportat la art. 49 alin.1 lit. a, alin. 2 din Legea 129/2019: persoana vătămată 10) O. CRI

7. OJJ – trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru infracțiunile de:

- complicitate la înșelăciune prevăzută de art. 48 alin. 1 din Codul penal, raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal: persoana vătămată 8) B. GG

- complicitate la spălarea banilor prevăzută de art. 48 alin. 1 din Codul penal, raportat la art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019: persoana vătămată 8) B. GG

- complicitate la înșelăciune prevăzută de art. 48 alin. 1 din Codul penal, raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal: persoana vătămată 9) B. OD

- complicitate la spălarea banilor prevăzută de art. 48 alin. 1 din Codul penal, raportat la art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019: persoana vătămată 9) B. OD

- complicitate la tentativă la înșelăciune prevăzută de art. 48 alin.1 din Codul penal, raportat la art. 32 alin. 1 din Codul penal raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal: persoana vătămată 10) O. CRI

- complicitate la tentativă la spălarea banilor prevăzută de art. 48 alin. 1 din Codul penal, raportat la art. 32 alin. 1 din Codul penal raportat la art. 49 alin.1 lit. a, alin. 2 din Legea 129/2019: persoana vătămată 10) O. CRI

cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal

8. IDM trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru infracțiunile de:

- constituirea unui grup infracţional organizat în formă continuată, prevăzută de art. 367 alin. 1 din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (2 acte materiale): GRUPUL INFRACŢIONAL ORGANIZAT 2 C-O

- complicitate la înșelăciune prevăzută de art. 48 alin. 1 raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal: persoana vătămată 5) A. VAB

- spălarea banilor prevăzută de art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019: persoana vătămată 5) A. VAB

- spălarea banilor în formă continuată prevăzută de art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (2 acte materiale): persoana vătămată 8) B. GG

- complicitate la înșelăciune prevăzută de art. 48 alin. 1 raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal: persoana vătămată 9) B. OD

- complicitate la spălarea banilor în formă continuată prevăzută de art. 48 alin. 1 din Codul penal raportat la art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (2 acte materiale): persoana vătămată 9) B. OD

- complicitate la tentativă la înșelăciune prevăzută de art. 48 alin. 1 din Codul penal, raportat la art. 32 alin.1 din Codul penal, raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal: persoana vătămată 10) O. CRI

- complicitate la tentativă la spălarea banilor prevăzută de art. 48 alin. 1 din Codul penal raportat la art. 32 alin. 1 din Codul penal, raportat la art. 49 alin.1 lit. a, alin. 2 din Legea 129/2019: persoana vătămată 10) O. CRI

Cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal.

9. ODO, trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru infracțiunile de:

- complicitate la înșelăciune prevăzută de art. 48 alin. 1 raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal: persoana vătămată 5) A. VAB

- spălarea banilor prevăzută de art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019: persoana vătămată 5) A. VAB

- spălarea banilor în formă continuată prevăzută de art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (2 acte materiale): persoana vătămată 8) B. GG

- complicitate la înșelăciune prevăzută de art. 48 alin. 1 raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal: persoana vătămată 9) B. OD

- complicitate la tentativă la înșelăciune prevăzută de art. 48 alin. 1 din Codul penal, raportat la art. 32 alin. 1 din Codul penal, raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal: persoana vătămată 10) O. CRI

cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal.

10. EC (în paşaport C) C, trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru infracțiunile de:

- complicitate la înșelăciune prevăzută de art. 48 alin. 1 raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal: persoana vătămată 5) A. VAB

- complicitate la spălarea banilor prevăzută de art. 48 alin. 1 din Codul penal raportat la art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019: persoana vătămată 5) A. VAB

- complicitate la spălarea banilor în formă continuată prevăzută de art. 48 alin.1 din Codul penal raportat la art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (2 acte materiale): persoana vătămată 8) B. GG

- complicitate la înșelăciune prevăzută de art. 48 alin. 1 raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal: persoana vătămată 9) B. OD

- complicitate la tentativă la înșelăciune prevăzută de art. 48 alin. 1 din Codul penal, raportat la art. 32 alin. 1 din Codul penal, raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal: persoana vătămată 10) O. CRI

cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal.

Dezbaterile în prezenta cauză au fost înregistrate în conformitate cu disp. art. 369 Cod procedură penală.

La apelul nominal făcut în şedinţa camerei de consiliu se prezintă:

-VDM, personal şi asistată de avocat Larisa Păsărescu şi avocat Cristian Petre în substituirea avocatului ales Gabriel Mazilu

-UIC personal şi asistat de avocat ales Moraru Beatrice

-EHO personal și asistat de avocat Moraru Beatrice în substituirea ales Lorena Niţoiu

-OKAO personal și asistată de avocat ales Olaru Rina Andreea

-AAO personal şi asistat de avocat ales Ardelean Sorin

-OJJ personal și asistat de avocat din oficiu Mârza Raluca

-IDM personal și asistat de avocat din oficiu Popescu Daniela

-ODO personal și asistat de avocat Bogdănescu Ana Maria în substituirea avocatului din oficiu Juncu Aurelia

-ECG personal și asistat de avocat Popescu Daniela în substituirea avocatului din oficiu Codruța Pirău

-OUG personal și asistat de avocat din oficiu Bogdănescu Ana Maria

-Prezenţi părţile civile BJI, OD şi RGF, avocat Grusea Carmen pentru partea civilă lipsă CRI, lipsă părţile civile CSM, GG, MAV, SPC, VAB şi POI.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Se prezintă translatorul de limba engleză, domnul Matyas Florin, prezent în sala de judecată începând cu ora 09,00.

Instanţa acordă cuvântul părţilor relativ la precizările formulate de către Ministerul Public, depuse la dosarul cauzei şi comunicate părţilor.

Având cuvântul reprezentanta parchetului solicită a se constata că prin ordonanţa procurorului din data de 26.11.2020 au fost remediate neregularităţile actului de sesizare a instanţei şi s-a menţinut dispoziţia de trimitere în judecată a inculpaţilor fiind îndeplinite condiţiile prev. de art 328 Cpp.

Solicită a se observa că au fost descrise clar perioadele de constituire a grupului de pe teritoriul României, s-a specificat pentru fiecare inculpat perioada de comitere a faptei şi prin raportare la elementele constitutive ale infracţiunilor ce li se impută, precum şi poziţia fiecăruia dintre inculpaţi în cadrul grupului pentru infracţiunea de complicitate la înşelăciune. S-a specificat pentru fiecare dintre inculpaţi data săvârşirii faptei, acţiunea fiecăruia la săvârşirea infracţiunii; s-au identificat persoanele autori ce au fost ajutate în acţiunile lor de fiecare dintre inculpaţi.

În ceea ce priveşte infracţiunea de spălare de bani sau complicitate la infracţiunea de spălare de bani s-a precizat data comiterii faptelor pentru fiecare inculpat, cuantumul sumelor spălate, acţiunile inculpaţilor ce se circumscriu elementelor constitutive ale infracţiunilor de spălare a banilor, precum şi persoanele recipiente ale banilor şi persoanele autori ajutate prin acţiunile lor de către fiecare dintre inculpaţii pentru care s-a reţinut forma complicităţii.

Raportat la aceste aspecte, dezvoltate pe larg în cuprinsul ordonanţei privind remedierea neregularităţilor cuprinse în rechizitoriul nr 319/P/2019 din 01.10.2020 emisă la data de 26.11.2020, apreciază că rechizitoriul este legal întocmit, probele fiind corect administrate, iar instanţa de fond legal investită, drept pentru care solicită începerea judecăţii în prezenta cauză.

Având cuvântul avocat Cristian Petre în substituirea avocatului ales Gabriel Mazilu pentru inculpata VD solicită în temeiul disp. art. 346 alin 3 lit a Cpp trimiterea dosarului la parchet având în vedere că neregularitatea întocmirii rechizitoriului, sub aspecte de formă şi fond.

În opinia sa, deşi există o practică unitară relativ la ordonanţa de remediere a procurorului ierarhic superior la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în ultima perioadă se fundamentează o opinie pe care o împărtăşeşte, în care ordonanţa dată de procuror este un mijloc procedural iar în conformitate cu directiva 13/2012 el nu poatea forma un act de sesizare a inculpatului ci doar un mijloc procedural de remediere. Chiar dacă se utilizează de către procuror ordonanţa ca şi mijloc procedural de remediere a iregularităţii conform art 345 Cpp actul de sesizare a instanţei şi remediere reprezintă remedierea rechizitoriului. Ad verbam, însoţind ordonanţa ar fi trebuit să vină şi o formă refăcută a rechizitoriului pentru ca el să reprezinte şi un act de informare a inculpatului, de luare la cunoştinţă a tuturor acuzaţiilor. În caz contrar, numai prin mijlocul procedural al ordonanţei de remediere a actului de acuzare devine imposibil pentru inculpaţi să cunoască toate acuzaţiile, pentru ar trebui să compileze ordonanţa de remediere şi rechizitoriul iniţial.

Subliniază incidenţa dispoziţiilor art6 CEDO relativ la dreptul de informare al inculpaţilor, considerând că forma aleasă de procuror este una informă, fiind evident că actul de remediere nu aduce nimic nou faţă de rechizitoriu.

Apreciază că solicitările instanţei au fost extrem de precise, însă în rechizitoriu şi ordonanţa de remediere procurorul nu a reuşit să indice autorii faptelor ci doar complicii în lgătură cu săvârşirea infracţiunii de înşelăciune.

Trimiţând în judecată complicii, nefiind indicat autorul faptei, apreciază că urmărirea penală nu este terminată şi din acest punct de vedere se impune trimiterea cauzei la parchet.

Un alt aspect asupra căruia insistă este acela că nu se vorbeşte în niciun fel în rechizitoriu şi nu se face o detaliere a laturii obiective sau a infracţiunii, se reţine complicitatea la infracţiunea de înşelăciune cu raportare la concursul de infracţiuni şi cu raportare la faptul că e vorba de o infracţiune continuată unde au fost separate mai multe plăţi. Asupra laturii obiective consideră că nu se determină şi nu se analizează rezoluţia infracţională a fiecărui inculpat în parte pentru a se determina dacă aceasta a fost una unică sau pentru a se determina forma pentru săvârşirea fiecărui infracţiuni, analizat în parte per fiecare act material. Aceste aspecte sunt necesare a fi cunoscute de inculpaţi pentru determinarea caracterului clar al elementelor constitutive ale fiecărei infracţiuni în parte. Nu s-a răspuns la întrebări precum: „ cine este Thomas, pe cine a ajutat inculpata Vîlcu, complicele cui a fost aceasta, cui a dat ea banii, pe cine a ajutat să transfere acei bani?”

Este de acord cu aspectele invocate de instanţă din oficiu şi apreciază că mai există un element esenţial pentru a se considera că urmărirea penală nu este terminată, fiind vorba despre elementele materiale ale aceleiaşi infracţiuni în dosarul de la Târgovişte. Din punctul de vedere al deciziei Curţii Constituţionale, judecătorul fondului nu va putea analiza dacă rezoluţia infracţională a fost unică sau a fost vorba despre un concurs de infracţiuni.

Pentru aceste considerente apreciază că urmărirea penală nu este terminată, iar dacă se va ajunge la concluzia că rezoluţia infracţională a inculpatei VD a fost unică şi toate infracţiunile reţinute în concurs nu sunt decât elemente materiale pentru complicitate, atunci raportat la celelalte elemente acesta poate constitui motiv de revizuire a soluţiei ce se va pronunţa.

Având cuvântul avocat Moraru Beatrice pentru inculpaţii UIC şi EHO arată că achiesează la concluziile antevorbitorului său, apărătorul ales al inculpatei VD şi în conformitate cu prevederile art 346 Cpp solicită trimiterea rechizitoriului la parchet. Apreciază că acele concluzii privind forma remedierii sunt cu atât mai importante cu cât inculpaţii sunt cetăţeni străini, iar necesitatea de a compara rechizitoriul vechi cu ordonanţa de remediere urmând a crea doar confuzie.

Având cuvântul avocat Olaru Andreea Rina pentru inculpata OKAO arată că achiesează la concluziile antevorbitorului său, apărătorul ales al inculpatei VD. Arată că în aprecierea sa, din lectura acestor lămuriri nu aduc un plus de clarificare asupra aspectelor punctate de către instanţă. Notele doar reiau anumite paragrafe din rechizitoriu, ceea ce nu duce la clarificarea şi remedierea aspectelor indicate de instanţă. Arată că inculpata OKAO chiar i-a arătat că deşi ordonanţa procurorului i-a fost comunicată tradusă, pentru ea, în continuare este greu de urmărit şirul infracţiunilor pentru care este trimisă în judecată. Apreciază că ar trebui remediat întreg rechizitoriul pentru ca inculpaţii să cunoască toate acuzaţiile care li se aduc. Faţă de aceste considerente solicită restituirea cauzei la parchet.

Având cuvântul avocat Ardelean Sorin pentru inculpatul AAO arată că achiesează la concluziile antevorbitorului său, apărătorul ales al inculpatei VD, solicitând restituirea cauzei la parchet.

Avocat Raluca Mârza pentru inculpatul OJJ solicită în temeiul art 346 alin 3 Cpp restituirea dosarului la parchet, achiesând la concluziile antevorbitorilor săi. Apreciază că ordonanţa nu poate completa rechizitoriul în condiţia în care acesta este actul de sesizare a instanţei şi având în vedere că clientul nu vorbeşte limba română, el trebuind să înţeleagă pe deplin acuzaţiile făcute pentru a-şi face o apărare eficientă.

Avocat Popescu Daniela pentru inculpaţii IDM şi ECG achiesează la concluziile antevorbitorilor săi şi în temeiul disp.art. 346 alin 3 lit a Cpp solicită restituirea dosarului la parchet pentru emiterea unui singur rechizitoriu pentru a se putea respecta dreptul la informare şi apărare al inculpaţilor.

Avocat Bogdănescu Ana Maria pentru inculpaţii ODO, OUG solicită restituirea cauzei la parchet pentru întocmirea unui nou rechizitoriu considerând că ordonanţa de remediere a făcut doar o scurtă completare şi nu a răspuns tuturor solicitărilor instanţei.

Părţile civile OD, BI şi RG, pe rând învederează că lasă la aprecierea instanţei soluţia ce se va pronunţa.

Avocat Grusea Carmen pentru partea civilă CR solicită respingerea solicitării de trimitere a cauzei la parchet apreciind că inculpaţii au posibilitatea în cadrul procesului penal să administreze probe referitor la acuzaţiile aduse, fără a le fi încălcat dreptul la apărare, deficienţele constatate putând fi corectate în cursul procesului penal.

Având cuvântul inculpata VD arată că achiesează la concluziile apărătorului ales.

Având cuvântul inculpatul UIC arată că achiesează la concluziile apărătorului său.

Având cuvântul inculpatul EHO arată că achiesează la concluziile apărătorului său.

Având cuvântul inculpata OKAO arată că achiesează la concluziile apărătorului său.

Având cuvântul inculpatul AAO arată că achiesează la concluziile apărătorului său.

Având cuvântul inculpatul OJJ arată că achiesează la concluziile apărătorului său.

Având cuvântul inculpatul IDM arată că achiesează la concluziile apărătorului său.

Având cuvântul inculpatul ODO arată că achiesează la concluziile apărătorului său.

Având cuvântul inculpatul ECG arată că achiesează la concluziile apărătorului său.

JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ,

Constată că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov din 1.10.2020 din dosarul de urmărire penală 319/P/2020 au fost trimiși în judecată inculpații:

- VDM cercetată în stare de arest la domiciliu pentru infracțiunile de:

- complicitate la înșelăciune prevăzută de art. 48 alin. 1 raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal (persoană vătămată 1) POI)

- spălarea banilor în formă continuată prevăzută de art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (persoană vătămată 1) POI)

- complicitate la înșelăciune prevăzută de art. 48 alin. 1 raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal (persoană vătămată 2) RGF)

- spălarea banilor în formă continuată prevăzută de art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (persoană vătămată 2) RGF)

- complicitate la înșelăciune prevăzută de art. 48 alin. 1 raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal (persoană vătămată 3) CSM)

- spălarea banilor în formă continuată prevăzută de art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (persoană vătămată 3) CSM)

- complicitate la înșelăciune prevăzută de art. 48 alin. 1 raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal (persoană vătămată 9) A. OD)

- spălarea banilor în formă continuată prevăzută de art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (persoană vătămată 9) A. OD)

- complicitate la înșelăciune în formă continuată prevăzută de art. 48 alin. 1 raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (persoană vătămată 10) VCRI)

- spălarea banilor în formă continuată prevăzută de art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (persoană vătămată 10) VCRI)

cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal

- EHO cercetat în stare de arest preventiv pentru infracțiunile de:

- constituirea unui grup infracţional organizat în formă continuată, prevăzută de art. 367 alin. 1 din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal. (GRUPUL INFRACŢIONAL ORGANIZAT 1 J-H)

- complicitate la înșelăciune prevăzută de art. 48 alin. 1 din Codul penal raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal (persoana vătămată 4) A. MAV)

- spălarea banilor în formă continuată prevăzută de art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (persoana vătămată 4) A. MAV)

- complicitate la înșelăciune prevăzută de art. 48 alin. 1 raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal (persoana vătămată 5) B. VAB)

- spălarea banilor în formă continuată prevăzută de art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (persoana vătămată 5) B. VAB)

- complicitate la spălarea banilor prevăzută de art. 48 alin. 1 din Codul penal raportat la art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019 (persoana vătămată 5) C. VAB)

- complicitate la tentativă la înșelăciune prevăzută de art. 48 alin. 1 raportat la art. 32 alin. 1 din Codul penal raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal (persoana vătămată 10) HCRI)

- tentativă la spălarea banilor prevăzută de art. 32 alin. 1 din Codul penal raportat la art. 49 alin.1 lit. a, alin. 2 din Legea 129/2019 (persoana vătămată 10) HCRI)

cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal.

- UIC cercetat în stare de arest preventiv pentru infracțiunile de:

- constituirea unui grup infracţional organizat în formă continuată, prevăzută de art. 367 alin. 1 din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (GRUPUL INFRACŢIONAL ORGANIZAT 1 J-H)

- spălarea banilor în formă continuată prevăzută de art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (persoana vătămată 4) A. MAV)

- spălarea banilor în formă continuată prevăzută de art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (persoana vătămată 5) C. VAB)

- complicitate la înșelăciune prevăzută de art. 48 alin. 1 raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal (persoana vătămată 6) BFI)

- spălarea banilor în formă continuată prevăzută de art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (persoana vătămată 6) BFI)

- complicitate la înșelăciune prevăzută de art. 48 alin. 1 raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal (persoana vătămată 7) SPC)

- spălarea banilor în formă continuată prevăzută de art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (persoana vătămată 7) SPC)

- tentativă la spălarea banilor prevăzută de art. 32 alin. 1 din Codul penal raportat la art. 49 alin.1 lit. a, alin. 2 din Legea 129/2019 (persoana vătămată 10) Innocent. CRI)

cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal.

- OUG cercetat în stare de arest preventiv pentru infracțiunile de:

- complicitate la înșelăciune prevăzută de art. 48 alin. 1 raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal (persoana vătămată 5) C. VAB)

- spălarea banilor în formă continuată prevăzută de art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (persoana vătămată 5) C. VAB)

- complicitate la înșelăciune în formă continuată prevăzută de art. 48 alin. 1 raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal (persoana vătămată 9) C. OD)

- spălarea banilor în formă continuată prevăzută de art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (persoana vătămată 9) C. OD)

- tentativă la spălarea banilor prevăzută de art. 32 alin. 1 din Codul penal raportat la art. 49 alin.1 lit. a, alin. 2 din Legea 129/2019 (persoana vătămată 10) Gerrard. CRI)

cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal.

- OKAO cercetată în stare de arest preventiv pentru infracțiunile de:

- complicitate la înșelăciune în formă continuată prevăzută de art. 48 alin. 1 raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (persoana vătămată 8) B. GG)

- spălarea banilor în formă continuată prevăzută de art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (persoana vătămată 8) B. GG)

- complicitate la înșelăciune prevăzută de art. 48 alin. 1 raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal (persoana vătămată 9) B. OD)

- spălarea banilor în formă continuată prevăzută de art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (persoana vătămată 9) B. OD)

- complicitate la tentativă la înșelăciune prevăzută de art. 48 alin.1 din Codul penal, raportat la art. 32 alin. 1 din Codul penal, raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal (persoana vătămată 10) O. CRI)

- tentativă la spălarea banilor prevăzută de art. 32 alin. 1 din Codul penal raportat la art. 49 alin.1 lit. a, alin. 2 din Legea 129/2019 (persoana vătămată 10) O. CRI)

cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal

şi pentru infracţiunile:

- înșelăciune în formă continuată prevăzută de art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (persoana vătămată MAV)

- spălarea banilor în formă continuată prevăzută de art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (persoana vătămată MAV)

- AAO cercetat în stare de arest preventiv pentru infracțiunea de:

- OJJ cercetat în stare de arest preventiv pentru infracțiunile de:

- complicitate la înșelăciune prevăzută de art. 48 alin. 1 din Codul penal, raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal (persoana vătămată 8) B. GG)

- complicitate la spălarea banilor prevăzută de art. 48 alin. 1 din Codul penal, raportat la art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019 (persoana vătămată 8) B. GG)

- complicitate la înșelăciune prevăzută de art. 48 alin. 1 din Codul penal, raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal (persoana vătămată 9) B. OD)

- complicitate la spălarea banilor prevăzută de art. 48 alin. 1 din Codul penal, raportat la art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019 (persoana vătămată 9) B. OD)

- complicitate la tentativă la înșelăciune prevăzută de art. 48 alin.1 din Codul penal, raportat la art. 32 alin. 1 din Codul penal raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal (persoana vătămată 10) O. CRI)

cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal

şi pentru infracţiunile:

- înșelăciune în formă continuată prevăzută de art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (persoana vătămată MAV)

- spălarea banilor în formă continuată prevăzută de art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (persoana vătămată MAV)

- IDM cercetat în stare de arest preventiv pentru infracțiunile de:

- complicitate la înșelăciune prevăzută de art. 48 alin. 1 raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal (persoana vătămată 5) A. VAB)

- spălarea banilor prevăzută de art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019 (persoana vătămată 5) A. VAB)

- spălarea banilor în formă continuată prevăzută de art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (persoana vătămată 8) B. GG)

- complicitate la înșelăciune prevăzută de art. 48 alin. 1 raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal (persoana vătămată 9) B. OD)

- complicitate la tentativă la înșelăciune prevăzută de art. 48 alin. 1 din Codul penal, raportat la art. 32 alin.1 din Codul penal, raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal (persoana vătămată 10) O. CRI)

Cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal.

- ODO cercetat în stare de arest preventiv pentru infracțiunile de:

- complicitate la înșelăciune prevăzută de art. 48 alin. 1 raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal (persoana vătămată 5) A. VAB)

- spălarea banilor prevăzută de art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019 (persoana vătămată 5) A. VAB)

- spălarea banilor în formă continuată prevăzută de art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (persoana vătămată 8) B. GG)

- complicitate la tentativă la înșelăciune prevăzută de art. 48 alin. 1 din Codul penal, raportat la art. 32 alin. 1 din Codul penal, raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal (persoana vătămată 10) O. CRI)

cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal.

- EC (în paşaport C) C cercetat în stare de arest preventiv pentru infracțiunile de:

- complicitate la înșelăciune prevăzută de art. 48 alin. 1 raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal (persoana vătămată 5) A. VAB)

- complicitate la spălarea banilor prevăzută de art. 48 alin. 1 din Codul penal raportat la art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019 (persoana vătămată 5) A. VAB)

- complicitate la spălarea banilor în formă continuată prevăzută de art. 48 alin.1 din Codul penal raportat la art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (persoana vătămată 8) B. GG)

- complicitate la tentativă la înșelăciune prevăzută de art. 48 alin. 1 din Codul penal, raportat la art. 32 alin. 1 din Codul penal, raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal (persoana vătămată 10) O. CRI)

cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal.

În actul de sesizare a instanței s-a reținut, în esență, că:

Cetăţenii români POI, RGF, CSM, MAV, VAB, BFI, SPC, GG, OD, CRI au fost victimele infracțiunii de înșelăciune prin metoda „scrisoarea nigeriană”, una dintre cele mai frecvente înșelătorii comise prin intermediul internetului.

Teoretic, ea se bazează pe încrederea celor care se lasă abordați, de obicei oameni fără prea multă experienţă pe internet, subit de către o femeie sau un bărbat, care le devine iubit(ă) și care aleg să trimită o sumă de bani către iubit(ă), pentru a crea/păstra legătura amoroasă. Datorită avansului tehnologic și aplicațiilor de ultimă generație accesibile gratuit de pe internet direct pe telefon sau calculator, în ultima perioadă scrisorile nigeriene au devenit tot mai sofisticate deoarece infractorii folosesc limba de origine a victimei și comunică prin intermediul unor aplicații criptate precum Whatsapp și Messenger Facebook, ceea ce face îngreunează mult atât identificarea infractorilor cât și dovedirea faptelor lor. Sumele de bani obținute de la victimele credule nu sunt însușite, de obicei, direct de către destinatarul lor final, ci parcurg circuite financiare complicate, fiind transferate de la o persoană la alta, de pe un cont pe altul, prin diverse medii financiare bancare și nebancare (așa-numitele „conducte”), folosindu-se diferite justificări, scopul fiind acela de a se crea o mai mare aparență de legalitate a încasării finale și o credibilitate sporită a provenienței sumei de bani dintr-o operațiune reală de către dobânditorii subsecvenți până la beneficiarul final.

Persoanele vătămate au fost abordate pe reţele de socializare de către aşa numitele „legende”. Li se prezentau poveşti romanţioase în care ,,legendele” se prezentau în mod fals ca fiind soldaţi americani, medici americani aflaţi în regiuni de război, etc. Persoanele vătămate erau abordate în limba română, erau determinate să creadă că după mai multe mesaje text pe reţelele de socializare s-a creat o legătură amoroasă cu ,,legenda,, şi, pentru a păstra această legătură ajutau ,,legendele,, care aveau nevoie de ajutor financiar pentru diverse activităţi inventate. Persoanelor vătămate li s-au cerut sume de bani importante, li s-a indicat contul sau conturile în care să depună sumele de bani, în acest timp fiind întreţinute falsele relaţii amoroase deja stabilite pe relaţiile de socializare.

Cetăţenii nigerieni (așa-numitele „conducte”), care au calitatea procesuală de inculpaţi, precum şi inculpata VDM au fost implicaţi în activitatea ilicită de inducere în eroare a persoanelor vătămate prin următoarele manevre:

-deschidere de conturi la mai multe unităţi bancare de pe teritoriul României, conturi în lei, euro şi dolari, la solicitarea numitei EUJ

-punerea la dispoziţia altor persoane ( până în prezent rămase neidentificate) a acestor conturi în scopul primirii sumelor de bani pe care persoanele vătămate le depuneau la solicitarea celor care le contactau pe reţele de socializare ( aşa numitele ,,legende,,)

-trimiterea mai departe a acestor sume de bani, fie integral, fie împărţite în sume mai mici, către alte conturi ale persoanelor cercetate deja ( şi posibil ale altor persoane) sau prin intermediul unităţilor nebancare de tip Revolut, Western Union, etc., în scopul pierderii urmei banilor proveniţi din înşelarea persoanelor vătămate

- primirea unor sume de bani( adesea negociate cu destinatarii finali) cu titlu de comision pentru implicarea lor în lanţul infracţional

-recrutarea altor persoane care să se implice în acelaşi mod în obţinerea ilegală a sumelor de bani provenite din astfel de înşelăciuni.

Inculpaţii care au origine nigeriană, se află toţi pe teritoriul României. Au obţinut vize de şedere, majoritatea fiind înscrişi la unităţi de învăţământ superior din România sau fiind absolvenţi ai unor astfel de instituţii. O parte dintre ei sunt căsătoriţi cu persoane de cetăţenie română şi au o familie întemeiată pe teritoriul României. Se constată de asemenea că între persoanele cercetate de origine nigeriană există relaţii de rudenie sau afinitate, o parte dintre ei locuind împreună în locaţii situate în mare parte în municipiul Bucureşti.

Pe parcursul cercetărilor penale au fost identificate practic 2 grupuri organizate în scopul înşelării persoanelor vătămate în modalitatea prezentată anterior şi al ascunderii urme banilor obţinuţi de la acestea prin punerea la dispoziţie a conturilor bancare şi prin transmiterea sumelor de bani către alţi destinatari intermediari sau chiar destinatarii finali. Conform procurorului de caz, au fost identificate 2 astfel de grupuri cu caracter infracţional:

1.Grupul infracţional organizat J-H

Gruparea denumită J-H este o grupare infracţională internaţională, de tip ramificat (circuitul este ramificat având ca element comun pe EUJ), constituită în primul rând pe criteriul apartenenţei la cetăţenia nigeriană, iar, în al doilea rând, atât pe baza unor interese comune, respectiv comiterea infracţiunilor de înşelăciune prin metoda „scrisoare nigeriană” (în forma complicităţii, prin asigurarea fluxului informaţional către autorii care controlează legendele despre datele contului prin care se face încasarea) şi spălarea banilor pentru obţinerea unor avantaje financiare, cât şi pe baza relaţiilor de familie sau de prietenie.

Astfel, EUJ ar fi, potrivit declaraţiilor din dosar, rudă cu EHO (soră sau verişoară). De asemenea, soţul acesteia, un anume HE, ar fi unchi, după declaraţia lui UIC, lui EHO. EUJ şi HE ar trăi în TURCIA şi de acolo ar conduce gruparea J-H prin instrucţiuni transmise subordonaţilor prin aplicaţia Whatsapp, care trebuie şterse imediat de către subordonaţi după ce sunt citite şi îndeplinite. EUJ a fost în România între 14.12.2019 şi 14.01.2020, şi-a deschis nişte conturi bancare şi l-a contactat pe EHO. Prin acesta, EUJ i-a cunoscut pe UIC şi OUG, colegi la facultate (ASE, Facultatea de Cibernetică) şi care au locuit împreună cu EHO. EUJ le-a comunicat acestora despre scopul grupării şi care este rolul fiecăruia dintre ei, desemnându-l pe EHO lider al grupării care are responsabilitatea asigurării circuitului informaţional (datele conturilor prin care se încasează şi transferă banii) şi financiar (respectarea circuitului financiar). UIC şi OUG aveau doar rolul de a încasa banii de la victime şi de a-i transmite mai departe pe circuitul financiar ce le era comunicat de EHO.

Circuitul financiar utilizat pentru spălarea banilor era unul complex şi presupunea iniţial, cel mult, 1-2 operaţiuni de transferuri bancare, eventual fracţionate, între conturile lor cu titlu de „fee” (comision), după care urma o multitudine de fracţionări şi de operaţiuni de transfer prin sisteme financiare nebancare accesibile cu telefoanele mobile (WORLDREMIT BRUSSELS, GB PAYSEND.COM, TRANSFERGO LONDON), banii ajungând astfel în străinătate (Turcia).

Această grupare a participat la prejudicierea persoanelor vătămate:

- MAV, cu suma de 17000 euro, participanţi: UIC, EHO, EUJ

- VAB, cu suma 2500 euro, participanţi: EHO, EUJ

- VAB, cu suma 800 euro (08.07.2020), participanţi: OUG, EUJ

- BFI, cu suma 1200 euro, participanţi: UIC, EUJ

- SPC, cu suma 406,90 euro, participanţi: UIC, EUJ

– OD, cu suma 1000 euro (21.07.2020), participanţi: OUG, EUJ

- CRI:

prejudiciu-tentativă 38.737,60 lei (25.05.2020), participanţi: EHO, EUJ;

prejudiciu-tentativă 8000 euro (22.07.2020), participanţi: OUG, EUJ;

prejudiciu-tentativă 8000 euro (24.07.2020), participanţi: UIC, EUJ.

2.Grupul infracţional organizat „C-O”

Gruparea denumită C-O este o grupare infracţională internaţională (banii ajungând în străinătate), de tip înlăţuit (circuitul este din verigă în verigă), constituită în primul rând pe criteriul apartenenţei la cetăţenia nigeriană, iar, în al doilea rând, pe interesele comune ale membrilor, care sunt responsabili în faţa superiorilor din lanţul de comandă de recrutarea unor persoane de încredere care să le fie subordonate. Această grupare este responsabilă de comiterea infracţiunilor de înşelăciune prin metoda „scrisoare nigeriană” (în forma complicităţii, prin asigurarea fluxului informaţional către autorii care controlează legendele despre datele contului prin care se face încasarea) şi spălarea banilor pentru obţinerea unor avantaje financiare.

Astfel, ECC a fost identificat ca lider al grupării şi s-a stabilit despre el că l-a direcţionat în mod direct pe ODO şi, prin acesta, indirect, pe IDM (subordonat direct lui ODO) şi pe OKA (subordonată direct lui IDM). Acesta a impus ca banii să fie spălaţi prin circuite financiare derulate prin REVOLUT. Din declaraţia sa rezultă că ar fi trimis bani prin REVOLUT în Nigeria şi că HCO, către care ODO a trimis bani prin REVOLUT, locuieşte în Germania, în zona Munchen. Cu ocazia jocului operativ efectuat de investigatorul FA şi persoana vătămată CRI, ECC a transmis recipisa bancară către ODO pentru a ajunge la OKA şi a aflat problemele şi a comunicat prin acelaşi circuit instrucţiuni despre cum să procedeze OKA pentru a depăşi măsurile de precauţie luate de bancă.

ODO este plasat pe următoarea verigă a lanţului de comandă. El îşi coordonează acţiunile cu ECC care îi transmite când are nevoie de conturi bancare pentru a încasa banii de la victime, dar şi circuitele financiare ce trebuie utilizate. ODO l-a recrutat şi l-a direcţionat în activitatea infracţională cercetată pe IDM. În contextul faptelor cercetate, pentru a asigura mai eficient spălarea banilor, ODO se foloseşte de contul de REVOLUT al soţiei sale, dar interpune în circuitul financiar dintre acest cont (destinatar) şi IDM sau OKA (expeditori) conturile de REVOLUT ale lui LIG şi INB. ODO transferă o parte din banii proveniţi din faptele cercetate către un cont REVOLUT înregistrat pe un număr de telefon de Germania care figurează în telefonul său cu numele HCO, despre care ECC a confirmat că locuieşte în zona Munchen. ODO mai are discuţii despre scheme de fraudare şi circuite financiare şi a participat la comiterea unor infracţiuni similare şi cu alte persoane, însă aceste fapte nu au făcut obiectul prezentei cauze. De altfel, acesta are înregistrat în telefon numărul lui OJJ (despre care nu ştie că este concubinul lui OKA şi spune că îl cunoaşte doar în calitate de cântăreţ), iar convorbirile avute prin Whatsapp cu el sunt şterse. Cu ocazia jocului operativ efectuat de investigatorul FA şi persoana vătămată CRI, ODO a primit de la ECC recipisa bancară şi a transmis-o către către IDM pentru a ajunge la OKA şi a raportat probleme şi a primit şi transmis prin acelaşi circuit instrucţiuni despre cum să procedeze OKA pentru a depăşi măsurile de precauţie luate de bancă.

IDM este următoarea verigă şi el declară că nu-l cunoaşte pe ECC decât prin prisma faptului că unele sume de bani trebuiau să ajungă, direct de la OKA sau prin el însuşi, la ECC. IDM ştie însă că ODO, care l-a recrutat în luna februarie 2020, era tot o verigă în lanţ şi că nu era destinatarul final al sumelor de bani. IDM o coordona pe OKA cu care este coleg la Facultatea Româno-Americană şi pe care a recrutat-o de curând.

Cu ocazia jocului operativ efectuat de investigatorul FA şi persoana vătămată CRI, IDM a primit de la ODO recipisa bancară şi a transmis-o către OKA şi a raportat probleme şi a primit şi transmis prin acelaşi circuit instrucţiuni despre cum să procedeze OKA pentru a depăşi măsurile de precauţie luate de bancă.

OKA a avut nevoie urgentă de bani pentru a-şi plăti taxele la facultate şi, chiar dacă era deja implicată cu concubinul ei OJJ într-o altă schemă infracţională împotriva unor cetăţeni străini, pentru că de o lună de zile nu mai încasaseră niciun ban (după cum rezultă din interceptările lor şi ale lui OJJ cu un alt partener din acea schemă), a decis să folosească modul de operare învăţat de la OJJ (chiar dacă nu respecta toate măsurile de precauţie luate de acesta) şi a fost recrutată de IDM în luna iunie 2020. Ea i-a comunicat lui IDM datele contului bancar şi problemele întâmpinate şi a fost direcţionată de către acesta despre ce sume de bani îi vor intra în contul bancar, cum să le fracţioneze şi să le încarce de contul de REVOLUT, cât şi în ce conturi REVOLUT să le transfere. Astfel, aceasta a transferat sume de bani în conturile REVOLUT lui IDM, ECC, LIG şi IB (care în final au ajuns la ODO prin contul de REVOLUT al soţiei lui). Cu ocazia jocului operativ efectuat de investigatorul FA şi persoana vătămată CRI, OKA a primit de la IDM recipisa bancară şi a raportat problemele şi a primit prin acelaşi circuit instrucţiuni despre cum să procedeze pentru a depăşi măsurile de precauţie luate de bancă.

OJJ şi AAO nu sunt membrii ai grupării C-O, însă sunt complici ai lui OKA.

OJJ este concubinul lui OKA şi este implicat cu aceasta într-o altă schemă infracţională similară comisă împotriva unor cetăţeni străini (probabil americani), în cadrul căreia el are un rol tehnic şi de direcţionare a lui OKA care, la fel ca şi în această grupare, are rolul de a încasa bani prin contul bancar de la victime.

AAO îi este prieten lui OKA şi este şi el implicat în alte scheme infracţionale comise împotriva unor cetăţeni străini (necercetate în prezenta cauză). OKA a apelat la AAO, ştiind cu ce se ocupă, pentru a o ajuta să depăşească măsurile de precauţie luate de UNICREDIT Bank şi să spele banii încasaţi de la CRI.

Circuitul financiar utilizat pentru spălarea banilor era unul complex şi presupunea ca, imediat după încasare, banii să fie retraşi de la ATM (a se vedea fapta lui IDM împotriva lui VAB) ori încărcaţi direct în contul de REVOLUT (sistem financiar nebancar) şi apoi, printr-o multitudine de fracţionări şi de transferuri, au ajuns la ODO şi ECC şi apoi în străinătate la un contact din Nigeria al lui ECC sau la HCO din Germania (contactul lui ODO).

Această grupare a participat la prejudicierea persoanelor vătămate:

- VAB, cu suma 6004 lei, participanţi: DIM, ODO, ECC (transmite unui contact neidentificat în Nigeria)

- GG, cu sumele de 14.455 lei și 10.500 de lei, participanţi: OKAO, IM, ODO (primeşte prin contul lui LARRY ISAAC; plăteşte în contul lui HCO), ECC (transmite unui contact neidentificat în Nigeria)

- OD, cu suma de 3339 lei, participanţi: OKAO, IM, ODO (primeşte prin contul lui IB), ECC (transmite unui contact neidentificat în Nigeria)

- CRI, prejudiciu-tentativă 29598 lei (echivalentul a 6000 euro), participanţi: OKAO, IM, ODO, ECC.

Prin Încheierea din 20.11.2020 judecătorul de cameră preliminară, în baza art 345 al 3 C.pr.pen a constatat neregularitatea actului de sesizare și a dispus ca procurorul să remedieze, în 5 zile de la comunicarea respectivei încheieri, rechizitoriul nr. 319/P/2020 întocmit la 1.10.2020 de către Parchetul de pe lăngă Tribunalul Braşov - și să comunice judecătorului de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei - sub următoarele aspecte :

1. relativ la infracțiunile de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzute de art. 367 alin. 1 din Codul penal, ce li se impută majorității inculpaților :

a. precizarea cu claritate a datei/perioadei de constituire a grupului (de pe teritoriul Romăniei).

b. precizarea cu claritate a perioadei/datei de comitere a faptei de către fiecare inculpat în parte, prin raportare la elementele constitutive ale infracțiunii ce i se impută.

c. precizarea cu claritate a poziției concrete a fiecărui inculpat în cadrul acestui grup avut în vedere de către procuror.

2. relativ la infracțiunile de complicitate la înșelăciune prevăzute de art. 48 alin. 1 raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal ce li se impută inculpaților :

a. precizarea cu claritate a datei comiterii faptelor , în sensul momentului săvărșirii de către fiecare inculpat a acțiunilor vizate de art 48 al 1 C.pen .

b. precizarea cu claritate a acțiunilor ( în sensul art. 48 alin. 1 C.pen ) fiecărui inculpat ce se circumscriu elementelor constitutive ale infracțiunii indicate, de complicitate la înșelăciune.

c. precizarea cu claritate a persoanelor ( autorilor ) care au fost ”ajutate”, prin acțiunile lor, de către fiecare inculpat ( complice la înșelăciune).

3. relativ la infracțiunile de spălarea banilor sau de complicitate la spălarea banilor prevăzute de art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019 ( cu aplicarea art. 48 alin. 1 din Codul penal pentru unii inculpați) :

a. precizarea cu claritate a datei comiterii faptelor ( pentru unii dintre inculpați, în sensul săvărșirii de către aceștia a acțiunilor vizate de art 48 al 1 C.pen )

b. precizarea cu claritate a cuantumului sumelor de bani ” spălate ” de către fiecare inculpat .

c. precizarea cu claritate a acțiunilor inculpaților ce se circumscriu elementelor constitutive ale infracțiunii de spălarea banilor sau de complicitate la spălarea banilor prevăzute de art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019 ( cu aplicarea art. 48 alin. 1 din Codul penal pentru unii inculpați)

d. precizarea cu claritate a persoanelor de la /către care s-au virat de către fiecare inculpat diverse sume de bani, în sensul art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019.

f. precizarea cu claritate a persoanelor ( autorilor ) care au fost ”ajutate”, prin acțiunile lor, de către fiecare inculpat ( e vorba de inculpații în sarcina cărora se reține forma complicității vizată de art 48 al 1 C.pen ).

și să comunice judecătorului de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei.

Urmare a aplicării art 345 al 3 C.pr.pen Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov a arătat că menţine dispoziţia de trimitere în judecată și a comunicat la dosarul cauzei ordonanța din data de 26.11.2020, care însă nu este de natură – în opinia judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Brașov – a conduce la regularitatea rechizitoriului nr. 319/P/2020 întocmit la 1.10.2020 de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov.

Ordonanța indicată cuprinde anumite precizări și clarificări ale rechizitoriului nr. 319/P/2020 întocmit la 1.10.2020 de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov însă insuficiente – în opinia judecătorului de cameră preliminară - pentru a se putea dispune începerea judecătii în cauza de față.

Examinând cauza prin prisma dispoziţiilor art. 342 şi urm. C.pr.pen., în limitele conferite de prevederile art. 281 şi art. 282 C.pr.pen., dar şi cererile şi excepţiile formulate de inculpata VDM sau cele anterior expuse invocate din oficiu, judecătorul de cameră preliminară va reţine următoarele:

În primul rând judecătorul de cameră preliminară va observa că doar inculpata VDM a formulat cereri şi excepţii care vizează neregularitatea actului de sesizare a instanţei determinată de absenţa unei descrieri complete şi clare a faptelor pentru care a fost trimisă în judecată prin corelare cu cerinţele de tipicitate prevăzute de norma de incriminare.

Prealabil analizării cererilor şi excepţiilor invocate de inculpata VDM, judecătorul de cameră preliminară ține a preciza, raportându-se la dispoziţiile art. 342 C.pr.pen. care stabilesc obiectul camerei preliminare, că în această fază a procesului penal, competenţele sale sunt limitate la a verifica legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, şi nu în ultimul rând, competenţa instanţei învestite prin rechizitoriu.

Ca atare, organul judiciar este chemat să verifice dacă actele procedurale îndeplinesc exigenţele de formă şi conţinut, precum şi concordanţa acestora cu actele şi măsurile procesuale dispuse şi consemnate în conţinutul lor, bineînţeles prin prisma dispoziţiilor legale incidente.

Şi evaluarea probelor se realizează în această etapă doar din perspectiva legalității, sau, după caz a loialităţii administrării de către organele de urmărire penală, fiind exclusă examinarea suficienţei, relevanţei şi utilităţii acestora, precum şi a oportunităţii actului prin care au fost încuviinţate, putând fi înlăturate doar acele probe obţinute prin mijloace de probă sau procedee probatorii nelegale.

Astfel, caracterul incomplet al urmăririi penale și măsura în care acuzaţiile formulate sunt susţinute de probatoriul administrat în această fază, pot fi cenzurate doar în ipoteza începerii judecăţii.

În plus, verificările efectuate de judecătorul de cameră preliminară se realizează preponderent prin raportare la dispoziţiile art. 282 C.pr.pen., care reglementează regimul nulităţilor relative, în condiţiile în care noua codificare a restrâns sfera nulităţilor absolute în faza de urmărire penală doar la doua cazuri, respectiv lipsa suspectului sau a inculpatului atunci când prezenţa sa este obligatorie şi asistarea suspectului, inculpatului şi a celorlalte părţi de către avocat atunci când asistenţa este obligatorie, situații care însă nu sunt incidente în cauză, întrucât niciunul dintre inculpaţi nu s-a aflat în faza anchetei penale în vreuna din situaţiile prevăzute de art. 90 alin. (1) lit. a) şi b) C.pr.pen.

Din interpretarea dispoziţiilor art. 282 C.pr.pen. rezultă că nulitatea relativă operează nu doar ca efect al simplei invocări în termenul legal a unei încălcări a legii, ci presupune, cumulativ, și dovedirea unei vătămări aduse drepturilor/intereselor procesuale ale celui care o invocă, dar şi constatarea că desfiinţarea actului nelegal este unicul remediu pentru înlăturarea vătămării.

În aceste împrejurări, se constată că judecătorul de cameră preliminară nu poate invoca încălcări ale legii ce sunt supuse regimului nulităţilor relative, prin excepţie, fiindu-i permis a ridica, din oficiu, doar chestiuni de nelegalitate sancţionabile cu nulitatea absolută, deci doar în condiţiile şi cazurile strict şi limitativ prevăzute de art. 281 alin. (1) - (4) C.pr.pen., motiv pentru care examenul de legalitate a sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală se realizează, ca regulă, în măsura în care au fost contestate de părţi.

Deci, în procedura camerei preliminare verificarea legalităţii efectuării urmăririi penale se realizează asupra actelor procedurale, dar şi a măsurilor şi actelor procesuale pe care le conţin numai din perspectiva regimului de nulităţii, situaţie în care constatarea vreunei încălcări a dispoziţiilor legale care reglementează desfăşurarea anchetei penale atrage nulitatea actului în condiţiile expres prevăzute în art. 281 - art. 282 C.pr.pen.

Cu toate acestea, așa cum arată și Înalta Curte de Casație și Justiție prin mai multe decizii de speță, având în vedere că prin rechizitoriu se stabilesc obiectul şi limitele sesizării, elemente care-i imprimă acestuia o importanţă deosebită atât prin prisma desfăşurării judecăţii cât şi din perspectiva garantării drepturilor procesuale ale inculpaţilor, inclusiv a exercitării unei apărări coerente şi efective determinată de claritatea şi înţelegerea faptelor care li se impută, în lipsa unei reglementări care să stabilească incidenţa regimului nulităţii absolute în cazul nerespectării dispoziţiilor referitoare la sesizarea instanţei, se impune aplicarea cu prioritate a prevederilor art. 6 parag. 3 lit. a) din Convenţie referitoare la procesul echitabil, potrivit cărora acuzatul are dreptul de a fi informat în mod amănunțit asupra naturii și cauzei acuzației penale, drept ce implică şi prezentarea de o manieră precisă a împrejurărilor faptice în cuprinsul actului de trimitere în judecată, descriere aptă să învestească în mod legal instanța.

Concluzionând judecătorul de cameră preliminară va observa că examinarea legalităţii rechizitoriului se poate face de către judecătorul de cameră preliminară şi din oficiu, chiar dacă inculpații nu au invocat anumite neregularității ale actului de sesizare al instanţei, întrucât poziţia de pasivitate a acestora nu conduce la acoperirea eventualelor nelegalităţi, care de altfel continuă să îşi producă efecte şi în faza de judecată prin imposibilitatea instanţei de a desfăşura o cercetare judecătorească în conformitate cu limitele şi obiectul sesizării, dată fiind imposibilitatea stabilirii cu claritate a faptelor pentru care au fost trimiși în judecată.

Coroborând dispoziţiile art. 345 alin. (3) C.pr.pen. (remedierea de către procuror a neregularităţilor actului de sesizare) şi ale art. 346 alin. (3) lit. a) C.pr.pen. (neregularitatea rechizitoriului ce atrage imposibilitatea stabilirii obiectului şi limitelor judecăţii având drept consecinţă restituirea cauzei la parchet), judecătorul de cameră preliminară constată că, în procedura de cameră preliminară, este chemat să verifice îndeplinirea condiţiilor de formă şi conţinut ale rechizitoriului prevăzute de art. 328 C.pr.pen., adică cele privind descrierea faptei, încadrarea juridică a acesteia, probele şi mijloacele de probă pe care se fundamentează trimiterea în judecată, pentru a se putea stabili obiectul şi limitele judecăţii, dar şi existenţa controlului de legalitate şi temeinicie efectuat de către procurorul ierarhic superior.

Deci, regularitatea actului de sesizare vizează în primul rând o descriere a faptelor clară şi completă prin indicarea datei sau a unor elemente apte să determine intervalul de săvârşire al activităţii presupus infracţionale, a locului, împrejurărilor concrete în care a fost comisă, a acţiunii sau a inacţiunii reţinute în sarcina inculpatului, inclusiv prin configurarea participaţiei sale penale, aspecte care sunt necesare în vederea determinării obiectului şi limitelor judecăţii, dar care trebuie să-i permită şi celui trimis în judecată să se informeze asupra acuzaţiilor ce-i sunt aduse în vederea pregătirii apărării sale.

Aceste aspecte apar ca esențiale, în opinia judecătorului de cameră preliminară, pentru respectarea exigențelor art. 6 parag. 3 lit. a) din C.E.D.O.

Prezentarea împrejurărilor faptice trebuie să se realizeze de o asemenea manieră încât să existe suficiente elemente care să îşi găsească corespondent în norma de incriminare, fără ca prin acesta să se înţeleagă că în etapa camerei preliminare se pot aduce critici cu privire la încadrarea juridică dată faptelor şi care poate fi corectată doar în cursul judecăţii, sau în legătură cu lipsa cerinţelor de tipicitate a infracţiunii reţinute în sarcina inculpatului, aspecte care ţin exclusiv de fondul cauzei, analizarea lor urmând a fi făcută în etapa ulterioară a procesului penal.

În legătură cu modul de descriere a faptelor pentru care inculpaţii EHO, OKAO, UIC, AAO, OJJ, VDM, IDM, ODO, EC (în paşaport C) C și OUG au fost trimişi în judecată, judecătorul de cameră preliminară constată că rechizitoriul nr. 319/P/2020 din 1.10.2020 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov nu corespunde exigenţelor convenţionale, dar nici principiilor care guvernează procesul penal -dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, separaţia funcţiilor judiciare - în condiţiile în care configurarea faptelor care fac obiectul sesizării instanţei nu s-a realizat fără echivoc în toate particularităţile de timp sau loc, de conţinut, de rezultat sau urmare produsă ori de participaţie penală, fapt care dacă nu ar fi sancţionat ar reprezenta o intervenţie a judecătorului în stabilirea împrejurărilor faptice corelativ cu elementele de tipicitate cuprinse în norma de incriminare, ceea ce ar conduce la substituirea procurorului în exercitarea funcţiei de urmărire penală.

Cum, însă, funcţia de judecată nu se poate fundamenta pe un rechizitoriu ambiguu şi pe acuzaţii lipsite de claritate, întrucât s-ar aduce atingere garanţiilor procesuale ale inculpaţilor, împiedicând, totodată, instanţa să desfăşoare o cercetare judecătorească în conformitate cu limitele şi obiectul sesizării, judecătorul de cameră preliminară urmează să examineze şi din oficiu, pentru considerentele anterior dezvoltate, neregularităţi ale actului de sesizare ce nu au fost semnalate de apărare.

Maniera defectuoasă de descriere a activităţii infracţionale a inculpaţilor EHO, OKAO, UIC, AAO, OJJ, VDM, IDM, ODO, EC (în paşaport C) C și OUG - circumscrisă conţinutului constitutiv al infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 din Codul penal, complicitate la înșelăciune prevăzută de art. 48 alin. 1 din Codul penal raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal sau spălarea banilor prevăzută de art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019 - şi care s-a materializat prin omisiunea menţionării unor împrejurări esenţiale sau existenţa unor precizări contradictorii, afectează claritatea acuzaţiei şi regularitatea actului de sesizare, impunându-se refacerea acestuia.

Astfel, o lecturare atentă a actului de sesizare reliefează punctual o serie de aspecte neclare sau contradictorii de natură a afecta – în opinia judecătorului de cameră preliminară – inclusiv dreptul celui trimis în judecată să se informeze asupra acuzaţiilor ce-i sunt aduse în înțelesul garanțiilor procesuale ocrotite de către Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Respectarea dreptului inculpatului de a fi informat cu privire la acuzația penală, dar și stabilirea limitelor judecății, sunt influențate în mod determinant de descrierea completă a acuzației penale în rechizitoriu de către procuror, fiind necesar ca acuzațiile aduse inculpaţilor să fie formulate într-o manieră suficient de clară și prin corelare cu norma penală, care să permită acestora să înţeleagă obiectul acuzaţiei și semnificaţia penală a faptelor imputate (în acest sens este și jurisprudența CEDO, cauzele Mattoccia c. Italia și Pélissier şi Sassi c. Franţa).

Se urmărește în primul rând, dacă actul de sesizare conține o descriere completă și precisă a faptelor, prin indicarea datei sau a unor repere temporale rezonabile de comitere a faptei, dar și prin indicarea locului, împrejurărilor concrete în care a fost comisă, indicarea acțiunii sau inacțiunii reținute în sarcina inculpatului și, după caz, configurarea participaţiei penale, în cazul în care se reține o pluralitate de făptuitori.

Din perspectiva clarității acuzaţiei, se impune ca descrierea faptei să se realizeze prin indicarea unor elemente suficiente din care să rezulte concordanţa cu norma penală, pentru a asigura înțelegerea de către inculpat a obiectului acuzaţiilor şi a semnificaţiei penale a faptelor pretins infracţionale, dar și pentru stabilirea obiectului judecăţii și pentru a se asigura buna desfășurare a judecății prin administrarea probelor, pentru verificarea temeiniciei acuzațiilor.

Aplicând în speţă consideraţiile menţionate anterior, judecătorul de cameră preliminară constată neregularitatea actului de sesizare, pentru infracțiunile expuse anterior în ceea ce priveşte descrierea faptelor reţinute în sarcina inculpaților dar și relativ la indicarea şi analiza mijloacelor de probă.

Faptele nu sunt descrise într-o manieră adecvată, care să permită determinarea cu claritate a obiectului şi limitelor judecăţii.

Cu câteva excepții, actul de sesizare al instanţei este lipsit de claritate în ce privește descrierea faptelor deduse judecăţii, reţinute în sarcina inculpaţilor, constatându-se, în unele cazuri, lipsa descrierii faptei, în alte cazuri, descrierea insuficientă, fie prin omisiunea menţionării cu claritate a datei de săvârşire a infracţiunii sau a împrejurărilor concrete esențiale, fie a contribuției fiecărui inculpat la comiterea în participație a unor infracțiuni, sau prin existența unor mențiuni contradictorii care afectează claritatea acuzației și regularitatea actului de sesizare, impunându-se refacerea acestuia.

Este adevărat că ordonanța din data de 26.11.2020 aduce unele clarificări în descrierea faptelor ce li se impută inculpaților EHO, OKAO, UIC, AAO, OJJ, VDM, IDM, ODO, EKWEM COSMOS (în paşaport COSMAS) CHIGOZIE și OUG însă această ordonanță nu poate fi de natură a complini în totalitate lipsurile/omisiunile/neclaritățile/ambiguitățile actului de sesizare, așa cum vor fi expuse în continuare.

Apare esențial de observat și aceea că lipsurile/omisiunile/neclaritățile/ambiguitățile actului de sesizare se regăsesc și în ordonanțele de punere în mișcare a acțiunii penale, de extindere a urmăririi penale sau de extindere a acțiunii penale ( vol IV, file 33 și urm sau vol VII, file 185 și urm respectiv vol VII, file 202 și urm ) aspecte evident de natură a afecta dreptul la apărare al inculpaților din perspectiva înțelegerii de către aceștia a obiectului acuzaţiilor ce li se aduc.

Se poate observa cu ușurință că și aceste acte procesuale sunt neclare, cuprinzănd descrieri inutile a unor situații teoretice sau redarea excesivă a unor probe, precum declarațiile unor suspecți sau redarea unor convorbiri telefonice etc aspecte evident de natură a îngreuna înțelegerea de către inculpat a concreteței faptelor ce i se impută sau rigurozitatea vizată de art 286 C.pr.pen..

Inclusiv sub acest aspect – al înțelegerii de către inculpat a obiectului acuzaţiilor – art 329 al 2 C.pr.pen arată că ” Rechizitoriul însoţit de dosarul cauzei şi de un număr necesar de copii certificate ale rechizitoriului, pentru a fi comunicate inculpaţilor, se trimit instanţei competente să judece cauza în fond.

Al 3 din același articol arată ” În situaţia în care inculpatul nu cunoaşte limba română, se vor lua măsuri pentru traducerea autorizată a rechizitoriului, care va fi ataşată actelor menţionate la alin. (2) ”.

În cauză rechizitoriul a fost emis fără a se asigura traducerea concomitentă pentru a se respecta rigorile legii procesual penale, mai exact art 329 al 2 C.pr.pen.

Evident că este vorba de o nulitate relativă însă această nerespectare a rigorilor procesual penale este și ea de natură a conduce – coroborat cu cele ce vor fi expuse – la afectarea drepturilor procesuale ale inculpaților indicați.

Din altă perspectivă art 371 C.pr.pen arată neechivoc că ” Judecata se mărgineşte la faptele şi la persoanele arătate în actul de sesizare a instanţei ”, astfel că anumite clarificări/precizări/explicații existente în ordonanța din data de 26.11.2020 nu pot modifica obiectul judecății în sensul vizat de textul procesual menționat.

Examinănd punctual neclaritățile existente în actul de sesizare judecătorul de cameră preliminară observă următoarele :

1 .Rechizitoriul întocmit de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov debutează – la secțiunea ” În fapt ” – cu o descriere a faptelor comise de către inculpata după cum urmează :

„ VDM, persoană controlată prin legenda „T” de o grupare infracţională organizată care se pare că acţionează din Indonezia, a participat în calitate de complice la săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune (art. 48 raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal) împotriva persoanelor vătămate: POI pe care l-a prejudiciat cu suma de 10000 lei în data de 27.05.2020; RGF pe care l-a prejudiciat cu suma de 4300 lei în data de 15.06.2020; CSM pe care l-a prejudiciat cu suma de 4157 lei în data de 07.05.2020; OD pe care a prejudiciat-o cu suma de 700 euro în data de 01.07.2020; CRI pe care l-a prejudiciat cu suma de 25929 lei în perioada 21-22.05.2020.

Participaţia inculpatei la comiterea infracţiunilor de înşelăciune în forma complicităţii a constat în aceea că inculpata a pus la dispoziţia autorilor și a încasat prin contul ei bancar sumele de bani depuse de persoanele vătămate şi le-a procurat autorilor nr. de telefon 0769575456 pe care aceștia l-au utilizat pentru legenda „C”.

De asemenea, VDM, tot ca urmare a instrucţiunilor primite de la gruparea care o controla prin legenda „T”, a săvârşit infracţiunea de spălarea banilor (art. 49 alin. 1 lit. a din Legea 129/2019) prin aceea că, după ce a încasat în cont sumele de bani depuse de persoanele vătămate enumerate mai sus, a fracționat sumele efectuând retrageri de la bancomat și a transferat banii către diverse persoane indicate de „T” folosind diverse justificări și circuite financiare (WESTERN UNION și MONEYGRAM) cu scopul de a se pierde urma banilor și a se crea aparența de legalitate a operațiunilor ”.

Relativ doar la aceste prime 3 fraze ale actului de sesizare judecătorul de cameră preliminară observă cu ușurință următoarele :

A. Folosirea unui termen echivoc – „ se pare” – incompatibil prin el însuși cu claritatea necesară stabilirii unor situații de fapt prin rechizitoriu, modalitate neclară ce va fi folosită și ulterior de către procuror, cu titlu exemplificativ se arată în actul de sesizare că ”HE, ar fi unchiul lui EHO….EUJ şi HE ar trăi în TURCIA şi de acolo ar conduce gruparea J-H prin instrucţiuni transmise subordonaţilor prin aplicaţia Whatsapp ”.

Or rechizitoriul nu poate reprezenta o serie de posibilități ci trebuie să stabilească cu claritate faptele ce li se impută anumitor persoane pentru a se realiza – așa cum a fost expus - atăt înțelegerea de către inculpat a obiectului acuzaţiilor şi a semnificaţiei penale a faptelor pretins infracţionale, dar și pentru stabilirea obiectului judecăţii și pentru a se asigura buna desfășurare a judecății prin administrarea probelor, pentru verificarea temeiniciei acestor acuzații.

B. Se impută inculpatei VDM comiterea infracțiunii de „înşelăciune în forma complicităţii” însă se afirmă de către procuror că aceasta ”a prejudiciat” diverse persoane cu anumite sume de bani, nu că ar fi ajutat/înlesnit prin acțiunile sale la prejudicierea acestora.

C. Se arată prin rechizitoriu că această inculpată ” a pus la dispoziţia autorilor și a încasat prin contul ei bancar sumele de bani depuse de persoanele vătămate şi le-a procurat autorilor ”, fără a se preciza cu claritate data acestor fapte sau persoanele - autorii – cărora inculpata VDM le-a înlesnit comiterea infracțiunii de înșelăciune.

Se arată de către procuror prin ordonanța din data de 26.11.2020 că data de comitere a faptelor de către complice coincide cu ceea a săvărșirii faptei de către autor – și cu momentul consumării infracțiunii sau a producerii pagubei în situația de față a infracțiunii de înșelăciune – aspect real, însă privit din perspectiva dreptului penal ( exemplificativ al curgerii teremenului de prescripție a răspunderii penale în sensul art 154 al 2 C.pr.pen) nu din perspectiva respectării dreptului de apărare al unei persoane acuzate de o anume infracțiune sau al înțelegerii de către aceasta a faptelor ce i se impută.

Astfel procurorul face o confuzie între data comiterii faptelor văzută din perspectiva dreptului penal – se și indică în ordonanța indicată anumite opinii de specialitate din ”Expunerea de motive la Proiectul de lege privind Codul penal (Legea 286/2009) sau M. Udroiu, Fişe de drept penal. Partea generală ” – și cea care vizează perspectiva procesual penală implicată de claritatea acuzațiilor în sensul expus al respectarii exigențelor art. 6 parag. 3 lit. a) din C.E.D.O.

În acest sens respectarea dreptului inculpatului de a fi informat cu privire la acuzația penală, dar și stabilirea limitelor judecății - inclusiv conform jurisprudenței CEDO arătate în cauzele Mattoccia c. Italia și Pélissier şi Sassi c. Franţa – are în vedere data comiterii faptelor (sau anumite repere temporale ale determinării acesteia ) din punctul de vedere al dreptului de apărare al unui inculpat, în înțelesul art 10 Cod de procedură penală sau art. 6 parag. 3 lit. a) din C.E.D.O și nu al dreptului penal la care face referire procurorul în ordonanța din data de 26.11.2020.

Astfel judecătorul de cameră preliminară consideră că prin actul de sesizare trebuie să se indice și anumite coordonate temporale ale acțiunilor participanților ( complici, instigatori) pentru a se putea exercita pe deplin dreptul de apărare al acestora, tot cu titlu exemplificativ trebuind să se menționeze în rechizitoriu, cel puțin aproximativ, perioada/data cănd un complice a pus la dispoziția autorului arma ce ar fi fost folosită ulterior de către acesta din urmă la comiterea infracțiunii de omor – la altă dată, posibil foarte îndepărtată de activitatea complicelui - pentru ca respectivul complice să poată să-și exercite pe deplin dreptul de apărare, tot exemplificativ arătănd că nu se afla în țară/nu s-a întălnit cu autorul/era în spital etc la momentul/data respectivă ( dată a acțiunilor sale de complicitate distinctă de data acțiunilor autorului infracțiunii de omor).

D. Se arată în rechizitoriu că inculpata VDM a săvârşit infracţiunea de spălarea banilor urmare a ” instrucţiunilor primite de la gruparea care o controla prin legenda „T”, or instrucțiuni concrete se primesc de la persoane concrete, nu de la ” grupări” cum se arată în rechizitoriu.

Evident neprecizarea unor asemenea persoane afectează claritatea acuzațiilor în sensul anterior expus.

Acceptăndu-se de către judecătorul de cameră preliminară cele susținute de către procuror relativ la imposibilitatea stabilirii cu claritate a persoanelor care au comis faptele în calitate de autori – fiind vorba de o anumită specificitate a infracțiunilor ce formează obiectul cauzei de față, inclusiv prin comiterea lor transfrontalieră sau prin mijloace electronice – nu se poate totuși ignora formularea cel puțin neclară ( daca nu defectuoasă) cuprinsă în rechizitoriu relativ și la acest aspect, ceea ce este de natură în mod suplimentar a afecta claritatea acuzațiilor în sensul expus al art 10 Cod de procedură penală sau art. 6 parag. 3 lit. a) din C.E.D.O.

E. În mod similar se arată că inculpata VDM ”a fracționat sumele efectuând retrageri de la bancomat și a transferat banii către diverse persoane indicate de „T” folosind diverse justificări și circuite financiare” or formularea echivocă ”diverse” afectează în mod evident claritatea acuzațiilor, practic neindicăndu-se de către procuror către ce persoane s-au virat sume de bani și în ce modalitate.

2. Judecătorul de cameră preliminară mai observă , în același sens, că în rechizitoriu la secțiunea ” În fapt ” se arată că : ” EUJ, EHO, UIC şi OUG – 4 persoane - au constituit în perioada decembrie 2019 – ianuarie 2020 un grup infracţional organizat…” pentru ca ulterior, la secțiunea ” În drept” să se arate că : ” EHO (lider aflat în România) a constituit grupul infracţional organizat împreună cu OUG şi UIC ( deci 3 persoane ) grup care a fost iniţiat de EUJ (lider aflat în Turcia) la finalul anului 2019”.

Evident cele expuse induc ambiguitate atăt cu privire la data constituirii grupului infracțional dar și relativ la persoanele care au inițiat/aderat la acest grup, la care se face referire în rechizitoriu și pentru care au fost trimiși în judecată mai mulți inculpați din cauza de față.

Nu apare clar dacă acest grup a fost constituit de cele 4 persoane arătate la secțiunea ”În fapt” - EUJ, EHO, UIC şi OUG – sau doar de EUJ, aflată în Turcia, sau de EUJ, EHO și UIC, aflați în România, așa cum se arată la secțiunea ”În drept”.

În mod similar nu apare neechivoc descris în actul de sesizare dacă respectivul grup infracțional a fost constituit în perioada decembrie 2019 – ianuarie 2020, cum se arată la secțiunea ”În fapt” sau la finalul anului 2019, cum se arată la secțiunea ”În drept”.

3. Relativ la infracțiunile de ”complicitate la înșelăciune” ce li se impută inculpaților ECC, ODO, IDM și KAO se arată de către procuror la secțiunea în fapt :

”Complicitatea acestora la înşelăciune (art. 48 raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal) a constat în aceea că ECC l-a direcţionat pe ODO, care l-a recrutat și direcționat pe DIM, care l-a rândul său a recrutat-o şi direcţionat-o pe OKAO, iar aceasta a pus contul ei bancar la dispoziția autorilor în vederea deposedării persoanei vătămate de suma de bani”.

Or se observă cu ușurință că nu sunt în nici un mod identificați ” autorii ” infracțiunii de înșelăciune - cărora li s-a acordat ajutor de către inculpații ECC, ODO, IDM și KAO – dar nici acțiunile respectivilor inculpați, trimiși actualmente în judecată, în sensul art 48 C.pen, ce se circumscriu infracțiunii ce li se impută.

Astfel nu rezultă cu claritate din rechizitoriu care sunt acțiunile inculpaților ECC, ODO, IDM și KAO ce se circumscriu infracțiunii de ”complicitate la înşelăciune ” ce li se impută, acelea de ” direcționare ”, de ”recrutare ” sau de ” punere la dispoziția ” unor alte persoane – neprecizate – a unor conturi bancare.

4. În mod similar pentru infracțiunea de „spălare de bani”, relativ la același grup infracțional, nu se indică data comiterii faptelor sau acțiunile inculpaților ECC, ODO, IDM și KAO, în sensul normei incriminatoare, ce se circumscriu concret infracțiunii ce li se impută.

Și aici apar valabile considerentele expuse relativ la faptul că respectarea dreptului inculpatului de a fi informat cu privire la acuzația penală, dar și stabilirea limitelor judecății - inclusiv conform jurisprudenței CEDO arătate în cauzele Mattoccia c. Italia și Pélissier şi Sassi c. Franţa – are în vedere data comiterii faptelor (sau anumite repere temporale ale determinării acesteia ) din punctul de vedere al dreptului de apărare al unui inculpat, în înțelesul art 10 Cod de procedură penală sau art. 6 parag. 3 lit. a) din C.E.D.O și nu al dreptului penal la care face referire procurorul în ordonanța din data de 26.11.2020.

5. Judecătorul de cameră preliminară mai observă că în actul de sesizare ulterior acestei descrieri neclare și lacunare procurorul a procedat în rechizitoriu la” Descriere generală a înşelăciunii prin metoda scrisoarea nigeriană, a mecanismelor de spălarea banilor şi despre cum grupările infracţionale organizate conlucrează pentru săvârşirea acestor infracţiuni ” - deci la o altă modalitate de prezentare faptică ce nu aduce concretețe acuzațiilor aduse inculpaților din cauza de față.

Se mai observă că se folosesc de către procuror în continuare prezentări neclare și echivoce în reținerea situației de fapt, exemplificativ arătăndu-se că :

” gruparea care controla legenda „SE” a negociat cu gruparea „H-J”, însă intervenţia organelor judiciare a prevenit prejudicierea lui CRI. Din această cauză, gruparea care controla legenda „SE” a negociat şi cu gruparea „C-O”, însă şi de această dată intervenţia organelor judiciare a prevenit prejudicierea lui CRI”.

Or apare evidentă lipsa de concretețe a situației de fapt reținute în rechizitoriu, eventualele negocieri la care se face referire realizăndu-se între persoane fizice și nu între entități abstracte ( grupări ).

6. Judecătorul de cameră preliminară mai constată că ulterior în rechizitoriu se procedează la o expunere a unor mijloace de probă prin redarea - în aproximativ 20 de pagini – a declarațiilor unor persoane ascultate în cursul urmăririi penale ( suspecți, martori ), interceptări sau procese verbale, fără a se prezenta în nici un fel, cu claritate, concluziile organului de urmărire penală relativ la aceste probe sau eventuala corelație faptică între aceste probe, aspecte de natură a clarifica obiectul judecății în cauza de față și acuzațiile aduse inculpaților la care se face referire.

7. Ulterior în actul de sesizare se descrie de către procuror ” activitatea infracţională a inculpatei VDM ” fără însă a specifica concret, clar și neechivoc acțiunile acestei inculpate ce se circumscriu infracțiunilor de complicitate la înșelăciune sau de spălare de bani ce i se impută.

Astfel nu sunt specificate cu claritate respectivele acțiuni ale inculpatei VDM de ajutorare /înlesnire a acțiunilor autorului/autorilor infracțiunii de înselaciune și nici nu este specificat acest autor/autori ” ajutat(i) ” de către această inculpată.

În mod similar, pentru infracțiunile de spălare de bani nu se arată concret acțiunile acestei inculpate ce se circumscriu infracțiunilor arătate realizăndu-se doar o descriere a unor operațiuni de retragere/virare a unor sume de bani.

Exemplificativ, în cazul părții civile OD, nu se arată în rechizitoriu cărei persoane a transmis sumele de bani primite de la această victimă a infracțiunii de înșelăciune.

8. Judecătorul de cameră preliminară mai constată că ulterior în rechizitoriu se face referire la ”activitatea infracţională a inculpaţilor OUG, UIC, EHO ”, grupare pentru care se redau în actul de sesizare susținerilor unor persoane, fără vreo concluzie a organului de urmărire penală, iar ulterior – așa cum a mai fost expus – se arată :

” EUJ ar fi, potrivit declaraţiilor inculpaţilor care fac parte din această grupare, rudă cu EHO (soră sau verişoară). De asemenea, soţul acesteia, un anume HE, ar fi unchiul lui EHO, după declaraţia lui UIC. EUJ şi HE ar trăi în TURCIA şi de acolo ar conduce gruparea J-H prin instrucţiuni transmise subordonaţilor prin aplicaţia Whatsapp, care trebuie şterse imediat de către subordonaţi după ce sunt citite şi îndeplinite. (vol. IV f. 114-115, vol. VIII f. 53-55, vol. IV f. 48-49, vol. IV f. 89-90)

EUJ a fost în România între 14.12.2019 şi 14.01.2020, şi-a deschis nişte conturi bancare şi l-a contactat pe EHO ”.

Or așa cum s-a arătat în actul de sesizare a instanței trebuie specificate/reținute/stabilite cu claritate anumite situații de fapt, în mod contrar fiind afectată atăt înțelegerea de către inculpat a obiectului acuzaţiilor şi a semnificaţiei penale a faptelor pretins infracţionale, dar și stabilirea obiectului judecăţii .

9. Judecătorul de cameră preliminară mai observă că ulterior în rechizitoriu – legat de fiecare persoană vătămată a primului grup infracțional– se reiau aceleași aspecte generale, prin folosirea funcției copy/paste, ceea ce îngreunează suplimentar claritatea actului de sesizare.

Se observă astfel că folosirea repetată acestei funcții copy/paste – distinct pentru fiecare persoană vătămată sau prin redarea declarațiilor unor persoane – pe de-o parte nu facilitează, ci îngreunează, înțelegerea de către persoanele trimise în judecată a obiectului acuzaţiilor iar, pe de altă parte, creează o anume discontinuitate în redarea faptelor prin afectarea indirectă a clarității obiectului judecății.

Bineînțeles că folosirea funcției copy/paste nu apare ca fiind greșită prin ea însăși, ci faptul că uzitarea acesteia conduce la îngreunarea înțelegerii rechizitoriului și nu la clarificarea acestui act pe care trebuie să se fundamenteze judecata unei cauze penale.

10. Judecătorul de cameră preliminară mai reține că ulterior în actul de sesizare, și legat de gruparea „C-O”, se face o prezentare neclară a situației de fapt fără a se specifica, exemplificativ, data constituirii grupului infracțional deși se face referire la faptul că inculpații ” OJJ şi AAO nu sunt membrii ai grupării C-O, însă sunt complici ai lui OKA ” sau se descriu ”alte scheme infracţionale comise împotriva unor cetăţeni străini necercetate în prezenta cauză”

Relativ la același grup infracțional se descriu prin rechizitoriu anumite elemente faptice – prin raportare distinctă la persoanele vătămate VA, GG, OD, Coantă Radocea – fără a se specifica expres, distinct și clar acțiunile inculpaților OKAO, IM, ODO și ECC ce se circumscriu infracțiunilor de complicitate la înșelăciune prevăzută de art. 48 alin. 1 raportat la art. 244 alin. 1, 2 din Codul penal sau de spălarea banilor, prevăzută de art. 49 alin.1 lit. a din Legea 129/2019.

Astfel nu rezultă cu claritate, exemplificativ, data comiterii infracțiunilor de complicitate la înșelăciune ce li se impută acestor inculpați sau acțiunile concrete ale acestora de ajutor/înlesnire – în sensul vizat de art 48 C.penal – a activității autorilor infracțiunii de înșelăciune, autori ce nu apar neechivoc și expres identificați de către organul de urmărire penală.

Și în cazul acestor inculpați apar valabile cosiderentele expuse relativ la necesitatea respectarii dreptului inculpatului de a fi informat cu privire la acuzația penală, dar și stabilirea limitelor judecății - inclusiv conform jurisprudenței CEDO arătate în cauzele Mattoccia c. Italia și Pélissier şi Sassi c. Franţa – ce are în vedere data comiterii faptelor (sau anumite repere temporale ale determinării acesteia ) din punctul de vedere al dreptului de apărare al unui inculpat, în înțelesul art 10 Cod de procedură penală sau art. 6 parag. 3 lit. a) din C.E.D.O și nu al dreptului penal la care face referire procurorul în ordonanța din data de 26.11.2020.

Sunt redate ulterior în actul de sesizare, pe mai multe pagini, anumite probe administrate în cauză – declarațiile unor persoane – fără o concluzie clară a procurorului relativ la aspectele expuse, ce li se impută inculpaților OKAO, IM, ODO și ECC.

Se folosește și aici în exces, pe mai multe pagini, funcția copy/paste – prin redarea repetată a susținerilor unor persoane sau a unor considerente de ordin general - dar acest aspect, așa cum s-a mai arătat, pe de-o parte nu facilitează ci îngreunează înțelegerea de către persoanele trimise în judecată a obiectului acuzaţiilor iar, pe de altă parte, creează o anume discontinuitate în redarea faptelor prin afectarea indirectă a clarității obiectului judecății.

Chiar dacă, procurorul prezintă în rechizitoriu, uneori repetat, anumite mijloace de probă, acesta nu realizează o corespondenţă între împrejurările faptice enunţate disparat în cuprinsul actului de sesizare şi elementele de tipicitate ale infracţiunilor pentru care au fost trimiși în judecată inculpații EHO, OKAO, UIC, AAO, OJJ, VDM, IDM, ODO, EC (în paşaport C) C și OUG

Judecătorul de cameră preliminară observă că atributul instanţei învestită cu soluţionarea cauzei pe fond, nu este acela de a corobora informaţiile oferite în diferitele părţi ale actului de sesizare în vederea stabilirii situaţiei de fapt în corelare cu elementele de tipicitate ale normei de incriminare, întrucât o asemenea abordare ar implica un proces de analiză şi apreciere din partea judecătorului, incompatibil cu principiul separării funcţiilor judiciare, astfel cum este reglementată de art. 3 C.pr.pen.

Desigur, redarea conținutului anumitor probe este utilă, dar trebuie însoțită de explicații lămuritoare, care să vădească analiza coroborată a materialului probator, și motivul pentru care respectivele probe au fost considerate relevante și concludente, în opoziție cu celelalte probe administrate.

De asemenea, trebuie să se indice întotdeauna când se face referire la conținutul unui mijloc de probă, pentru a se putea distinge între redarea în rechizitoriu a conținutului probei și exprimarea de către procuror a unei concluzii sau a unei aprecieri asupra probelor.

Pe de altă parte judecătorul de cameră preliminară ține a menționa că în speță, ceea ce se evaluează și se sancționează în camera preliminară, nu este temeinicia probelor, ci lipsa unui examen propriu al procurorului în evaluarea materialului probator, evidențiat nu numai prin preluarea unora dintre declarații sau interceptări, ci și prin lipsa de corelare a fiecărei acuzaţii cu probele din dosar.

Se mai observă că anumite mențiuni/referiri din rechizitoriu ar putea fi relevante pentru configurarea activității infracționale, însă nu sunt suficiente pentru localizarea datei de comitere a faptei deoarece nu vizează verbum regens,ci aspecte colaterale, iar în actul de sesizare nu se precizează nici data comiterii de către fiecare inculpat a acțiunilor reținute ca modalități concrete de săvârșire a elementului material corespunzător fiecăreia din infracțiunile ce li se impută și nici nu se specifică neechivoc aceste acțiuni ce constituie elementul material al infracțiunilor respective.

Judecătorul de cameră preliminară constată o manieră defectuoasă de descriere a faptelor în rechizitoriu – uneori, așa cum s-a arătat, doar prin trimitere la conţinutul unor mijloace de probă (declaraţii, înscrisuri, interceptări) - fără evaluarea critică a acestora și extragerea unei concluzii clare privind elemente factuale.

Se inversează în acest mod funcţiile judiciare, căci procurorul este cel care trebuie să stabilească fapta pentru care dispune trimiterea în judecată şi să formuleze acuzaţia de o manieră clară şi inteligibilă prin expunerea tuturor elementelor necesare, rolul mijloacelor de probă fiind acela de a susţine, de a fundamenta, de a dovedi acuzaţia penală, nefiind de acceptat ca instanţa să stabilească fapta pe baza probelor invocate, elementele factuale neputând fi extrase sau deduse de către instanţă din materialul probator, ci trebuie indicate în mod clar în rechizitoriu.

Așa cum s-a arătat, judecata poate începe și se poate desfăşura numai dacă rechizitoriul descrie de o manieră clară, precisă, inteligibilă, faptele presupus a fi săvârşite de inculpaţi, ceea ce, în cazul participației penale, implică descrierea contribuției concrete a fiecăruia dintre inculpați.

Cum s-a mai arătat, în perspectiva clarității acuzaţiei, se impune ca descrierea faptei să se realizeze în rechizitoriu, în mod clar, prin indicarea unor elemente suficiente din care să rezulte concordanţa cu norma penală, pentru a asigura înțelegerea de către inculpat a obiectului acuzaţiilor şi a semnificaţiei penale a faptelor pretins infracţionale, dar și pentru stabilirea obiectului judecăţii și pentru a se asigura buna desfășurare a judecății prin administrarea probelor, pentru verificarea temeiniciei acuzațiilor.

11.Apare esențial de observat și aceea că lipsurile/omisiunile/neclaritățile/ambiguitățile actului de sesizare se regăsesc și în ordonanțele de punere în mișcare a acțiunii penale, de extindere a urmăririi penale sau de extindere a acțiunii penale ( vol IV, file 33 și urm sau vol VII, file 185 și urm respectiv vol VII, file 202 și urm ) aspecte evident de natură a afecta dreptul la apărare al inculpaților din perspectiva înțelegerii de către inculpați a obiectului acuzaţiilor ce li se aduc.

Se poate observa cu ușurință că și aceste acte procesuale sunt neclare, cuprinzând descrieri inutile a unor situații teoretice sau redarea excesivă a unor probe, precum declarațiile unor suspecți sau redarea unor convorbiri telefonice etc aspecte evident de natură a îngreuna înțelegerea de către inculpat a concreteței faptelor ce i se impută.

12. În sfârșit judecătorul de cameră preliminară va mai observa că art 329 al 2 C.pr.pen arată că ” Rechizitoriul însoţit de dosarul cauzei şi de un număr necesar de copii certificate ale rechizitoriului, pentru a fi comunicate inculpaţilor, se trimit instanţei competente să judece cauza în fond.

Or se observă că nici sub acest aspect procurorul nu a respectat cerințele expuse, traducerea rechizitoriului realizându-se după aproape o lună de la întocmirea actului de sesizare în condițiile în care inculpații din cauză erau la acel moment în arest preventiv.

Evident că este vorba de o nulitate relativă însă această nerespectare a rigorilor procesual penale este și ea de natură a conduce – coroborat cu cele anterior expuse – la afectarea drepturilor procesuale ale inculpaților.

Judecătorul de cameră preliminară va mai reține că nici ca urmare a ordonanței de rectificare nu s-au acoperit neechivoc aspectele pe larg expuse anterior și nu s-a clarificat modul în care a fost desfășurată activitatea infracțională, având drept urmare o incertitudine asupra limitelor în care a fost investită instanța și afectând dreptul la apărare al inculpaților.

Cum au arătat toți apărătorii inculpaților, inclusiv ”combinarea” necesar a fi realizată între cuprinsul rechizitoriului – neclar și stufos, așa cum a fost expus - și conținutul ordonanței de rectificare nu ușurează, ci din contră, îngreunează înțelegerea de către inculpați a concreteții faptelor ce li se impută.

Pe de altă parte celelalte cereri /excepții invocate de către inculpata VDM nu apar ca întemeiate pentru următoarele considerente :

1. Se invocă de către această inculpată faptul că verificarea rechizitoriului s-a făcut de către prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov probabil tot la data de 1.10.2020 – data emiterii actului de sesizare – iar prim procurorul nu ar fi avut astfel posibilitatea verificării efective a unui rechizitoriu de o anumită complexitate.

Judecătorul de cameră preliminară observă că dispozițiile procesual penale nu prevăd expres un anumit termen de verificare – de către procurorul ierarhic superior - a actului de sesizare iar un asemenea termen nici nu poate fi dedus/stabilit de către judecătorul de cameră preliminară, așa cum apreciază inculpata VDM prin apărător ales.

Astfel nu se pot identifica, prin eventuala verificare a rechizitoriului de către procurorul ierarhic superior chiar la data emiterii sale de către procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov, vreo încălcare a normelor procesuale sau vreo vătămare cauzată inculpatei VDM prin această modalitate de verificare a actului de sesizare a instanței.

2.Se mai face referire de către această inculpată la faptul că i-a fost respinsă o anumită cerere de administrare a unor probe suplimentare sens în care urmărirea penală nu apare ca și completă.

Or judecătorul de cameră preliminară observă că procurorul administrează probele apreciate ca necesare pentru soluționarea unei anumite cauze în faza de urmărire penală nefiind atributul inculpatului să dispună ce probe trebuie cu necesitate administrate pentru aflarea adevărului într-o anume cauză penală.

În cauza de față procurorul a apreciat necesar a fi administrate anumite probe și nu avea obligația administrării tuturor probelor apreciate ca relevante în cauza de către inculpata VDM prin apărător ales.

3. Inculpata VDM mai face referire la faptul că împotriva sa s-a desfășurat urmărirea penală într-un alt dosar aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgoviște or se observă cu ușurința că respectivul dosar vizează o altă persoană vătămată – TE – decât cele din cauza penală de față și nici un text procesual nu impune organelor de urmărire penală, în mod imperativ, reunirea respectivelor cauze penale.

Față de toate cele expuse mai sus judecătorul de cameră preliminară, în baza art.346 alin.3 lit.a Cod procedură penală, va restitui la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov cauza privind pe inculpaţii EHO, OKAO, UIC, AAO, OJJ, VDM, IDM, ODO, EC (în paşaport C) C Și OUG trimişi în judecată prin rechizitoriul nr. 319/P/2020 din 1.10.2020 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov.

Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

Onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpaţi se vor înainta din fondul Ministerului Justiției

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE

În baza art. 346 alin. (3) lit. a) C.pr.pen. restituie la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov cauza privind pe inculpaţii EHO, OKAO, UIC, AAO, OJJ, VDM, IDM, ODO, EC (în paşaport C) C și OUG trimişi în judecată prin rechizitoriul nr. 319/P/2020 din 1.10.2020 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpaţi se vor înainta din fondul Ministerului Justiției

Cu drept de contestaţie în 3 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa Camerei de consiliu din 17.12.2020.

Judecător de cameră preliminară,Grefier,

Domenii speta

Infracţiuni

Camera preliminară, cereri și excepții, art. 346 alin. (3) lit. a) C.pr.pen.

Domenii speta

Spete similare

Sentinţă penală - 18.06.2014

Sentinţă penală - 19.01.2015

Sentinţă penală - 31.01.2013

Decizie - 11.04.2005

Sentinţă penală - 17.06.2009