Procedura recunoaşterii învinuirii

DOSAR NR. 29093/212/2014, SECŢIA PENALĂ, SENTINŢA PENALĂ NR. 296/2015, definitivă la data de 09.06.2015 prin decizia nr. 541/P/2015 a Curţii de Apel Constanţa . Procedura recunoaşterii învinuirii pentru 1 inculpat şi procedura de drept comun pentru 1 coinculpat , trimişi în judecată prin acelaşi act de sesizare a instanţei . Individualizare judiciară .

Prin rechizitoriul nr. 13412/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa, au fost trimişi în judecată inculpaţii A.I., pentru infracţiunile de ultraj, faptă prev. de art. 257 alin. 1 şi 4 C.pen. şi ultraj, faptă prev. şi ped. de art. 257 alin. 1 şi 4 C.pen. ambele cu aplic. art. 38 alin. 1 din C.pen. şi R S, pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj, faptă prev. şi ped. de art. 257 alin. 1 şi 4 C.pen.

În actul de sesizare s-a reţinut în sarcina inculpatului A. I. că în data de 26.08.2014, în jurul orei 21.20, în timp ce persoana vătămată agent principal de poliţie V. I.-M. din cadrul Postului de Poliţie N. B. se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu la o intervenţie pe str. M. din com. N. B., jud. C unde se semnalase un scandal, a exercitat acte de violenţă asupra sa, provocându-i leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare circa 5-6 zile de îngrijiri medicale. În sarcina aceluiaşi inculpat s-a reţinut că în aceeaşi noapte de 26.08.2014, după conducerea sa la sediul Postului de Poliţie N. B., în timp ce se afla în incinta sediului de poliţie, i-a adresat ameninţări cu acte de violenţă şi cu moartea persoanei vătămate agent şef principal M. I. care se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

În sarcina inculpatului R.S. se reţine că în data de 26.08.2014, în jurul orei 21.20, în timp ce persoana vătămată agent principal de poliţie V. I. M. din cadrul Postului de Poliţie N. B. se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu la o intervenţie pe str. M.din com. N. B., jud. Constanţa unde se semnalase un scandal, a exercitat acte de violenţă asupra sa, provocându-i leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare circa 5-6 zile de îngrijiri medicale.

În şedinţa de judecată din data de 11.11.2014, instanţa a admis cererea inculpatului A. I. de a fi judecat în procedură simplificată, acesta recunoscând în totalitate săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina sa în actul de sesizare, solicitând să nu se mai administreze alte probe în faţa instanţei, ci judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

În aceeaşi şedinţă de judecată instanţa a respins cererea inculpatului R. S. de a fi judecat în procedură simplificată, având în vedere că deşi a recunoscut fapta de agresare a persoanei vătămate, inculpatul a contestat sub aspectul laturii subiective infracţiunea de ultraj reţinută în sarcina sa.

Deşi inculpatul nu a contestat probatoriul administrat în cauză în faza de urmărire penală, în temeiul art. 374 alin. 8 C.p.p. instanţa a dispus din oficiu administrarea probei testimoniale, fiind audiaţi pe parcursul cercetării judecătoreşti persoana vătămată V. I. M., martorii GH. GH., B. L.-P., M. M. A. şi M. A..

Persoana vătămată V. I.-M. şi martorii oculari B.L.-P. şi GH. GH.  şi-au menţinut declaraţiile date în faza de urmărire penală şi au atestat faptul că inculpatul R. S. a intervenit în conflictul fizic ce a avut loc între inculpatul A. I. şi persoana vătămată V. I.M., şi în vederea sprijinirii coinculpatului, a agresat persoana vătămată împreună cu coinculpatul A. I.. Acesta nu a acţionat în sensul despărţirii inculpatului A. I. de persoana vătămată V. I.-M., ci din contră, a exercitat violenţe asupra persoanei vătămată, în susţinerea primului inculpat. 

Martorii M. M.A. şi M. A. nu au făcut declaraţii care să infirme acuzarea adusă celor doi inculpaţi.

Pe baza probelor administrate în cauză, instanţa a reţinut  următoarea situaţie de fapt:

În cursul zilei de 26.08.2014, în jurul orei 20.30, inculpaţii A.I. şi R. S.  s-au întâlnit în centrul comunei N. B. cu martorul GH.GH.  pentru a bea o cafea şi a sta de vorbă. După ce au plecat din centru, cei trei s-au deplasat pe str. M. la locuinţa fostei concubine a inculpatului A. I., pentru ca acesta să poarte o discuţie cu martora P. L.. În momentul în care P. L. a ieşit în faţa porţii, inculpatul R. S.şi martorul GH. GH. s-au îndepărtat, dar puteau auzi cum între inculpatul A. I.  şi fosta sa concubină s-a iscat o ceartă. Între timp cei doi s-au deplasat la o distanţă de câteva case, la locuinţa martorului M. A. unde se serba o zi de naştere la care participau mai multe persoane şi unde, la scurt timp, a sosit şi inculpatul A. I., care potrivit declaraţiilor martorilor, se afla într-o stare avansată de ebrietate.

Având în vedere scandalul făcut de A. I., în jurul orei 20.45,  martora P.  L.  a sesizat organele de poliţie din cadrul Postului de Poliţie N. B. prin serviciul SNUAU 112, solicitând intervenţia acestora. La scurt timp, la locuinţa acesteia s-a prezentat persoana vătămată agent principal de poliţie V. I.-M., care a luat legătura cu aceasta şi a aflat că cel care a provocat scandalul este inculpatul A. I., care între timp plecase spre locuinţa martorului M.  A..

Persoana vătămată agent principal de poliţie V. I.-M.  s-a îndreptat cu autoturismul din dotare în direcţia indicată de P. L., unde l-a observat pe inculpatul A. I.  pe care îl cunoştea din comună, care se deplasa pe jos în direcţia sa, sens în care a oprit autoturismul pentru a discuta. Inculpatul A. I. a venit la geamul autoturismului şi l-a întrebat pe V. I.-M. pe un ton răstit ce s-a întâmplat şi ce caută acolo. După ce a fost înştiinţat că martora P. L.  a sesizat lucrătorii de poliţie, inculpatul A.  I. a început să adreseze injurii şi ameninţări la adresa fostei sale concubine. Observând comportamentul verbal agresiv al inculpatului, persoana vătămată V. I.-M. a coborât din maşină şi a încercat să poarte o discuţie cu acesta pentru a-l calma, dar nu a reuşit, inculpatul A. I.  continuând să îi adreseze ameninţări fostei concubine şi mai mult decât atât, i-a adresat ameninţări şi injurii şi persoanei vătămate V.  I.-M., împingând şi trăgând de hainele acesteia.

Având în vedere conflictul ivit, persoana vătămată a încercat să îl imobilizeze pe inculpat, care a încercat să o lovească cu pumnul în zona feţei, dar aceasta s-a ferit şi l-a trântit la pământ pentru a-i pune cătuşele. Din curtea casei martorului M. A.  au ieşit în stradă mai multe persoane prezente la petrecere pentru a vedea ce se întâmplă. În timp ce inculpatul A. I. se afla culcat la pământ cu persoana vătămată deasupra sa, a strigat la alte persoane aflate de faţă pentru a-i acorda ajutor.

În acel moment, de cei doi s-a apropiat inculpatul R. S. care a încercat să o lovească cu pumnul în zona feţei pe persoana vătămată V. I.-M. dar nu a reuşit, după care a apucat-o de umeri şi a tras-o cu putere de uniformă, reuşind să o ia de pe inculpatul A. I. . Persoana vătămată V. I. –M. s-a ridicat şi a încercat să îl înlăture pe inculpatul R.S. care o împingea şi o trăgea de haine. Între cei doi a intervenit martorul Gh  Gh  care s-a interpus între aceştia pentru a-i despărţi. Între timp, inculpatul A. I. care se ridicase de jos, a început să o înjure pe persoana vătămată V.  I. –M.  şi s-a îndreptat către aceasta ameninţător, moment în care a intervenit din nou martorul GH.  GH. care l-a oprit.

Inculpatul R. S. 1-a ocolit pe martorul GH. GH. şi prin spate a încercat din nou să o lovească cu pumnul în zona feţei pe persoana vătămată care a reuşit să se ferească, după care inculpatul R. S. a început să o tragă de haine rupându-i epoletul de pe umărul drept al uniformei, aspect surprins şi în planşele fotografice. Persoana vătămată a încercat din nou să îl îndepărteze pe R.S., dar din cauza îmbrâncelilor s-a dezechilibrat ajungând pe marginea unui şanţ, moment în care inculpatul A. I. a împins-o. În cădere, persoana vătămată V. I.-M.s-a agăţat de tricoul inculpatului A.I. care s-a rupt la nivelul gâtului, astfel cum rezultă şi din planşele fotografice întocmite în cauză şi împreună au căzut în şanţ, persoana vătămată dedesubt, iar inculpatul A. I. de asupra sa.

În timp ce persoana vătămată încerca să se elibereze din strânsoarea inculpatului şi să iasă din şanţ, A.I. a muşcat-o în zona arcadei din partea stângă a feţei.

În vederea aplanării conflictului a intervenit şi martora M. M.-A.care l-a tras pe A. I., moment în care şi persoana vătămată l-a împins şi a reuşit să îl dea la o parte, după care s-a retras câţiva paşi înapoi. Deoarece a observat că inculpaţii A. I. şi R. S.veneau din nou ameninţător spre aceasta, persoana vătămată a scos pistolul din dotare, i-a somat pe cei doi să stea pe loc spunându-le că va trage şi văzând că nu se supun, a tras un foc de armă în plan vertical. Cei doi s-au oprit şi la intervenţia altor persoane au plecat din zonă.

În urma altercaţiei cu cei doi inculpaţi, persoana vătămată V. I.-M.  a suferit leziuni traumatice care potrivit raportului de constatare medico-legală nr. 3968/307/A1 agresiuni/2014/27.08.2014 eliberat de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Constanţă au putut fi produse prin muşcătură umană şi lovire de corp dur prin cădere, leziuni ce pot data din 26.08.2014 şi pentru vindecarea cărora necesită circa 5-6 zile de îngrijiri medicale, concluzii ce se coroborează în totalitate cu declaraţiile persoanei vătămate V. I.-M. şi ale martorilor, dar şi cu planşele fotografice întocmite în cauză.

După ce inculpaţii au plecat de la locul faptei şi conflictul s-a stins, persoana vătămată V. I.-M.  a luat legătura cu şeful de post, respectiv persoana vătămată agent şef principal M.  I. pentru a-i solicita sprijin, după care s-a urcat în maşină şi s-a deplasat spre postul de poliţie unde s-a întâlnit cu colegul său, martorul B. I., căruia i-a relatat cele întâmplate, acesta văzând că are semne de violenţă şi epoletul de pe uniformă rupt.

Între timp, martorul C. M.care se deplasa la volanul autoturismului său pe str. F.  din comună, 1-a observat pe inculpatul A. I.care mergea pe jos către DN2A şi care i-a făcut semn să oprească, solicitându-i să îl ducă cu maşina până în centru. Martorul C. M. a declarat că inculpatul se afla sub influenţa băuturilor alcoolice, observând că acesta are în picioare un singur papuc pe care 1-a lăsat jos când a urcat în maşină şi că are sânge pe bluză, iar când l-a întrebat ce s-a întâmplat, acesta i-a răspuns că se duce la puşcărie, fără a mai face alte precizări.

După ce au ajuns în centrul comunei N. B., inculpatul A. I. a coborât din maşină, fiind găsit la scurt timp de către persoana vătămată V. I.-M.  şi colegul acestuia, martorul B.I., care l-au condus la sediul Postului de Poliţie. În sediul poliţiei se afla şi şeful postului, persoana vătămată agent şef principal M. I.împreună cu alţi doi poliţişti locali, respectiv martorii B. A.şi T. S. . Cu această ocazie, inculpatul A.I. a început să înjure şi să ameninţe şi adresându-se şefului de post, i-a spus că îi dă foc la casă şi că îl omoară pe el şi pe familia sa. I s-a solicitat să se liniştească şi să ia loc, însă acesta a împins mesele şi scaunele aflate în încăpere şi s-a îndreptat ameninţător către şeful de post, urlând şi ţipând la acesta. Pentru a-l potoli, lucrătorii de poliţie prezenţi au procedat la încătuşarea inculpatului A. I..

Fiind audiată, persoana vătămată agent şef principal M.I. a declarat că ameninţările inculpatului A. I.au fost de natură să îi creeze o stare de temere pentru viaţa sa şi a familiei sale în condiţiile în care cunoaşte că acesta este recidivist şi se află în evidenţele poliţie ca fiind o persoană violentă şi care creează conflicte, fiind sancţionat în repetate rânduri pentru tulburarea ordinii şi liniştii publice. De asemenea, acesta a mai arătat că anterior l-a cercetat pe inculpatul A. I.  într-un dosar penal de distrugere în care persoana vătămată a fost fosta sa concubină P.  L., motiv pentru care apreciază că acesta a căpătat o atitudine de duşmănie asupra sa şi consideră că există posibilitatea ca acesta să îşi aducă la îndeplinire ameninţările.

Cu privire la incidentul din incinta Postului de Poliţie N.B. au fost audiaţi martorii B.  A. şi T. S.  care au confirmat faptul că inculpatul A. I. i-a adresat ameninţări cu acte de violenţă şi cu moartea şefului de post, astfel cum rezultă şi din procesul-verbal de constatare, dar şi din înregistrările audio-video surprinse cu camera de luat vederi, care au fost redate în cuprinsul unui proces-verbal.

Cu ocazia cercetării locului faptei, lucrătorii de poliţie au identificat doi papuci având modele diferite, despre care s-a stabilit că aparţin celor doi inculpaţi, un papuc fiind predat mamei inculpatului A.  I. , iar altul soţiei inculpatului R. S., care au recunoscut papucii ca aparţinând fiului, respectiv soţului lor. Astfel, prezenţa papucului inculpatului R. S. la locul faptei, dar şi faptul că în data de 27.08.2014, cu ocazia audierii, acesta prezenta o echimoză în zona ochiului drept, indică în mod cert faptul că inculpatul a fost implicat în altercaţia cu persoana vătămată V.  I. –M., implicare este atestată de altelor de persoana vătămată şi de martorii GH. GH., B. L.-P., astfel cum s-a arătat mai sus.

În consecinţă, din analiza materialului probator şi coroborarea mijloacelor de probă administrate pe parcursul urmăririi penale şi pe parcursul cercetării judecătoreşti, instanţa constată că faptele reţinute în sarcina celor doi inculpaţi există, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite de aceştia.

Sub aspect obiectiv, fapta inculpatului A. I., care în data de 26.08.2014, în jurul orei 21.20, în timp ce persoana vătămată agent principal de poliţie V. I.-M. din cadrul Postului de Poliţie N. B. se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu la o intervenţie pe str. Morii din com. N. B., jud. Constanţa unde se semnalase un scandal, a exercitat acte de violenţă asupra sa, împreună cu coinculpatul R. S., provocându-i leziuni traumatice ce necesită pentru vindecare circa 5-6 zile de îngrijiri medicale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de ultraj, faptă prev. şi ped. de art. 257 alin. 1 şi 4 C. pen.

Fapta inculpatului A. I.  care în aceeaşi noapte de 26.08.2014, după conducerea sa la sediul Postului de Poliţie N.  B., în timp ce se afla în incinta sediului de poliţie, i-a adresat ameninţări cu acte de violenţă şi cu moartea persoanei vătămate agent şef principal M. I. care se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de ultraj, faptă prev. şi ped. de art. 257 alin. 1 şi 4 C.pen..

Faptele săvârşite de inculpatul A. I. se află în concursul real, potrivit art. 38 alin. 1 din C.pen., întrucât acesta a săvârşit cele două infracţiuni de ultraj înainte să fie condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele.

Fapta inculpatului R.  S. care în data de 26.08.2014, în jurul orei 21.20, în timp ce persoana vătămată agent principal de poliţie V.  I. –M. din cadrul Postului de Poliţie N. B. se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu la o intervenţie pe str. M.  din com. N. B., jud. Constanţa unde se semnalase un scandal, a exercitat acte de violenţă asupra sa, împreună cu coinculpatul A. I., provocându-i leziuni traumatice ce necesită pentru vindecare circa 5-6 zile de îngrijiri medicale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de ultraj, faptă prev. şi ped. de art. 257 alin. 1 şi 4 C.pen..

Sub aspect subiectiv inculpaţii au săvârşit faptele cu intenţie directă.

În ceea ce priveşte individualizarea pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpaţilor, instanţa a  avut în vedere criteriile generale prev. de art. 74 Cod penal în acord cu principiul individualizării sancţiunilor de drept penal. S-a reţinut că : acesta priveşte deopotrivă stabilirea şi aplicarea acestor sancţiuni, precum şi adaptarea lor în funcţie de gradul de pericol social al faptei şi de periculozitatea făptuitorului. Pedeapsa, pe lângă funcţia de constrângere pe care o exercită asupra condamnatului, îndeplineşte şi funcţia de exemplaritate şi de reeducare a acestuia, pedeapsa fiind menită să determine înlăturarea deprinderilor antisociale ale condamnatului. Funcţia de exemplaritate a pedepsei nu se poate restrânge la exemplaritatea pedepsei aplicate, în sensul de gravitate, ce ar viza maximul pedepsei prevăzute pentru respectiva infracţiune. Individualizarea judiciară a pedepsei şi a modului ei de executare trebuie să aibă în vedere toate criteriile referitoare la dispoziţiile dreptului penal general, limitele speciale ale pedepsei, gradul de pericol social al faptei comise, persoana infractorului şi împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală.

Astfel, instanţa va avea în vedere împrejurările şi modul de comitere a infracţiunilor, precum şi mijloacele folosite –  pe fondul consumului de alcool, împotrivindu-se la îndeplinirea unei activităţi procedurale de conducere la sediul poliţiei a unuia dintre coinculpaţi, cu scopul de a-l scăpa pe acesta de la supunerea la o procedură judiciară şi eventual de la aplicarea unei sancţiuni, cei doi inculpaţi au lovit în mod repetat un lucrător de poliţie aflat în uniformă, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, incidentul a avut loc într-o comunitate restrânsă, unde incidente de acest gen sunt foarte repede cunoscute de membrii acesteia, comportamentul inculpaţilor putând fi însuşit şi de alte persoane, comportamentul agresiv al inculpaţilor a impus folosirea armamentului/echipamentului din dotare de către organul de poliţie, după identificare şi conducere la sediul poliţiei, comportamentul agresiv al inculpatului A I a continuat să se manifeste şi la adresa altui lucrător de poliţie sub aspectul unor ameninţări grave la adresa vieţii acestuia şi a membrilor săi de familie; din scopul urmărit – sustragerea de la identificare şi eventual aplicarea unei sancţiuni unuia dintre coinculpaţi; din urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce - în principal atingerea relaţiilor sociale referitoare la autoritatea de stat care nu poate fi asigurată în lipsa protejării prestigiului şi siguranţei funcţionarilor care exercită această autoritate, iar în secundar relaţiile care se referă la integritatea corporală a persoanei; totodată s-a adus atingere sentimentului de siguranţă a persoanelor care au luat la cunoştinţă despre incident, a căror încredere în forţa coercitivă a statului vis a vis de aplanarea diferitelor conflicte, este în mod evident ştirbită; natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, circumstanţele şi conduita inculpatului – inculpatul A. I.  în vârstă de 45, este necăsătorit, are studii medii, are situaţia militară satisfăcută, lucrează ca zidar, din fişa de cazier judiciar rezultă că este cunoscut cu multiple antecedente penale care însă nu atrag starea de recidivă, fiind condamnat pentru infracţiuni grave precum cele de viol, vătămare corporală gravă, ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice şi trecerea frauduloasă a frontierei de stat de către persoane înarmate sau constituite în grup. Cu toate că inculpatul a executat mai multe pedepse cu închisoarea, acestea nu şi-a îndreptat conduita infracţională, continuând să comită fapte de natură penală, de unde rezultă că în privinţa sa pedepsele anterioare nu şi-au atins scopul, ceea ce denotă totală indiferenţă a acestuia faţă de respectarea normelor de convieţuire socială pe care a înţeles să le încalce ori de câte ori are posibilitatea. În acest sens sunt şi declaraţiile martorilor şi ale persoanelor vătămate de unde rezultă că inculpatul A.I. este cunoscut în comuna N.B. ca fiind o persoană violentă şi care provoacă scandal atunci când se afla sub influenţa băuturilor alcoolice. Pe parcursul procesului penal inculpatul A.  I.  a recunoscut comiterea faptelor, solicitând să fie judecat în procedură simplificată. Inculpatul R. S.vârstă de 44, are studii medii, este căsătorit, are doi copii minori, are situaţia militară satisfăcută, este conducător auto, din fişa de cazier judiciar rezultă că nu este cunoscut cu antecedente penale. Pe parcursul urmăririi penale inculpatul R. S.  a avut o atitudine nesinceră, negând comiterea faptei din perspectiva laturii subiective.

Fiind dovedită existenţa faptelor, elementele constitutive ale infracţiunilor, precum şi săvârşirea acesteia de către inculpaţi, instanţa a apreciat ca scopul preventiv educativ al pedepsei poate fi atins prin aplicarea unor pedepse cu închisoarea.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul A.  I., privind persoana vătămată V. I. – M. i s-a aplicat o  pedeapsă de 2 ani şi 6 luni închisoare.

Totodată, în baza art. 66 alin. 1 lit. a, b, n, o C. pen., i s-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a comunica cu persoana vătămată V. I. – M. , cu membrii de familie ai acesteia, de a se apropia de locuinţa acesteia pe o perioadă de 3 ani, având în vedere natura infracţiunii reţinute în sarcina sa care îl face nedemn de a exercita funţii alese sau publice iar pe de altă parte, pericolul ce rezidă din posibilitatea contactării persoanei vătămate şi a membrilor de familie ai acesteia.

Totodată i s-a aplicat inculpatului A. I.  pentru comiterea infracţiunii de ultraj la adresa persoanei vătămate M. I., pedeapsa de 6 luni închisoare.

În baza art. 66 alin. 1 lit. a, b, n, o C. pen., va interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a comunica cu persoana vătămată M. I., cu membrii de familie ai acesteia, de a se apropia de locuinţa acesteia pe o perioadă de 3 ani, având în vedere natura infracţiunii reţinute în sarcina sa care îl face nedemn de a exercita funţii alese sau publice iar pe de altă parte, pericolul ce rezidă din posibilitatea contactării persoanei vătămate şi a membrilor de familie ai acesteia.

În baza art. 39 alin. 1 lit. b rap. 38 alin. 1 C. pen. şi art. 45 alin. 2 C. pen. i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani şi 6 luni închisoare la care s-a adăugat  sporul de 2 luni închisoare, în final inculpatul urmând să execute pedeapsa de 2 ani şi 8 luni închisoare, la care s-a  adăugat pedeapsa complementară de interzicere a exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a comunica cu persoanele vătămate V. I. – M. şi M. I., cu membrii de familie ai acestora, de a se apropia de locuinţele acestora pe o perioadă de 3 ani.

Pedeapsa se va executa în regim de detenţie potrivit art. 60 C.pen.

În baza art. 65 alin 1 C. pen. va aplica inculpatului pedeapsa accesorie de interzicere a exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a comunica cu persoanele vătămate V. I.– M.  şi M. I.cu membrii de familie ai acestora, de a se apropia de locuinţele acestora.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul R. S.  i s-a  aplicat acestuia pentru comiterea infracţiunii de ultraj, pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare.

În baza art. 66 alin. 1 lit. a, b, n, o C. pen., i s-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a comunica cu persoana vătămată V. I. – M. , cu membrii de familie ai acesteia, de a se apropia de locuinţa acesteia, având în vedere natura infracţiunii reţinute în sarcina sa care îl face nedemn de a exercita funţii alese sau publice iar pe de altă parte, pericolul ce rezidă din posibilitatea contactării persoanei vătămate şi a membrilor de familie ai acesteia.

 Cu privire la acest inculpat, instanţa consideră că sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 91 C.pen., reeducarea acestuia, în sensul respectului datorat valorilor sociale ocrotite de lege, putând avea loc si fara privare de libertate, dând posibilitatea acestuia sa reflecteze asupra propriului comportament raportat la relatiile sociale pe care a inteles sa le incalce prin savarsirea infractiunii, astfel că va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi va stabili un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. 1 C. pen. a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:  a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Constanţa, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă;  e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. 3 C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul unei unităţi stabilite de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul C – SC sau SC, pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.

În baza art. 91 alin. 4 C. pen. va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen.

În baza art. 404 alin. 4 lit. a C. proc. pen. rap. la art. 72 alin. 1 C.pen., va deduce din pedeapsa aplicată A. I.  durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 27.08.2015 la zi.

În baza art. 404 alin. 4 lit. a C. proc. pen. rap. la art. 72 alin. 1 C.pen., va deduce din pedeapsa aplicată R. S. durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 27.08.2015 la 05.12.2014.

În baza art. 399 alin. 1 rap. la art. 241 alin.1 lit. b C.p.p., va constata încetată de drept măsura controlului judiciar dispusă faţă de inculpatul R. S. prin încheierea nr. 143/05.12.2014 a Tribunalului C. Dispoziţia este executorie potrivit art. 399 alin. 4 C.p.p.

Faţă de natura şi circumstanţele comiterii infracţiunilor, de pronunţarea  prezentei hotărâri de condamnare, de persoana inculpatului A.  I. , instanţa apreciază că  prin lăsarea acestuia în libertate s-ar crea pericol pentru ordinea publică, raportat la pericolul de repetare a comiterii unor fapte similare, astfel  că, în  baza art. 399 alin. 1 C.p.p., va menţine măsura arestării preventive cu privire la inculpat.

S-a luat act că persoanele vătămate V. I.– M.şi M.I. nu s-au constituit părţi civile în cauză.

În baza art. 274 alin. 1 şi 2 C. proc. pen. a obligat inculpaţii la plata sumei de 5000 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

În baza art. 272 C.p.p. s-a acordat onorariul avocatului din oficiu B.G. în cuantum de 200 lei potrivit delegaţiei nr. 6667/26.11.2014, din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul C.

Domenii speta

Spete similare