Infracţiuni privind circulaţia pe drumurile publice(O.U.G. nr.195/2002)

Decizie 297 din 09.12.2010


Dosar nr. 15861/280/2009

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEŞ

SECŢIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 297

Şedinţa publică de la 09 Decembrie 2010

Completul compus din:

PREŞEDINTE Patricia Lorela Soare

Judecător Mihaela Neacşa

Grefier Ancuţa Tufeanu

Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş este reprezentat prin procuror

Eleonora Chirvasiu.

S-au luat în examinare, pentru soluţionare, apelurile formulate de

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA PITEŞTI şi inculpatul

S.C.A.C. , ..., domiciliat în ..., CNP ..., împotriva sentinţei penale nr. 1933 din data de

05.10.2010, pronunţată de Judecătoria Piteşti în dosarul nr.15861/280/2009.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică a răspuns apelantul – inculpat S.A.C.

, personal şi asistat de avocat M.N. .

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

S-a procedat la înregistrarea cauzei cu mijloace tehnice, potrivit dispoziţiilor art.

304 Cod procedură penală.

Se depune la dosar împuternicirea avocaţială din oficiu şi se solicită de către

avocat acordarea onorariului de avocat.

Apelantul – inculpat S.A.C.  arată că îşi menţine declaraţiile pe care le-a dat

până în prezent şi nu înţelege să dea o nouă declaraţie.

Apărătorul apelantului – inculpat şi reprezentanta Parchetului, precizează pe

rând că nu mai au alte cereri de formulat în cauză şi solicită cuvântul asupra apelurilor.

Tribunalul în raport de această împrejurare, constată apelurile în stare de

judecată şi acordă cuvântul asupra acestora.

Reprezentanta Parchetului, având cuvântul, solicită admiterea apelului formulat

de Parchetul de pe lângă Judecătoria Piteşti aşa cum a fost formulat, ţinându-se seama

de motivele invocate în declaraţia de apel, desfiinţarea sentinţei primei instanţe, în

sensul majorării cuantumului pedepsei.

Arată că instanţa de fond a apreciat, cu ocazia individualizării pedepsei, că sunt

aplicabile disp. art. 74 alin. 1 litera a Cod penal, coborând pedeapsa sub limita

prevăzută de lege pentru această infracţiune, în temeiul art. 76 alin. 1 lit. d Cod penal.

Individualizarea judiciară a executării pedepsei nu presupune doar analizarea

aspectelor favorabile inculpatului, ci a tuturor celorlalte  criterii stabilite în art. 72 Cod

penal care privesc circumstanţele comiterii faptei, gravitatea acesteia şi urmările

produse, ori care s-ar fi putut produce, împrejurări care determină  atenuare sau

agravarea răspunderii penale.

Apreciază că pedeapsa de 1 an aplicată este mult prea mică în raport cu fapta

săvârşită, instanţa de fond ignorând împrejurările care atribuie faptei săvârşite şi

persoanei inculpatului un pericol social accentuat ( inculpatul consumase băuturi

alcoolice înainte de a se urca la volanul autoturismului, a condus autoturismul pe

drumurile publice, pe timpul nopţii, cu farurile stinse şi nu a oprit la semnalul agenţilor

de poliţie, fiind necesară urmărirea acestuia de către echipajul de poliţie).

Faţă de această situaţie de fapt, apreciază că se impune o reconsiderare a

probelor şi a cuantumului  de pedeapsă aplicat.

Apărătorul apelantului – inculpat S.A.C., avocat N.M. , având cuvântul, solicită

respingerea apelului formulat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Piteşti ca nefondat.

În ceea ce priveşte apelul inculpatului, solicită admiterea acestuia, în sensul de a

se dispune achitarea, în temeiul dispoziţiilor art. 11 pct. 2 litera a  Cod procedură

penală raportat la art. 10 litera d Cod procedură penală, întrucât faptei îi lipseşte unul 

din elementele constitutive ale infracţiunii.

Solicită a se ţine seama de faptul că inculpatul a susţinut constant că nu se face

vinovat de săvârşirea infracţiunii pentru care a fost trimis în judecată, în condiţiile în

care refuzul său de a se supune testului etilotest şi recoltării probelor biologice a fost

justificat, întrucât inculpatul nu a condus anterior autoturismul, ci acesta ieşise din casă

pentru a lua ceva din autoturism, moment în care a fost surprins de organele de poliţie

lângă autoturism. Aceste susţineri ale inculpatului au fost confirmate şi de martorii

audiaţi, respectiv, S. C. , A.M. şi B.R. .

În subsidiar, în situaţia în care instanţa va trece peste prima apărare, solicită

reţinerea circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 Cod penal  coroborat cu art.

76 Cod penal şi redozarea pedepsei aplicată, în sensul reducerii pedepsei sub minimul

special prevăzut de lege în condiţiile art. 81 Cod penal. Solicită a se avea în vedere

conduita bună a inculpatului anterior săvârşirii acestei infracţiuni, lipsa antecedentelor

penale şi comportamentul acestuia, precum şi caracterizările de la locul de muncă al

acestuia.

Reprezentanta Parchetului, având cuvântul pe apelul inculpatului, pune

concluzii de respingerea acestuia ca nefondat.

Apelantul – inculpat S.A.C. , având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanţei

modul de soluţionare a apelului formulat.

T R I B U N A L U L

Asupra apelurilor penale de faţă, deliberând, constată :

Prin sentinţa penală nr. din data de 05.10.2010, pronunţată de Judecătoria

Piteşti, în baza art. 87 alin. 5 din O.U.G.  nr. 195/2002 republicată cu aplic. art. 74 

alin. 1 lit. a C.pen. şi art. 76 alin. 1 lit. d C.pen., a fost condamnat  inculpatul S.A.C. , 

la 1 (unu) an  închisoare.

 În baza  art. 81 C.pen.,  s-a dispus suspendarea condiţionată  a executării

pedepsei, pe un termen de încercare de 3 ani, calculat conform art. 82 C.pen.

 Au fost  puse în vedere inculpatului dispoziţiile art.  83 C.pen.

În baza art. 191 alin. 1 C.pr.pen,  a fost obligat inculpatul  la 380 lei cheltuieli

judiciare către  stat.

Pentru a dispune astfel, instanţa de fond a reţinut  următoarele:

La data de 10.01.2009, în jurul orelor 01,30, inculpatul a fost depistat în trafic

de către organele de poliţie conducând autoturismul marca Dacia cu nr. de

înmatriculare ... ,  pe str. Gârlei din mun. Piteşti, dinspre Bd. Nicolae Bălcescu către

str. Carpenului.

Organele de poliţie l-au somat pe acesta să oprească autoturismul care circula

cu farurile stinse, prin punerea în funcţiune a semnalelor luminoase şi acustice, dar

inculpatul nu a oprit, ci şi-a continuat deplasarea până pe str. Carpenului, oprind

autoturismul lângă blocul E 10 în care locuia.

Inculpatul, care consumase băuturi alcoolice, a refuzat să fie testat cu aparatul

etilotest şi a fost condus la Spitalul Judeţean Argeş pentru recoltarea probelor

biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, unde a refuzat de asemenea să-i fie

recoltate probe de sânge sau de urină în scopul menţionat.

Prima instanţă a arătat că situaţia de fapt reţinută a rezultat  din menţiunile

procesului-verbal de constatare încheiat de organele de poliţie la data de 10.01.2009,

semnat fără obiecţiuni de inculpat, dar şi de martorul asistent R.D.A. , în care se arată

toate împrejurările anterioare, dar şi ulterioare opririi în trafic a inculpatului la acea

dată, respectiv faptul că inculpatul a condus efectiv autoturismul pe străzile

menţionate, declaraţiile sale referitoare la cantitatea şi felul băuturilor alcoolice

consumate anterior, conducerea la spitalul Judeţean Argeş pentru recoltarea probelor

de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei,  refuzul inculpatului de a-i fi prelevate astfel

de probe  .

S-a arătat că aceste menţiuni s-au coroborat cu procesul-verbal de consemnare

a refuzului inculpatului de a i se preleva la Spitalul Judeţean Argeş probe de sânge sau

de urină pentru stabilirea alcoolemiei, semnat şi de către inculpat, manifestare de

voinţă consemnată în fişa de prezentare UPU nr. 1207/10.01.2009, orele 00,35,

precum şi cu declaraţiile martorului asistent R.D.A. , conform căruia a fost de faţă la

oprirea inculpatului în trafic, precum şi la ceea ce s-a întâmplat ulterior până la

momentul conducerii inculpatului la Spitalul Judeţean Argeş.

Prima instanţă a reţinut declaraţia martorului ocular menţionat, care  a arătat că

circula cu propriul său autoturism pe str. Gârlei din Piteşti la data de 10.01.2009, pe la

orele 01,10, din direcţia B-dul N. Bălcescu către str. Gârlei, iar în faţa sa se afla

autoturismul marca Dacia cu nr. de înmatriculare ... , care circula cu luminile stinse. A

mai arătat că la intersecţia dintre str. Gârlei cu str. Carpenului, acel autoturism a fost

surprins de un echipaj de poliţie, dar nu a oprit la semnalul echipajului, virând la

stânga pe str. Carpenului, unde a fost oprit de poliţie. A fost oprit apoi şi martorul R.,

care a văzut coborând de la volanul autoturismului menţionat un tânăr identificat ca

fiind inculpatul S.A.C. , care nu avea documentele asupra sa, a declarat că a consumat

anterior băuturi alcoolice, se afla în stare avansată de ebrietate şi care a refuzat să fie

testat cu aparatul etilotest, fiind condus la sediul poliţiei.

S-a mai reţinut că refuzul inculpatului de a se supune, la Spitalul Judeţean

Argeş, recoltării probelor de sânge pentru stabilirea alcoolemiei  a fost confirmat şi de

D.D. , care lucra ca agent pe pază la Spital şi a care a confirmat acest aspect, ca martor

ocular .

Instanţa  de fond a mai reţinut şi declaraţiile inculpatului, doar sub aspectul

refuzului acestuia de a se supune recoltării probelor de sânge pentru stabilirea

alcoolemiei, declaraţii care s-au coroborat cu restul probelor deja analizate  pe acest

aspect, care nu a fost contestat de inculpat în niciun moment.

Instanţa  de fond a constatat că la momentul când inculpatului i s-a solicitat

prelevarea probelor de sânge pentru stabilirea alcoolemiei, refuzul său în acest sens nu

a fost justificat printr-un motiv anume, astfel cum rezultă din procesul-verbal de

constatare al organelor de poliţie, din fişa de prezentare UPU, respectiv din declaraţiile

martorilor deja menţionaţi.

Apărarea formulată de inculpat pe tot parcursul urmăririi penale, dar şi al

judecăţii,  a fost în sensul că refuzul inculpatului de a se supune recoltării probelor de

sânge pentru stabilirea alcoolemiei a fost justificat de faptul că acesta nu a condus

anterior autoturismul pe drumurile publice, ci doar ieşise din casă pentru a lua ceva

din autoturism şi a fost surprins de organele de poliţie lângă acesta, astfel încât  nu-i

incumbă obligaţia de a se supune testării pentru stabilirea alcoolemiei.

Analizând această apărare prin prisma declaraţiilor inculpatului, a probelor

propuse în acest sens de inculpat (declaraţiile martorilor S. C. , A.M. şi B.R. P.  ),

precum şi a celorlalte probe deja menţionate, instanţa  de fond a constatat că nu sunt

reale susţinerile inculpatului, în sensul că nu ar fi condus autoturismul pe drumurile

publice anterior refuzului recoltării probelor de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei,

iar declaraţiile martorilor propuşi în apărare nu  au condus la o concluzie contrară .

În concret, inculpatul a declarat iniţial, la data de 10.01.2009, că a ieşit din casă

în jurul orelor 24,00 pentru a lua ceva din autoturism şi a fost luat de poliţie din str.

Carpenului. În declaraţiile ulterioare, inculpatul a relatat pe larg că a consumat băuturi

alcoolice la domiciliul său împreună cu martorul S. C. , tatăl său, respectiv cu martorul

prieten A.M. şi cu altă persoană, în jurul orelor 23,30 au terminat băutura, astfel că în

jurul orelor 23,50-24,00 inculpatul a ieşit din casă pentru a lua 2 sticle de bere din

autoturismul tatălui său, parcat lângă bloc. Când a coborât din bloc s-a întâlnit cu

vecinul B.R. , care ducea gunoiul, după care inculpatul a ajuns la circa o jumătate de

metru distanţă de autoturism, unde a observat un echipaj de poliţie. Poliţiştii i-au

solicitat efectuarea unui control al maşinii şi, văzând sticlele cu băutură, i-au cerut

inculpatului actele şi l-au condus la secţia de poliţie, inculpatul refuzând să fie testat cu

aparatul etilotest şi să-i fie prelevate probe de sânge. Inculpatul a mai declarat că a

semnat procesul-verbal de constatare a opririi sale in trafic, pentru că ar fi fost dus în

eroare si ameninţat de poliţie .

Prima instanţă a reţinut că din declaraţiile martorilor S. C. , tatăl inculpatului,

respectiv A.M.  a rezultat faptul că în jurul orelor 22, 30 inculpatul şi martorii se aflau

la domiciliul acestuia din urmă, consumând băuturi alcoolice, iar la un moment dat

băutura s-a terminat si inculpatul a plecat afară, unde era parcată maşina, pentru a lua

două bidoane de bere din interiorul acesteia, fără a mai reveni însă acasă. După ce l-au

aşteptat un timp, martorii s-au uitat afară, ulterior, dar nu l-au vazut, observând

autoturismul parcat lângă bloc.

Instanţa de fond a constatat, aşadar, că martorii menţionaţi au rămas în locuinţa

inculpatului şi nu l-au însoţit pe acesta afară, nu au putut observa ce a făcut inculpatul,

astfel încât susţinerile lor asupra motivului pentru care inculpatul a plecat afară nu pot

dovedi că inculpatul nu s-a urcat la volanul autoturismului pentru a-l conduce, chiar şi

pe distanţă foarte scurtă (faţă de faptul că organele de poliţie l-au observat în trafic

aproape de intrarea pe strada de domiciliu).

S-a mai reţinut că  declaraţiile martorilor cu privire la ora la care inculpatul a

ieşit afară, respectiv timpulP.  cut afară, sunt contradictorii şi diferă şi de cele declarate

de inculpat sub acest aspect: martorul S. C.  nu a indicat exact ora ieşirii inculpatului,

dar a menţionat că la 5-10 minute după ce fiul său ieşise afară, martorul l-a căutat în

parcare, a văzut autoturismul parcat ca de obicei, iar după circa 15  minute, în jurul

orelor 0,00 a fost deja sunat de poliţişti; martorul A.M. a declarat că în jurul orelor

23,00 inculpatul a ieşit afară, iar după aproximativ 20 de minute în care inculpatul nu a

revenit, martorul s-a hotărât să plece acasă, în jurul orelor 23,30 martorul a plecat, 

văzând la ieşirea din bloc maşina inculpatului parcată, şi a ajuns acasă în jurul orelor

00,00; inculpatul a declarat că a ieşit afară la orele 23,50-24,00 şi imediat cum a  ajuns

la jumătate de metru distanţă faţă de maşina sa (în condiţiile în care locuieşte la parter)

s-a şi întâlnit cu organele de poliţie.

În final, martorul B.R. P.  , vecin de scară cu inculpatul, a declarat că s-a dus cu

gunoiul în acea seară, foarte târziu, s-a întâlnit cu inculpatul în scara blocului, martorul

s-a întors la scară după 5-10 minute şi l-a văzut pe inculpat stând de vorbă cu poliţiştii

în faţa blocului, la distanţă de câţiva metri de scară şi la 10-20 m de maşina parcată în

locul obişnuit .

Instanţa de fond a constatat că nici acest din urmă martor nu a fost de faţă şi

nu a putut observa ce a făcut inculpatul în intervalul de timp când martorul s-a

îndepărtat de scara blocului, astfel încât declaraţia sa nu dovedeşte faptul că în acel

interval de timp inculpatul nu a condus autoturismul.

În plus, s-a constatat că declaraţiile tuturor martorilor propuşi de inculpat de

inculpat în apărare au fost  în sensul că maşina inculpatului se afla ulterior tot în locul

în care era şi iniţial şi în care era de obicei parcată, adică lângă blocul în care

domiciliază inculpatul, aspect care s-a coroborat cu constatările organelor de poliţie,

dar şi cu declaraţiile martorului R.D.A. .

S-a reţinut că din aceste ultime probe rezultă că atât poliţiştii, cât şi martorul R.

l-au văzut pe inculpat în trafic pe str. Gârlei, aproape de intersecţia dintre acea stradă

şi strada Carpenului pe care locuieşte inculpatul, iar  acesta a virat imediat pe strada sa

şi a oprit autoturismul chiar lângă blocul său, E10.

În urma analizei şi coroborării tuturor probelor administrate în dosar, concluzia

care s-a desprins din acestea  a fost că inculpatul, după ce a ieşit din casă la maşină,

având asupra sa cheile acesteia, s-a urcat la volan şi a condus autoturismul pe distanţă

foarte scurtă, pe strada de domiciliu şi pe o stradă apropiată, fiind imediat observat de

organele de poliţie şi revenind cu autoturismul în locul său obişnuit de parcare, care a

rămas parcat în acel loc după ce inculpatul a fost condus la sediul poliţiei.

Fata de cele reţinute, instanţa de fond a constatat ca fapta inculpatului, care la

data de 10.01.2009, după ce a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare ...  pe

drumurile publice din mun. Piteşti, jud. Argeş (str. Gârlei şi str. Carpenului), a refuzat

să-i fie recoltate probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, scop în care

fusese condus la Spitalul Judeţean Argeş, întruneşte elementele constitutive ale

infracţiunii prevăzute de art. 87 alin. 5 din OUG nr. 195/2002 rep.

Având în vedere concluzia desprinsă din analiza probelor de către instanţa de

fond, în sensul că inculpatul, anterior refuzului recoltării probelor, condusese

autoturismul pe drumurile publice, s-a constatat că nu poate fi reţinută apărarea ori

justificarea acestuia în sensul că nu a condus autoturismul, astfel încât nu pot fi

reţinute nici apărarea expusă în cadrul concluziilor, în sensul că fapta inculpatului n-ar

întruni elementele constitutive ale infracţiunii pentru care a fost trimis în judecată, prin

lipsa calităţii făptuitorului de „conducător auto”. Totodată, refuzul recoltării probelor

de sânge pentru stabilirea alcoolemiei nu a  fost justificat nici prin faptul că, înainte de

a fi depistat de organele de poliţie, inculpatul condusese autoturismul pe o distanţă

foarte scurtă, pe străzile de lângă blocul de domiciliu.

La individualizarea pedepsei, instanta de fond a avut în vedere toate criteriile

prev. de art. 72 C.pen.: dispoziţiile generale ale Codului penal; limitele de pedeapsă

fixate de legea specială; gradul de pericol social al faptei, apreciind ca fiind mediu, faţă

de faptul că la momentul depistării inculpatul a recunoscut că a consumat băuturi

alcoolice şi faţă de împrejurările săvârşirii faptei, mai ales ca urmare a faptului că

distanţa parcursă la volanul autoturismului a fost scurtă, iar ora era înaintată, traficul

nefiind intens, astfel încât siguranţa circulaţiei rutiere nu a fost grav pusă în pericol;

persoana inculpatului, care nu era cunoscut cu antecedente penale, iar la data săvârşirii

faptei avea doar 23 de ani; existenţa circumstanţei atenuante prev. de art. 74 alin. 1 lit.

a C.pen.

În acest sens, s-a reţinut că inculpatul a avut o bună conduită anterioară

săvârşirii infracţiunii, concretizată nu numai prin lipsa antecedentelor penale, dar şi

prin  comportamentul său general, conform caracterizării nr. 620/22.02.2010 emisă de

locul său de muncă-SC Royalconstruct SRL , caracterizării nr. 23/22.02.2010 emisă de

asociaţia de Propietari Vulturul-bl. E10 Piteşti (f. 21 dos. inst.), precum şi declaraţiilor

martorilor L.F.C. şi A.M. (f. 40 si 45 dos. inst.), motive pentru care instanţa  de fond a

reţinut  aplicabilitatea dispoziţiilor art. 74 alin. 1 lit. a C.pen.

Instanţa  de fond nu a  putut reţine însă, în favoarea inculpatului, şi

circumstanţa atenuantă prev. de art. 74 alin. 1 lit. c C.pen., astfel cum s-a solicitat în

cadrul concluziilor de apărătorul acestuia, întrucât inculpatul nu a avut o comportare

sinceră pe parcursul procesului, astfel încât nu sunt îndeplinite condiţiile textului legal

în cauză.

Faţă de toate criteriile analizate, în baza art. 87 alin. 5 din O.U.G.  nr. 195/2002

republicată cu aplic. art. 74  alin. 1 lit. a C.pen. şi art. 76 alin. 1 lit. d C.pen.,  instanţa 

de fond a  condamnat pe inculpat la 1 an  închisoare, în condiţiile art. 81 C.p.

Împotriva acestei sentinţei penale au formulat apel Parchetul de pe lângă

Judecătoria Piteşti si inculpatul criticând-o pentru nelegalitate  si netemeinicie.

În motivarea apelului formulat de Parchet se arată că  în mod neîntemeiat prima

instanţă  a reţinut în favoarea inculpatului circumstanţele atenuante prev. de art. 74

lit. a C.p.  si nu a avut în vedere  toate celelalte criterii stabilite în art. 72 C.p., respectiv

pericolul social accentuat al faptei constând în aceea că inculpatul consumase băuturi

alcoolice înainte de a se urca la volanul autoturismului si că nu a oprit la semnalul

agenţilor de poliţie.

Inculpatul , în motivarea apelului, arată că  în mod greşit prima instanţă a

hotărât condamnarea sa, întrucât  din probele administrate în cauză  nu rezultă că

inculpatul ar fi condus anterior autoturismul, ci doar faptul că a fost surprins de

organele de poliţie lângă autoturism.

În subsidiar, inculpatul arată că  în mod greşit prima instanţă l-a condamnat  la

pedeapsa închisorii de 1 an , întrucât se impunea reţinerea în cauză în favoarea

acestuia  a circumstanţelor atenuante prev. de art. 74 C.p. si reducerea pedepsei  sub

minimul special prevăzut de lege. 

Inculpatul, prezent în instanţă la termenul din 9.12.2010, a arătat că nu înţelege

să dea o nouă declaraţie în faţa instanţei şi că îşi menţine declaraţiile date anterior.

Analizând sentinţa primei instanţe, prin prisma criticilor invocate, precum si din

oficiu, potrivit disp. art. 371 alin. 2 C.p.p,  tribunalul apreciază că ambele apeluri sunt

neîntemeiate pentru următoarele considerente:

Având în vedere  declaraţia inculpatului care a recunoscut faptul că a refuzat să

se supună recoltării probelor de sânge pentru stabilirea alcoolemiei, precum si

testarea cu aparatul etilotest, procesul verbal de consemnare a refuzului inculpatului de

a i se preleva la Spitalul Judeţean Argeş probe pentru stabilirea alcoolemiei, declaraţia

martorului R.D.A.  care a declarat constat pe parcursul procesului penal faptul că a

circulat în spatele autoturismului condus de inculpat în data de 10.01.2009,  la orele

01,10, că la intersecţia dintre strada Gârlei si strada Carpenului  autoturismul condus

de inculpat nu a  oprit la semnalul echipajului de poliţie virând la stânga pe strada

Carpenului unde a fost oprit de poliţie  si ulterior  a refuzat să fie testat cu aparatul

etilotest, tribunalul apreciază că prima instanţă  a stabilit în mod corect situaţia de fapt

si de drept dedusă judecăţii.

În acelaşi sens, apreciem că în mod corect prima instanţă a reţinut că martorii

rămasi în locuinţa inculpatului în acea seară, respectiv S. C.  si A.M. nu au putut

observa ce a făcut inculpatul afară, întrucât acestia s-au aflat în incinta locuinţei

inculpatului, iar martorul B.R. P. de asemenea nu a putut constata  ce a făcut

inculpatul afară în acea seară.

Această reţinere este corectă având în vedere faptul că inculpatul s-a deplasat cu

autoturismul pe o distanţă mică, împrejurare ce presupune trecerea unei perioade mici

de timp, de câteva minute, cu atât mai mult cu cât există declaraţia martorului R.D.A.

care arată că a condus autoturismul său în acea seară , iar în faţa sa inculpatul 

conducea  autoturismul care ulterior a fost oprit de organele de poliţie.

În ceea ce priveşte individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului,

tribunalul apreciază că prima instanţă  a făcut o corectă aplicare a dispoziţiilor prev. de

art. 72 C.p., respectiv faptul că inculpatul a condus autovehiculul pe o distanţă foarte

scurtă, respectiv  pe străzile de lângă blocul de domiciliu, la o oră înaintată când

traficul nu era intens, faptul că inculpatul a recunoscut că a consumat băuturi

alcoolice, precum si faptul că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale, are doar

23 de ani si a avut o conduită bună anterior săvârşirii faptei, situaţie ce a dus la

reţinerea în favoarea acestuia la circumstanţele atenuante prev. de art. 74 alin. 1 lit. a

C.p. 

Faptul că inculpatul a consumat alcool înainte de a se urca la volanul

autoturismului său nu  reprezintă o circumstanţă agravantă  a faptei întrucât aceasta

face parte din chiar latura  obiectivă a infracţiunii, iar faptul că  acesta nu a oprit

imediat la semnalul agentilor de poliţie, ci a oprit în parcarea blocului său situată în

apropierea locului unde a fost semnalat să oprească, de asemenea nu reprezintă o

circumstanţă agravantă a infracţiunii , astfel încât apreciem că prima instanţă a aplicat

o pedeapsă legală şi temeinică.

În consecinţă, având în vedere cele arătate mai sus, precum si faptul că faţă de

atitudinea de nerecunoaştere a săvârşirii faptei de către inculpat nu se putea reţine în

favoarea acestuia si circumstanţa atenuantă prev. de art. 74 lit. c C.p., în temeiul disp.

art. 379 pct. 1 lit. b C.p.p.,  urmează a respinge ca nefondate ambele apeluri.

Văzând si disp. art. 192 alin. 2 C.p.p.,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondate apelurile formulate de PARCHETUL DE PE

LÂNGĂ JUDECĂTORIA PITEŞTI şi inculpatul

S.C.A.C. , ... , domiciliat în ..., CNP ..., împotriva sentinţei penale nr. 1933 din data de

05.10.2010, pronunţată de Judecătoria Piteşti în dosarul nr.15861 /280/2009.

Obligă pe apelantul – inculpat la 100 lei cheltuieli judiciare către stat din care 50

lei onorariu avocat oficiu, conform împuternicirii avocaţiale nr. 4849/29.11.2010 –

avocat C. A. ( 25%). Cu recurs în 10 zile de la pronunţare pentru Parchet si inculpat.

Pronunţată în şedinţa publică de la 09 Decembrie 2010, la Tribunalul Argeş - Secţia

Penală.

  PREŞEDINTE, JUDECĂTOR,

 Lorela Patricia Soare Mihaela Neacşa

GREFIER,

Ancuta Tufeanu

8