Camera preliminară, cereri și excepții. Excepţia de necompetenţă teritorială respinsă. Art. 41 alin. (1) Cod procedură Penală.

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BRAŞOV

SECŢIA PENALĂ

Dosar nr. 2886/62/2019/a1

Î N C H E I E RE

Şedinţa camerei de consiliu din data de 08 octombrie 2019

Judecător de cameră preliminară: CGC

Grefier: VP

Cu participarea procurorului AT din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie D.I.I.C.O.T. Serviciul Teritorial Braşov

Pe rol fiind verificarea legalităţii sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul de urmărire penală nr. 461/P/2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov, privind pe inculpatul MSAN trimis în judecată pentru comiterea infracţiunii de „trafic de persoane” prevăzută de art. 210 alin.1 lit. a din Codul penal, cu aplicarea art.35 alin.1 cod penal (9 acte materiale).

Dezbaterile în cauză au fost înregistrate conform art.369 Cod procedură penală.

La apelul nominal făcut în şedinţa Camerei de consiliu se prezintă: inculpatul MSAN, aflat sub imperiul măsurii preventive a arestului la domiciliu, personal și asistat de apărător ales, avocat Lupu Florian, partea civilă NA personal şi asistată de avocat ales Popescu Marin Roxana, acelaşi avocat şi pentru partea civilă lipsă DMAE.

Se constată lipsa părţilor civile BDD, NBE, CIG, CEG, MMM, CIL, DC.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Judecătorul de cameră preliminară constată că, la data de 02 septembrie 2019, inculpatul a depus la dosarul cauzei cereri şi excepţii cu privire la legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală în dosarul nr. 9D/P/2019 al D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Braşov. 

Avocat Lupu Florian, pentru inculpat, procedează la semnarea cererii având în vedere că aceasta a fost transmisă instanţei prin mail.

Avocat Lupu Florian, pentru inculpat, avocat Popescu Roxana, pentru partea civilă şi reprezentantul Ministerului Public menţionează că nu au chestiuni prealabile de invocat.

Judecătorul de cameră preliminară pune în discuţie cererile şi excepţii invocate de către inculpat, prin avocatul ales.

Avocat Lupu Florian, pentru inculpat, invocă în principal necompetenţa instanţei de judecată. În acest sens solicită a se observa criteriile prevăzute de art. 41 din Codul de procedură penală. Consideră că în acest moment este cert că toate acţiunile reţinute în sarcina inculpatului ar fi fost săvârşite pe raza municipiului Bucureşti. Precizează că părţile civile, cu excepţia celei care domiciliază în municipiul Braşov, locuiesc în municipiul Bucureşti, ca de altfel şi inculpatul.

Solicită a se avea în vedere că există şi un precedent cu privire la un dosar instrumentat de D.I.I.C.O.T. Braşov, cu acelaşi gen de infracţiuni, a fost trimis Tribunalului Bucureşti.

În situaţia în care instanţa se va considera competentă teritorial să soluţioneze cauza solicită trimiterea cauzei la parchet întrucât au fost încălcate termenele rezonabile prevăzute atât de legislaţia naţională cât şi de cea europeană care reglementează şi asigură respectarea termenelor necesare unei apărări efective.

Solicită a se observa că parchetul a dispus extinderea urmăririi penale, iar inculpatul a avut la dispoziţie doar două zile pentru a consulta dosarul, aşi pregăti apărarea, a propunerea administrarea probelor, a participa la activităţile desfăşurarea în această fază procesuale. Ulterior, parchetul a mai dispus extinderea acţiunii penale pentru încă şase acte materiale inculpatul având la dispoziţie o singură zi pentru pregătirea apărării. Consideră că astfel au fost încălcate prevederile Codului penal, ale Codului de procedură penală şi ale Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului.

Mai arată că, din momentul dispunerii continuării urmării penale în privinţa a încă trei persoane vătămate, până la întocmirea rechizitoriului, avându-se în vedere complexitatea declaraţiilor şi a probelor administrate în privinţa celor două persoane vătămate inculpatul a avut la dispoziţie o singură zi pentru pregătirea apărării.

Consideră că, pe lângă faptul că inculpatul nu a beneficiat de dreptul efectiv la apărare, nu au fost respectate nici dispoziţiile care ocrotesc dreptul la egalitatea armelor.

Menţionează că în cererea formulată în scris a indicat ordonanţele prin care s-a dispus extinderea acţiunii penale şi data la care acestea au fost emise.

Consideră că inculpatul a avut la dispoziţie perioade extrem de scurte în care nu a avut posibilitatea să-şi pregătească o apărare efectivă motiv pentru care solicită restituirea cauzei la parchet.

Avocat Popescu Marin Roxana, pentru părţile civile NA şi DMAE, pune concluzii de respingere a cererilor şi excepţiilor invocate.

În ceea ce priveşte cererea de declinare a competenţei menţionează că trebuie luate în considerare opţiunile procedurale şi faptul că nu există o ierarhizare expres prevăzută de legiuitor.

Referitor la trimiterea dosarului la parchet consideră că excepţiile invocate reprezintă o simplă formalitate care ar conduce doar la tergiversarea cauzei.

Solicită a se avea în vedere că, pe parcursul urmăririi penale, inculpatul a beneficiat constant de asistenţă juridică, iar ultimul avocat a solicitat şi a s-a pus la dispoziţie, în format electronic întregul dosar.

Totodată, solicită a se avea în vedere că inculpatul nu a depus nicio cerere în cursul urmăririi penale pentru administrarea de probe şi nici nu a contestat vreun act de urmărire.

Reprezentantul Ministerului Public, solicită a se avea în vedere că, după ce inculpatul a fost pus sub acuzare şi a fost pusă în mişcare a acţiunea penală avocatul ales al inculpatului a solicitat să fie prezent la toate actele de urmărire penală. Ulterior, inculpatul şi-a schimbat avocatul care a formulat mai multe cereri astfel încât apreciază că dreptul la apărare a fost pe deplin respectat. Menţionează că, după extinderea urmăririi penale s-a solicitat şi s-a încuviinţat studiul dosarului de către avocatul ales care nu a invocat că nu a avut timp suficient pentru pregătirea apărării.

În consecinţă, apreciază că nu se impune restituirea cauzei la parchet.

Referitor la excepţia de necompetenţă teritorială a Tribunalului Braşov propune admiterea acesteia şi declinarea cauzei la Tribunalul Bucureşti conform art. 51 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură penală.

Solicită a se avea în vedere dispoziţiile art. 41 alin. 1 lit. a şi d din Codul de procedură penală şi împrejurarea că, primul act de comiterea a infracţiunii s-a realizat prin reţeaua de socializare Facebook.

Inculpatul, având cuvântul, menţionează că îşi însuşeşte concluziile puse de avocatul ales.

JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ,

Prin rechizitoriul DIICOT – ST Braşov cu nr. 9/D/P/2019 din data de 2.08.2019 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest la domiciliu a inculpatului MSAN, cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de „trafic de persoane” prevăzută de art. 210 alin.1 lit.a din Codul penal cu aplicarea art.35 alin.1 cod penal (9 acte materiale).

Starea de fapt ce formează obiectul cercetării constă, în esenţă în aceea că în perioada noiembrie 2015 – mai 2019 le-a recrutat pe reţelele de socializare unde avea postări sub imaginea unei  persoane publice prin inducerea  în eroare, fiecare dintre acestea crezând că va avea o relaţie cu inculpatul şi apoi le-a exploatat pe persoanele vătămate NA, BDD, DMAE, CEG, CIG, MMM, CIL, NBE și DC şi le-a  constrâns să se prostitueze în folosul său ori să desfăşoare activităţi online de transmitere prin videochat a imaginilor cu conţinut pornografic sub pretextul  obţinerii mijloacelor necesare traiului obişnuit într-o relaţie de cuplu.

Istoricul urmăririi penale relevă că prin ordonanţa din data de 18.01.2019, s-a dispus începerea urmăririi penale in rem cu privire la săvârşirea infracţiunii de “trafic de persoane” prevăzută de art.210 alin.1 lit.a  Cod penal, iar prin ordonanţa din data de 17.04.2019 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de MSAN, cetatean iordanian, pentru săvârşirea infracţiunii de: “trafic de persoane” prevăzută de art.210 alin.1 lit.a  Cod penal (victimă NA);

Prin ordonanţa din data de 18.04.2019, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva lui MSAN  pentru săvârșirea infracțiunii de “trafic de persoane” prevăzută de art.210 alin.1 lit.a din Codul penal(victimă NA).

Prin ordonanţa din data de 3.06.2019, s-a dispus extinderea urmăririi penale şi a acţiunii penale faţă de inculpatul MSAN sub aspectul săvârşirii infracţiunii de „trafic de persoane ”, prev. de art. 210 alin. 1 lit.a cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (2 acte materiale - victimele BDD şi DMEA) 

 Prin aceeaşi ordonanţă s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de inculpatul MSAN, pentru săvârşirea infracţiunii de: „trafic de persoane” prevăzută de art. 210 alin.1 lit.a din Codul penal, cu aplicarea art.35 alin.1 cod penal (3 acte materiale) constând în  aceea că în baza unei rezoluţii infracţionale unice, inculpatul MSAN le-a recrutat şi exploatat pe persoanele vătămate NA, BDD şi DMAE.

Prin ordonanța din data de 15 iulie 2019, s-a dispus extinderea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de „trafic de persoane ”, prev. de art. 210 alin. 1 lit.a cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (3 acte materiale – victimele CEG, CIG şi MMM) 

Prin aceeași ordonanță s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de inculpatul MSAN, pentru săvârşirea infracţiunii de:

- „trafic de persoane” prevăzută de art. 210 alin.1 lit.a din Codul penal, cu aplicarea art.35 alin.1 cod penal (6 acte materiale) constând în  aceea că în baza unei rezoluţii infrtacţionale unice, inculpatul MSAN, le-a recrutat şi exploatat pe persoanele vătămate NA, BDD şi DMAE, CEG, CIG şi MMM.

Prin ordonanța din data de 30 iulie 2019, s-a dispus extinderea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de „trafic de persoane ”, prev. de art. 210 alin. 1 lit.a cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (3 acte materiale – victimele CIL, NBE, DC) 

Prin aceeași ordonanță s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de inculpatul MSAN, pentru săvârşirea infracţiunii de:

- „trafic de persoane” prevăzută de art. 210 alin.1 lit.a din Codul penal, cu aplicarea art.35 alin.1 cod penal (9 acte materiale) constând în  aceea că în baza unei rezoluţii infrtacţionale unice, inculpatul MSAN, le-a recrutat şi exploatat pe persoanele vătămate NA, BDD, DMAE, CEG, CIG, MMM și CIL, NBE, DC prin inducerea  în eroare, fiecare dintre acestea crezând că va avea o relaţie cu inculpatul şi le-a  constrânse să se prostitueze în folosul său sub pretextul  obţinerii mijloacelor necesare traiului obişnuit într-o relaţie de cuplu.

Prin ordonanţa din data de 31.07.2019, s-a dispus extinderea acţiunii penale faţă de inculpatul MSAN sub aspectul săvârşirii infracţiunii de „trafic de persoane ”, prev. de art. 210 alin. 1 lit.a cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (6 acte materiale - victimele CEG, CIG, MMM și CIL, NBE, DC) 

 Prin aceeaşi ordonanţă s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de inculpatul MSAN, pentru săvârşirea infracţiunii de: „trafic de persoane” prevăzută de art. 210 alin.1 lit.a din Codul penal, cu aplicarea art.35 alin.1 cod penal (9 acte materiale) constând în  aceea că în baza unei rezoluţii infracţionale unice, inculpatul MSAN le-a recrutat şi exploatat pe persoanele vătămate NA, BDD, DMAE, CEG, CIG, MMM, CIL, NBE și DC.

În cauză, în camera preliminară, inculpatul a depus cereri şi excepţii, după cum urmează:

Cu privire la legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală în dosarul în dosarul nr. 9/D/P/2019, al D.I.I.C.O.T – Serviciul Teritorial Braşov, în raport de dispoziţiile art. 345 C.Proc.Pen, s-a solicitat să se constate:

I.Neregularitatea actului de sesizare a instanţei de judecată,

II.Nelegalitatea administrării probelor şi

III.Nelegalitatea efectuării actelor de urmărire penală,

şi, prin urmare, să pronunţe o încheiere prin ca să dispună:

·declinarea competenţei în favoarea Tribunalului Bucureşti şi în subsidiar

·restituirea cauzei la parchet în vederea remedierii neregularităţilor actului de sesizare, excluderea probelor nelegal administrate (cu aplicarea art. 102 alin. 2 şi alin. 3 C.Proc.Pen) şi refacerea actelor de urmărire penală cu respectarea dispoziţiilor legale în materie procesual penală.

Se apreciază că prin dispoziţiile art. 41 alin. 1 Cod Procedură Penală este stabilită în ordine  competenţa, deoarece s-a avut în vedere, în primul rând bună desfăşurare a procesului penal. În acest sens, la locul săvârşirii infracţiunii pot fi culese şi administrate cel mai uşor probele.

Astfel, D.I.I.C.O.T. – Stuctura Braşov, prezintă aceeaşi metodă de operare a inculpatului MSAN, respectiv racolarea persoanelor vătămate prin intermediul reţelelor sociale Facebook sau Instagram.

Din toate actele administrate dosarului de urmărire penală 9/D/P/2019, rezultă că inculpatul MSAN, pe toată perioada desfăşurării presupusei activităţi infracţionale, a locuit efectiv în Bucureşti, astfel s-a apreciat că locul săvârşirii infracţiunii, art. 41 alin. (1) lir. a), este Municipiul Bucureşti.

Mai mult decât faptul că inculpatul MSAN a desfăşurat presupusa activitate de racolare, pe reţelele sociale Facebook şi Instagram, având domiciliul pe teritoriul Municipiului Bucureşti, trebuie avut în vedere că acesta, aşa cum reiese din toate actele aflate la dosarul de urmărire penală, în afara momentelor în care se presupune că a locuit în străinătate cu persoanele vătămate, D.I.I.C.O.T. – Structura Braşov reţine în actul de sesizare al instanţei, că MSAN, atunci când a locuit împreună cu vreauna dintre persoanele vătămate în acelaşi imobil, acest lucru s-a întâmplat în Romanai pe teritoriul Municipiului Bucureşti.

Analizând cel de-al doilea criteriu de determinare a competenţei respectiv, art. 41 alin. (1) lit. b) s-a apreciat aceeaşi situaţie ca şi în cazul criteriului prevăzut la lit. a, că organele judiciare competente să cerceteze presupusa infracţiune de trafic de persoane, sunt organele judiciare ale Municipiului Bucureşti, având în vedere că acesta este locul în care se afla inculpatul în momentul în care a fost prins.

Tot organele judiciare ale Municipiului Bucureşti sunt competente să cerceteze şi soluţioneze prezenta cauză, în raport de cel de-al treilea criteriu de determinare a competenţei, respectiv art. 41 ali. (1) lit. c), având în vedere că inuculpatul nu a domiciliat niciodată pe teritoriul României într-un alt oraş, decât Municipiul Bucureşti.

Chiar şi în privinţa celui de-al 4 criteriu de determinare a competenţei, cu excepţia persoanei vătămate NA, nicio altă persoană vătămată nu a avut domiciliul în oraşul Braşov, majoritatea persoanelor vătămate domiciliind în Municipiul Bucureşti.

Având în vedere ordinea stabilită de legiuitor de determinare a competenţei ogranelor judiciare în cazul săvârşirii unei infracţiuni pe teritoriul României, se apreciază că pentru literele a), b), şi c) ale art. 41 alin. (1), sunt îndeplinite condiţiile pentru ca Tribunalul Braşov să dispună declinarea competenţei în favoarea Tribunalului Bucureşti. Chiar şi în privinţa celui de-al patrulea criteriu de determinare a competenţei, respectiv litera d) a art. 41 (1) C.P.P. având în vedere că, chiar persoana vătămată care a sesizat organele de urmărire penală se presupune că a fost recrutată de inculpat din Municipiul Bucureşti, prima oară când s-au întâlnit a fost în Bucureşti chiar şi când au locuit împreună, acest lucru s-a întâmplat pe teritoriul Municipiul Bucureşti.

Cel de al doilea aspect invocat se referă la legalitatea actelor de urmărire penală:

Criticile aduse, vizează în principal încălcarea de către organele de urmărire penală, a termenelor rezonabile prevăzute atât de legislaţia naţională cât şi de legislaţia europeană, care reglementează şi asigură respectarea termenelor necesare înlesnirii unei apărări efective.

Astfel, se arată că până în dată de 15 IULIE 2019, urmărirea penală, începută în rem cu 7 luni în urmă în dată de 16 IANUARIE 2019, s-a desfăşurat cu privire doar la trei persoane vătămate, respectiv NA, BDD, DMEA.

Astfel, pentru aducerea la cunoştinţă a învinuirii, consultarea dosarului, pregătirea apărării, propunerea administrării probelor, participarea la activităţile desfăşurate în faza urmăririi penale, formularea căilor de atac împotriva actelor îndeplinite de organele de urmărire penală, inculpatul a avut la dispoziţie o perioadă de 8 luni, până la întocmirea rechizitoriului, pentru a realiza toate cele mai sus învederate.

La această dată, 15 IULIE 2019, s-a dispus extinderea urmăririi penale faţă de încă trei persoane vătămate respectiv CEG, CIG şi MMM.

Deci până în dată de 29 IULIE 2019, urmărirea penală desfăşurată de D.I.I.C.O.T. – Structura Braşov, a vizat 6 persoane vătămate, în privinţa a 3 dintre aceste 6 persoane vătămate s-a dispus extinderea urmăririi penale, continuarea urmăririi penale şi punerea în mişcare a acţiunii penale cu 14 zile în urmă, faţă de acest moment.

Astfel se observă cum pentru alte 3 persoane vătămate, respectiv CEG, CIG şi MMM inculpatul are la dispoziţie 16 zile până în momentul întocmirii rechizitoriul pentru aducerea la cunoştinţă a învinuirii, consultarea dosarului,  pregătirea apărării, propunerea administrării probelor, participarea la activitatiile desfăşurate în faza urmăririi penale, formularea căilor de atac împotriva actelor îndeplinite de organele de urmărire penală.

Deşi chiar şi această perioadă de 16 zile pare foarte scurtă pentru a desfăşura toate aceste activităţi, enumerate anterior, având în vedere mai ales situaţia inculpatului aflat sub efectul măsurii preventive a arestului la domiciliu în Bucureşti, iar urmărirea penală se desfăşoară cu precădere în Braşov, ceea ce vom prezenta în continuare Judecătorului de Cameră Preliminară, încalca într-un mod evident toate dispoziţiile naţionale şi europene ce ocrotesc termenul rezonabil necesar inculpatului pentru pregătirea apărării.

În continuare, se arată că în dată de 30 IULIE 2019, D.I.I.C.O.T. – Structura Braşov, a dispus extinderea urmăririi penale sub aspectul sav. infr. de „trafic de persoane” , pentru încă trei persoane vătămate repectiv CIL, NBE, DC. 

Se solicită a se constata că inculpatul MSAN, pentru alte 3 persoane vătămate respectiv CIL, NBE, DC, a avut la dispoziţie DOUĂ ZILE pentru aducerea la cunoştinţă a învinuirii, consultarea dosarului,  pregătirea apărării, propunerea administrării probelor, participarea la activitatiile desfăşurate în faza urmăririi penale, formularea căilor de atac împotriva actelor îndeplinite de organele de urmărire penală şi toate celelalte activităţi pe care inculpatul împreună cu avocat sau trebuie să le desfăşoare în vederea pregătirii unei apărării afective în conformitate cu dispoziţiile Codului Penal şi al Codului de Procedura Penală şi a Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului.

Şi prin aceeaşi ordonanţă din data de 30 IULIE 2019, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de inculpatul MSAN pentru săvârşirea infracţiunii de „trafic de persoane” prev. de art. 210 alin. 1 lit. a C.P., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.P. (9 ACTE MATERIALE) constând în aceea că în baza unei rezoluţii infracţionale unice, le-a recrutat şi exploatat pe persoanele vătămate NA, BDD, DMEA, CEG, CIG, MMM, CIL, NBE, DC. 

Prin ordonanţa din data 31 IULIE 2019,  s-a dispus extinderea acţiunii penale faţă de inculpatul MSAN pentru săvârşirea infracţiunii de „trafic de persoane” prev. de art. 210 alin. 1 lit. a C.P., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.P. (6 ACTE MATERIALE) – victimele CEG, CIG, MMM, CIL, NBE, DC.

Astfel, se solicită a se constata că inculpatul MSAN, pentru alte 6 acte materiale reţinute în sarcina sa, a avut la dispoziţie O SINGURĂ ZI pentru aducerea la cunoştinţă a învinuirii, consultarea dosarului,  pregătirea apărării, propunerea administrării probelor, participarea la activitatiile desfăşurate în faza urmăririi penale, formularea căilor de atac împotriva actelor îndeplinite de organele de urmărire penală şi toate celelalte activităţi pe care inculpatul împreună cu avocatul său trebuie să le desfăşoare în vederea pregătirii unei apărării afective în conformitate cu dispoziţiile Codului Penal şi al Codului de Procedura Penală şi a Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului.

Prin aceeaşi ordonanţă s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de inculpatul MSAN pentru săvârşirea infracţiunii de „trafic de persoane” prev. de art. 210 alin. 1 lit. a C.P., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.P. ( 9 ACTE MATERIALE) constând în aceea că în baza unei rezoluţii infracţionale unice, le-a recrutat şi exploatat pe persoanele vătămate NA, BDD, DMEA, CEG, CIG, MMM, CIL, NBE, DC.

Inculpatul MSAN, pentru alte nouă acte materiale reţinute în sarcina sa, a avut la dispoziţie o singură zi pentru aducerea la cunoştinţă a învinuirii, consultarea dosarului,  pregătirea apărării, propunerea administrării probelor, participarea la activitatiile desfăşurate în faza urmăririi penale, formularea căilor de atac împotriva actelor îndeplinite de organele de urmărire penală şi toate celelalte activităţi pe care inculpatul împreună cu avocatul său trebuie să le desfăşoare în vederea pregătirii unei apărării afective în conformitate cu dispoziţiile Codului Penal şi al Codului de Procedura Penală şi a Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului.

Având în vedere perioadele extrem de scurte de timp, pe care inculpatul le-a avut la dispoziţie pentru a pregătii o apărare efectivă, s-a solicitat restituirea cauzei la parchet în vederea remedierii neregularităţilor actului de sesizare, excluderea probelor nelegal administrate (cu aplicarea art. 102 alin. 2 şi alin. 3 C.Proc.Pen) şi refacerea actelor de urmărire penală cu respectarea dispoziţiilor legale în materie procesual penală.

Argumentele instanţei de judecată:

Referitor la excepţia de necompetenţă teritorială a Tribunalului Braşov:

Potrivit art. 41 alin. (1), competenta după teritoriu, pentru infracţiunile săvârşite în ţară, este determinată, în ordine, de:

a)Locul săvârşirii infracţiunii; prin locul săvârşirii infracţiunii se înţelege locul unde s-a desfăşurat activitatea infracţională, în totul sau în parte, ori locul unde s-a produs urmărea acesteia;

b)Locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul;

c)Locuinţa suspectului sau a inculpatului persoana fizică;

d)Locuinţa persoanei vătămate.

La data de 16.01.2019, lucrători de poliţie judiciară din cadrul BCCO Braşov, au fost sesizați de NV cu privire la faptul că în cursul anului 2018, fiica sa persoana vătămată NA a fost recrutată de cetăţeanul iordanian MSAN și ulterior transportată şi cazată succesiv în Spania, Suedia şi Franţa, unde a fost constrânsă şi exploatată prin supunerea la practicarea prostituţiei. Persoana vătămată are domiciliul în Municipiul Braşov.

Competenţa după teritoriu este desemnată prin art. 41 Cod Procedură Penală, ordinea este stabilită astfel pentru a exista o ierarhie atunci când mai multe organe de cercetare penală sunt sesizată deodată cu privire la posibila comitere a unei infracţiuni şi se urmăreşte stabilirea cu prioritate cui îi revine competenţa de a efectua cercetarea.

Or în cauză a existat o singură sesizare, DIICOT St. Braşov, care a şi declanşat urmărirea penală. În continuare locuinţa victimei a fost cea care a determinat competenţa organelor de cercetare penală, celelalte variante ale art. 41 Cod Procedură Penală pentru a fi aleasă competenţa, au fost excluse. Persoana vătămată domiciliază în Braşov, având probabil locuinţa (temporară) în alte localităţi, aspect însă nerelevant.

Nefiind în situaţia de a analiza competenţa mai multor organe de cercetare penală, locul unde domiciliază una din victimele posibilei infracţiuni, a determinat în mod corect competenţa organelor de urmărire penală. Pe de altă parte, acelaşi criteriu determină competenţa instanţei, respectiv a Tribunalului Braşov, ca primă şi unică instanţă sesizată.

În concluzie, în mod corect DIICOT St. Braşov a efectuat actele de urmărire penală în cauză, iar competenţa de soluţionare a cauzei în fond revine Tribunalului Braşov, ca atare excepţia lipsei competenţei teritoriale a acestei instanţe, va fi respinsă.

Cu privire la cel de al doilea aspect invocat de inculpat, referitor la perioadele extrem de scurte de timp, pe care inculpatul le-a avut la dispoziţie pentru a pregătii o apărare efectivă, judecătorul de cameră preliminară apreciază că şi aceste critici nu sunt întemeiate.

Scopul cercetării penale este de a strânge probe privind comiterea infracțiunilor, identitatea făptuitorilor și capacitatea acestora de a răspunde penal pentru fapta săvârșită. În urma cercetării și în funcție de rezultatul acesteia, se ia decizia de neîncepere sau de începere a urmăririi penale.

Debutul cercetărilor are loc prin inițierea cercetării penale. Procurorul, potrivit strategiei considerate utile a efectuat actele de cercetare penală, audieri persoane vătămate, martori, alte acte. Progresiv (strângerea de probe constituie scopul întregii etape de cercetare) cu fiecare probă a efectuat ulterior extinderile considerate utile cauzei.

Posibilitatea de administrare a probatoriului este invers proporțională cu timpul scurs de la momentul săvârșirii infracțiunii. De aceea trebuie asigurat un just echilibru între disciplinarea conduitei părților, și asigurarea eficienței administrării probelor în procesul penal.

Principiul legalității procesului penal, presupun și soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, raportat şi la dispozițiile art. 8 din același cod, care prevăd caracterul echitabil și termenul rezonabil al procesului penal

Procesul penal, în general, parcurge mai multe etape, caracterizate prin nivele diferite ale probării vinovăției/nevinovăţiei persoanelor care săvârșesc fapte de natură penală. Această evoluție graduală debutează cu existența unor bănuieli rezonabile că persoana în cauză a săvârșit o infracțiune, bănuieli a căror constatare îi conferă respectivei persoane calitatea de suspect, continuă cu formarea, pe baza probelor administrate, a unei presupuneri rezonabile că persoana avută în vedere a săvârșit o infracțiune, etapă ce determină punerea în mișcare a acțiunii penale, conform art. 15 din Codul de procedură penală, și dobândirea calității de inculpat, și se finalizează cu demonstrarea vinovăției acesteia, dincolo de orice îndoială rezonabilă, fapt ce transformă inculpatul în persoană condamnată, sau cu demonstrarea nevinovăţiei, împrejurare în care intervine achitarea acuzatului.

Procesul etapizat de formulare și demonstrare a unei acuzații în materie penală presupune, printre altele, crearea, pentru participanții la procesul penal, a unei stări de incertitudine juridică, ce evoluează odată cu etapele procesului penal, incertitudine de natură a afecta existența acestora și de a influența conținutul raporturilor juridice pe care ei le încheie cu alți subiecți de drept, motiv pentru care se impune a fi limitată în timp, pentru a nu afecta în mod ireversibil existența persoanelor în cauză.

Or în cauză, procurorul a efectuat toate actele de urmărire considerate utile, având în vedere şi faptul că inculpatul era sub o măsură preventivă, termenii consideraţi de aceştia fiind în măsură să asigure celeritatea soluţionării cauzei. Inculpatul prin avocat, în măsura în care considera util, ar fi putut formula către procurorul de caz cererile considerate utile unei apărări eficiente.

Judecătorul de cameră preliminară apreciază că inculpatul a avut timpul necesar pentru a înţelege actele de urmărire efectuate cu privire la persoana sa şi a avut asistenţa unui avocat ales. avocatul acestuia, la cererea formulată şi admisă a putut participa la toate actele de urmărire penală. În funcţie de complexitatea cauzei şi a probelor stabilite a fi administrate, actele de procedură au fost efectuate la termenele considerate optime de procuror.

În cauză s-a solicitat restituirea cauzei la parchet în vederea remedierii neregularităţilor actului de sesizare, excluderea probelor nelegal administrate şi refacerea actelor de urmărire penală cu respectarea dispoziţiilor legale în materie procesual penală, cu toate acestea nu au fost invocate neregularităţi ale actului de sesizare şi nici nu s-au invocat probe despre care s-ar fi considerat că acestea ar fi nelegale sau neloial administrate.

Potrivit art. 342 Cod Procedură Penală obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenţei şi a legalităţii sesizării instanţei, precum şi verificarea legalităţii administrării probelor ori a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

Camera preliminară este aşadar o procedură de filtru, pregătitoare a fazei de judecată, scopul acesteia fiind acela de a verifica îndeplinirea condițiilor de legală sesizare a instanței, a legalităţii administrării probelor, respectiv a legalității efectuării actelor de către organele de urmărire penală, pentru a se constata dacă o anumită cauză penală poate fi deferită instanței în vederea desfășurării judecăţii, respectiv pentru ca judecătorul fondului să poată aprecia asupra temeiniciei acuzaţiei penale.

Verificarea legalităţii sesizării instanţei presupune, în primul rând verificarea regularităţii rechizitoriului, ca act de sesizare a instanţei, din perspectiva îndeplinirii condiţiilor legale.

În ceea ce priveşte noţiunea de ”regularitate a rechizitoriului”, aceasta trebuie înţeleasă prin raportare la disp. art.371 rap. la art.329 alin.1 Cod Procedură Penală (ce stabilesc obiectul judecății, mărginit la faptele şi la persoanele arătate în actul de acuzare), și se referă, așadar, la orice aspect de natură să afecteze valabilitatea sesizării instanţei și stabilirea obiectului judecății.

Având în vedere cele ce preced:

Judecătorul de cameră preliminară constată că Tribunalul Braşov este instanţa competentă atât din punct de vedere material.

Probele au fost administrate de procuror conform strategiei stabilită de acesta în cadrul urmăririi penale.

Rechizitoriul se limitează la faptele şi persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penală şi cuprinde în mod corespunzător menţiunile prevăzute la art. 286 alin. 2, datele privitoare la acţiunile reţinute în sarcina inculpatului şi încadrarea juridică a acesteia, probele şi mijloacele de probă, cheltuielile judiciare, menţiunile prevăzute la art. 330 şi 331, dispoziţia de trimitere în judecată, precum şi alte menţiuni necesare pentru soluţionarea cauzei. Rechizitoriul este verificat sub aspectul lealităţii şi temeiniciei de prim procurorul parchetului.

Analizând structura actului de sesizare din prezenta cauză, se poate constata că procurorul a procedat în capitolul dedicat prezentării situaţie de fapt, la descrierea generală a activităţii infracţionale. Din lecturarea situaţiei de fapt se poate constata cu uşurinţă că se face o descriere amplă a activităţii considerată infracţională, în toate etapele derulării activităţilor contractuale.

Ulterior, la capitolul dedicat încadrării juridice a faptelor, a procedat la sintetizarea activităţii infracţionale.

În aceste condiţii, se constată că în cauză se poate stabili cadrul procesual.

Având în vedere cele ce preced, judecătorul de cameră preliminară constată că în cauză urmărirea penală a fost efectuată în condiţii de legalitate, probele au fost administrate în condiţii de legalitate, nu există nicio vătămare a drepturilor inculpatului, iar sesizarea instanţei s-a efectuat cu respectarea dispoziţiilor care reglementează materia, rechizitoriul cuprinde datele referitoare la faptă, încadrarea juridică, la actele de urmărire penală efectuate, la trimiterea în judecată şi cheltuielile judiciare.

În concluzie, se va respinge excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Braşov şi în temeiul art. 346 alin. (2) Cod Procedură Penală se va constata legalitatea Rechizitoriul nr. 9/D/P/2019 din data de 02.08.2019 întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Braşov prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului: MSAN pentru infracţiunea de trafic de persoane” prevăzută de art. 210 alin.1 lit.a din Codul penal cu aplicarea art.35 alin.1 cod penal (9 acte materiale).

Se va constata legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.

Se va dispune începerea judecăţii în cauza privind pe inculpatul de mai sus, pentru infracţiunea menţionată.

Se vor respinge, cererile, excepţiile formulate de inculpat.

La rămânerea definitivă a prezentelor dispoziţii, se va stabili termen de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E:

Respinge excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Braşov.

În temeiul art. 346 alin. (2) Cod Procedură Penală constată legalitatea Rechizitoriul nr. 9/D/P/2019 din data de 02.08.2019 întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Braşov prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului: MSAN pentru infracţiunea de trafic de persoane” prevăzută de art. 210 alin.1 lit.a din Codul penal cu aplicarea art.35 alin.1 cod penal (9 acte materiale)

Constată legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.

Dispune începerea judecăţii în cauza privind pe inculpatul de mai sus, pentru infracţiunea menţionată.

Respinge, cererile, excepţiile formulate de inculpat.

La rămânerea definitivă a prezentelor dispoziţii, se va stabili termen de judecată.

Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare.

Pronunţată în camera de consiliu azi data de 08.10.2019.

JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ, GREFIER,

Red. C.G.C/08.10.2019

Tehnored. V.P./08.10.2019

14 ex.

Domenii speta

Spete similare