Litigiu privind funcţionarii publici

Dosar nr. .......

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BUCUREŞTI

SECŢIA A II-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

SENTINŢA CIVILĂ NR........

Şedinţa publică din data de ......

Tribunalul constituit din:

Preşedinte: ***

Grefier: ***

Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamanţii ....... în contradictoriu cu pârâţii ......., având ca obiect litigiu privind funcţionarii publici.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică de la ......, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când tribunalul,  având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru ..... şi pentru astăzi, ......, hotărând în aceeaşi compunere următoarele:

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra cauzei de faţă constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a de Contencios Administrativ şi Fiscal, sub numărul de dosar ......,  reclamanţii au solicitat: obligarea pârâţilor la stabilirea nivelului de salarizare în favoarea reclamanţilor funcţionari publici, în funcţie de nivelul maxim de salarizare, existent în cadrul categoriei profesionale, respectiv familiei ocupaţionale, pentru aceeaşi funcţie şi grad profesional; obligarea pârâţilor la plata drepturilor salariale reprezentând diferenţa între salariile cuvenite ca urmare a aplicării nivelului maxim de salarizare din cadrul categoriei profesionale, familiei ocupaţionale, pentru aceeaşi funcţie şi grad profesional, şi salariile efectiv achitate reclamanţilor, începând cu data de 09.04.2015 şi până la data rămânerii definitive a hotărârii, urmând ca sumele să fie actualizate cu indicele inflaţiei de la data scadenţei lunare până la data plăţii efective; obligarea pârâţilor la plata dobânzii legale aferente drepturilor salariale rezultând din diferenţa dintre salariile cuvenite şi cele efectiv achitate reclamanţilor, de la data scadenţei lunare până la data plăţii efective. Cu cheltuieli de judecată.

În motivare, reclamanţii au arătat, în esenţă, că sunt membri ai organizaţiei sindicale şi funcţionari publici salarizaţi de către pârâtă. Până în anul 2010, funcţionarii publici erau salarizaţi în raport de clasă, funcţie, grad profesional şi treaptă de salarizare. Prin Legea nr.330/2009 şi ulterior prin Legea nr.284/2010 s-a schimbat sistemul de stabilire a salariului, eliminându-se treptele de salarizare. Reclamanţii au mai invocat că din anul 2010 şi până în prezent, pe fondul unor reglementări legale deficitare în materia salarizării personalului bugetar, s-a creat o situaţie inechitabilă în cadrul autorităţilor şi instituţiilor de stat, ajungându-se la diferenţe salariale între persoane care au aceeaşi funcţie şi care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. Legiuitorul a adoptat OUG nr.83/2014, modificată şi completată prin Legea nr.71/2015, pentru a înlătura aceste disfuncţionalităţi în privinţa modului de salarizare. Reclamanţii au invocat Decizia nr.23/26.09.2016, pronunţată de ÎCCJ - Completul pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept, precum şi Decizia CCR nr.794/2016, solicitând admiterea acţiunii şi obligarea pârâtului la salarizarea reclamanţilor într-un mod echitabil, în funcţie de nivelul maxim pentru aceeaşi funcţie existentă în cadrul categoriei profesionale, respectiv familii ocupaţionale şi plata drepturilor salariale pentru perioada anterioară.

În drept, reclamanţii au invocat dispoziţiile legale la care au făcut trimitere în motivarea acţiunii.

În susţinerea acţiunii au depus înscrisuri.

Pârâţii au depus întâmpinare prin care au invocat excepţia neîndeplinirii condiţiilor de exercitare a dreptului la acţiune raportată la dispoziţiile art.28 alin.1 teza întâi din Legea nr.62/2011 şi excepţia lipsei de obiect, iar pe fondul cauzei au solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

Pârâţii au precizat că prin HCL nr...... s-a aprobat stabilirea salariilor de bază pentru întreg personalul din cadrul aparatului de specialitate al Primarului oraşului ..... şi pentru serviciile publice subordonate, fiind emise de către Primarul oraşului ..... şi Dispoziţiile de stabilire a salariilor de bază pentru poliţiştii locali.

În drept, pârâţii au invocat dispoziţiile legale la care au făcut trimitere în motivarea întâmpinării.

În susţinerea întâmpinării au depus înscrisuri.

Reclamanţii au depus răspuns la întâmpinare.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.

I. Analizând cu prioritate, potrivit art.248 alin.1 şi 2 C. proc. civ., excepţiile invocate prin întâmpinare, tribunalul le va respinge ca neîntemeiate, din următoarele considerente:

1. excepţia neîndeplinirii condiţiilor de exercitare a dreptului la acţiune, invocată în raport de dispoziţiile art.28 alin.1 teza întâi din Legea nr.62/2011, este neîntemeiată, având în vedere că dovezile depuse la dosarul cauzei de către sindicat atestă îndeplinirea condiţiilor necesare exercitării dreptului la acţiune prin intermediul organizaţiei sindicale. La dosarul cauzei au fost depuse împuterniciri de reprezentare conform Legii nr.62/2011, semnate de către reclamanţi, prin care organizaţia sindicală a fost împuternicită să asigure reprezentarea în instanţă.

2. excepţia lipsei de obiect este neîntemeiată, având în vedere că obiectul acţiunii priveşte stabilirea şi acordarea unor drepturi salariale, prin raportare la nivelul maxim de salarizare, iar nu modul în care le-au fost stabilite şi acordate reclamanţilor salariile ca urmare a intrării în vigoare a Legii-cadru nr.153/2017.

II. Analizând actele şi lucrările dosarului pe fondul cauzei, tribunalul reţine următoarele:

Reclamanţii sunt încadraţi în funcţiile publice de poliţist local din cadrul Primăriei ....., judeţul ....., iar din compararea datelor care se regăsesc în documentele care privesc salarizarea reclamanţilor, anexate la întâmpinare, nu a rezultat că reclamanţii ar fi salarizaţi la un alt nivel decât nivelul maxim existent în cadrul instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea.

Prin intrarea în vigoare a Legii nr. 71/2015 a fost creată posibilitatea legală ca personalul încadrat în instituţiile şi autorităţile publice, care avea un nivel al salariului de bază şi al sporurilor mai mic decât cel stabilit la nivel maxim în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice pentru fiecare funcţie/grad/treaptă şi gradaţie, să fie salarizat la acest nivel maxim, dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii, eliminându-se astfel diferenţele salariale rezultate, în anumite cazuri, în urma aplicării Legii nr. 284/2010.

Potrivit art. 1 alin. 1 din OUG nr. 83/2014, în anul 2015, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2014, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii şi nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare.

De asemenea, la alineatul (2) al art.1 din OUG nr. 83/2014 este prevăzut că: “În anul 2015, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2014, în măsura în care personalul îşi desfăşoară  activitatea în aceleaşi condiţii”. 

La data de 09.04.2015 a intrat în vigoare Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea OUG nr. 83/2014, prin care s-a introdus alin. 51 la art. 1, care prevede că, „Prin excepţie de la alin. 1 şi 2, personalul din aparatul de lucru al Parlamentului şi din celelalte instituţii şi autorităţi publice, salarizat la acelaşi nivel, precum şi personalul din cadrul Consiliului Concurenţei şi al Curţii de Conturi, inclusiv personalul prevăzut la art. 5 din aceste instituţii, care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază şi al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice pentru fiecare funcţie/grad/treaptă şi gradaţie, va fi salarizat la nivelul maxim, dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.”

Prin Decizia nr.23/26.09.2016, pronunţată de ÎCCJ - Completul pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 899/09.11.2016, s-a decis că: “În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art.1 alin.5ˆ1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, sintagma "salarizat la acelaşi nivel" are în vedere personalul din cadrul aparatului de lucru al Parlamentului, personalul din cadrul Consiliului Concurenţei, al Curţii de Conturi, precum şi din cadrul celorlalte autorităţi şi instituţii publice enumerate de art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare; nivelul de salarizare ce va fi avut în vedere în interpretarea şi aplicarea aceleiaşi norme este cel determinat prin aplicarea prevederilor art.1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015 cu modificările şi completările ulterioare, în cadrul aceleiaşi autorităţi sau instituţii publice”.

Faţă de interpretarea dată prin Decizia nr.23/26.09.2016, pronunţată de ÎCCJ - Completul pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept, şi înscrisurile aflate la dosarul cauzei, tribunalul constată că apărările formulate de pârâţi sunt întemeiate, în condiţiile în care s-a dovedit că reclamanţii sunt salarizaţi în conformitate cu dispoziţiile art.1 alin.5ˆ1 din OUG nr.83/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.71/2015, respectiv la nivelul maxim existent în cadrul Primăriei .......

Prin Decizia nr.794/2016, Curtea Constituţională a respins ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.3 indice 1, alin.1 indice 4 din OUG nr.57/2015, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.3 indice 1, alin.1 indice 2 din OUG nr.57/2015 sunt neconstituţionale, a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.3 indice 1, alin.1 indice 1 şi alin.1 indice 3 din OUG nr.57/2015, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Dispoziţiile declarate neconstituţionale, şi anume, art.3 indice 1, alin.1 indice 2 din OUG nr.57/2015, aveau următorul conţinut: ”În aplicarea prevederilor alin.(1), pentru stabilirea nivelului maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul instituţiei sau autorităţii publice respective, se iau în considerare numai drepturile salariale prevăzute în actele normative privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi nu se includ drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti.”.

În ceea ce priveşte dispoziţiile art.3 indice 1, alin.1 indice 1 şi alin.1 indice 3 din OUG nr.57/2015, Curtea Constituţională a reţinut, la paragraful 33 din Decizia nr.794/2016, că acestea nici nu au fost criticate în mod special şi nu contravin dispoziţiilor invocate din Constituţie, ci doar stabilesc definiţia sintagmei "fiecare funcţie" ca fiind "funcţiile prevăzute în aceeaşi anexă, capitol, literă, număr şi număr curent în Legea-cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare" şi definiţia "instituţiei sau autorităţii publice" ca fiind "acea instituţie sau autoritate publică cu personalitate juridică care are patrimoniu propriu, buget propriu de venituri şi cheltuieli, conduce contabilitate proprie, iar conducătorul acesteia are calitatea de ordonator de credite". Totodată, se precizează că, în cazul instituţiilor sau autorităţilor publice aflate în subordinea aceluiaşi ordonator de credite, având acelaşi scop, îndeplinind aceleaşi funcţii şi atribuţii, aflate la acelaşi nivel de subordonare din punct de vedere financiar, nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare se va stabili la nivelul maxim aflat în plată din cadrul tuturor acestor instituţii sau autorităţi publice subordonate.

Pentru a avea finalitatea urmărită de legiuitor, aplicarea dispoziţiilor legale şi constituţionale nu poate fi realizată decât în raport de situaţii de fapt concrete, astfel cum au fost dovedite de partea care pretinde realizarea/recunoaşterea unui drept sau îndeplinirea unei obligaţii, iar nu în funcţie de situaţii ipotetice.

În cauză nu s-a dovedit că ar exista vreo identitate de situaţii de fapt şi juridice, sub aspectul condiţiilor de încadrare salarială (aceeaşi funcţie, grad, gradaţie, vechime în funcţie şi în specialitate, aceleaşi condiţii de studii, din cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaţionale), respectiv acelaşi ordonator de credite şi acelaşi nivel de subordonare din punct de vedere financiar, între reclamanţi şi personalul la care reclamanţii s-au raportat într-un mod generic, respectiv fără să-l individualizeze în concret, sub aspectul nivelului maxim al salariilor de bază.

În condiţiile în care pârâţii au dovedit că salariile reclamanţilor au fost stabilite la nivelul maxim existent în cadrul instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea, reclamanţii consideră în mod neîntemeiat că salariile lor ar trebui stabilite în alt mod, respectiv prin raportare la nivelul maxim al salariilor existent în cadrul altor instituţii şi autorităţi publice.

Raportat la funcţiile publice de poliţist local deţinute de reclamanţi în cadrul Primăriei ........., şi ţinând seama de înscrisurile depuse la dosarul cauzei cu privire la nivelul maxim al salariilor de bază din cadrul instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea reclamanţii, tribunalul constată că în cauză nu s-a făcut dovada că pârâţii aveau obligaţia să stabilească un alt nivel maxim de salarizare pentru reclamanţi.

Faţă de considerentele de fapt şi de drept prezentate, tribunalul va respinge în întregime acţiunea formulată de reclamanţi, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE :

Respinge excepţiile invocate prin întâmpinare, ca neîntemeiate.

Respinge acţiunea formulată de reclamanţii .........,  în contradictoriu cu pârâţii ...... ......., ca neîntemeiată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare ce se va depune, în caz de formulare, la Tribunalul Bucureşti.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, .......

Preşedinte, Grefier,

Red./teh./GPV/5 ex.

Prin decizia civilă nr. ….. pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal a fost respins ca nefondat recursul formulat împotriva sentinţei civile mai sus menţionate.

Domenii speta

Spete similare