Omor deosebit de grav - condamnare

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BRAŞOV

SECTIA PENALĂ

OMOR DEOSEBIT DE GRAV - CONDAMNARE

SENTINŢA  PENALĂ  NR. 96/S

SEDINŢA PUBLICĂ DIN 01.04.2013

PREŞEDINTE:TAC  - judecător

GREFIER: CAE

Cu participarea procurorului – BA - din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov

Pentru astăzi fiind amânată pronunţarea asupra soluţionării cauzei penale privind pe inculpaţii:

- IDS trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tentativă la omor deosebit de grav prev. de art. 20 al. 1 Cod penal raportat la art. 174 Cod penal , art. 175 al. 1 lit. a, e Cod penal, art. 176 al. 1 lit. a Cod penal  şi distrugere prevăzută de art. 217 al. 1, 4 Cod penal,  totul cu aplicarea art. 33 lit. b Cod penal;

- CDS trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tentativă la omor deosebit de grav prev. de art. 20 al. 1 Cod penal raportat la art. 174 Cod penal , art. 175 al. 1 lit. a, e Cod penal, art. 176 al. 1 lit. a Cod penal  şi distrugere prevăzută de art. 217 al. 1, 4 Cod penal,  fiecare cu aplicarea art. 37 al. 1 lit. b Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. b Cod penal;

- RMM trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de instigare la tentativă la omor deosebit de grav prev. de art.25 Cod penal  raportat la art.  20 al. 1 Cod penal raportat la art. 174 Cod penal , art. 175 al. 1 lit. a, e Cod penal , art. 176 al. 1 lit. a Cod penal şi instigare la distrugere prevăzută de art.25 Cod penal raportat la art.  217 al. 1, 4 Cod penal, fiecare cu aplicarea art. 37 al. 1 lit. b Cod penal,  totul cu aplicarea art. 33 lit. b Cod penal.

Dezbaterile în prezenta cauză au fost  înregistrate conform art. 304 Cod procedură penală.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică la pronunţare se constată lipsa părţilor.

Procedura îndeplinită.

Dezbaterile în cauza penală de faţă au avut loc  în şedinţa publică din data de 18.03.2013, când părţile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de şedinţă din aceea zi , care face parte integrantă din prezenta , iar instanţa, din lipsă de timp pentru deliberare şi pentru a se depune concluzii scrise, a amânat pronunţarea pentru data de 01.04.2013.

T R I B U N A L U L,

Deliberând asupra cauzei penale de faţă reţine următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov din data de 10.08.2012, au fost trimişi în judecată în stare de arest preventiv inculpaţii

1. IDS pentru săvârşirea infracţiunilor de tentativă la omor deosebit de grav prev. de art. 20 al. 1 Cod penal raportat la art. 174 Cod penal, art. 175 al. 1 lit. a, e Cod penal, art. 176 al. 1 lit. a Cod penal şi distrugere prev. de art. 217 al. 1, 4 Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. b Cod penal;

2. CDS pentru săvârşirea infracţiunilor de tentativă la omor deosebit de grav prev. de art. 20 al. 1 Cod penal raportat la art. 174 Cod penal, art. 175 al. 1 lit. a, e Cod penal, art. 176 al. 1 lit. a Cod penal şi distrugere prev. de art. 217 al. 1, 4 Cod penal, fiecare cu aplicarea art. 37 al. 1 lit. b Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. b Cod penal şi

3. RMM pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la tentativă la omor deosebit de grav prev. de art. 25 Cod penal raportat la art. 20 al. 1 Cod penal raportat la art. 174 Cod penal, art. 175 al. 1 lit. a, e Cod penal, art. 176 al. 1 lit. a Cod penal şi instigare la distrugere prev. de art. 25 Cod penal raportat la art. 217 al. 1, 4 Cod penal, fiecare cu aplicarea art. 37 al. 1 lit. a Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. b Cod penal. 

ÎN RECHIZITORIU A FOST EXPUSĂ URMĂTOAREA STARE DE FAPT:

În noaptea de 01/02.04.2012, în municipiul Săcele, pe b-dul. G. M unde locuieşte familia C, a izbucnit un incendiu.

Organele de poliţie s-au deplasat la faţa locului unde au constatat că imobilul respectiv este format din demisol, parter şi pod, incendiul fiind localizat la nivelul demisolului locuit de către MV.

MV a suferit multiple arsuri, fiind transportat pentru acordarea de prim ajutor medical de specialitate la Spitalul Judeţean.

Din primele cercetări s-a stabilit că incendiul a fost provocat în mod intenţionat de către două persoane, acestea aruncând pe geamul de la demisol sticle incendiare.

Aceste constatări s-au întemeiat pe găsirea la faţa locului a unei brichete şi a unei pungi de plastic în care se afla o sticlă de doi litri din plastic având în interior benzină (o treime din capacitate).

De asemenea, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă a comunicat că folosirea intenţionată a sursei de aprindere a determinat producerea incendiului (f. 118 – 119).

În cauză au fost efectuate rapoarte de constatare tehnico – ştiinţifică din care reiese că impresiunile papilare ridicate de pe punga identificată la faţa locului au fost create de către IDS CDS şi MM (f. 210 – 235). 

Martorul sub identitate protejată IG a fost identificat la faţa locului ca fiind persoana care a văzut două persoane cum au aruncat sticlele incendiare spre imobilul situat pe b-dul. G. M din municipiul Săcele, după aceea aceştia urcându-se într-un taximetru marca Dacia Logan de culoare albă.

Procurorul a apreciat că faţă de materialul probator administrat în cauză rezultă că I Dănuţ împreună cu C Daniel au aruncat două sticle incendiare în imobilul situat în municipiul Săcele, pe b-dul. GM, MV suferind arsuri ca urmare a acţiunii descrise mai sus (arsuri gr. I – II la nivelul extremităţii cefalice şi căilor aeriene superioare prin flacără şi arsuri gr. II – III mâini bilateral).

Spre locul respectiv, cei doi au fost transportaţi de către MM şi, după comitere, cei doi au fost luaţi de către aceeaşi persoană menţionată cu taximetrul pe care-şi desfăşoară activitatea.

Se reţine faptul că din declaraţiile luate în cauză, nu se desprinde, indubitabil, că MM cunoştea scopul pentru care cei doi învinuiţi s-au deplasat spre locaţia amintită, astfel încât, această persoană a fost audiată în calitate de martor. 

Se mai arată că materialele inflamabile au fost transportate cu ajutorul unei pungi din plastic, pungă pe care au fost identificate impresiunile papilare ale numiţilor I, C şi M.

Procurorul apreciază de asemenea că, sub aspect subiectiv, din declaraţiile inculpaţilor I şi C se desprinde ideea că se cunoştea aspectul că locuinţa respectivă era locuită în mod curent.De asemenea, se desprinde şi aspectul referitor la lipsa unor verificări prealabile a celor doi autori în direcţia aflării sau nu a vreunei persoane la momentul comiterii în camera incendiată şi se concluzionează că cei doi inculpaţi au acceptat posibilitatea pierderii vieţii unei persoane, astfel încât intenţia indirectă se poate reţine în mod justificat.

În continuare, procurorul face o analiză a probelor din care susţine că rezultă coautoratul inculpaţilor I şi C la comiterea faptei arătând că, acesta se desprinde din următorul material probator:

-Declaraţiile martorului sub identitate protejată „IG” (f. 138 – 139), acesta fiind cel care i-a văzut pe autori în momentul comiterii faptei (fără să-i poată identifica după semnalmente), după care martorul observând cum autorii s-au urcat într-un taximetru de culoare albă;

-Declaraţiile inculpatului I de recunoaştere a faptei (f. 158 – 163).

-Declaraţia de recunoaştere a faptei dată de către inculpatul CS (f. 166). Motivul prezentat de către inculpatul C, şi anume că gestul său a fost determinat de o presupusă vânzare de motorină neonorată de către partea vătămată MV urmează a fi înlăturat având în vedere explicaţiile victimei (f. 145 faţă). Astfel, MV nu mai lucrează ca mecanic din anul 1996, în prezent acesta lucrând la Şcoala Generală nr. 1 din Săcele – Baciu şi în plus neauzind de persoana lui C până la prezentele evenimente.

-Martorul MM i-a identificat de pe planşa foto pe cei doi inculpaţi C şi I ca fiind persoanele pe care le-a transportat din Braşov în municipiul Săcele, b-dul. GM la casa familiei C (f. 309 – 328).

-Rapoartele de constatare tehnico – ştiinţifică (f. 210 – 235) care concluzionează că impresiunile papilare ridicate de pe obiectele identificate la faţa locului (pungă din plastic în care au fost transportate recipientele inflamabile) au fost create de către martorul MM şi inculpaţii I şi C.

Având în vedere aceste aspecte, procurorul constată o primă secvenţă a stării de fapt care se concentrează pe actele de coautorat imputate inculpaţilor I şi C, secvenţă pe care o rezumă după cum urmează:

În seara zilei de 01.04.2012 inculpaţii I şi C s-au deplasat din Zărneşti către Braşov în zona Gării Centrale. Din Gară, cei doi inculpaţi au fost luaţi de către martorul MM (taximetrist) cu autoturismul marca Dacia Logan de culoare albă cu numărul de înmatriculare BV –.

Pe drum cei doi inculpaţi au umplut un pet de doi litrii cu motorină şi au cumpărat două sticle cu vin, recipientele fiind introduse într-o pungă din plastic identificată ulterior la faţa locului. Cu ajutorul sticlelor de vin şi cu combustibilul achiziţionat, cei doi inculpaţi au confecţionat două proiectile tip „Molotov”.

Se menţionează că punga respectivă a fost atinsă atât de către cei doi inculpaţi cât şi de către martorul MM, fapt care explică impresiunile papilare ridicate.

Martorul MM i-a dus pe cei doi inculpaţi până în apropierea casei unde locuieşte familia C pe b-dul. GM la numărul -. Din locul unde martorul MM a oprit autoturismul, acesta nu avea vedere directă asupra imobilului în discuţie astfel încât nu şi-a dat seama care este planul inculpaţilor I şi C.

Ajungând în dreptul casei familiei C (puţin după ora 23.00), cei doi inculpaţi menţionaţi au aprins recipientele şi le-au aruncat prin geamul de la parter unde locuia MV.

Datorită acestei fapte camera respectivă a fost incendiată MV suferind arsuri gr. I – II la nivelul extremităţii cefalice şi căilor aeriene superioare prin flacără şi arsuri gr. II – III mâini bilateral.

După comiterea faptei, cei doi inculpaţi au fugit spre autoturismul condus de către MM şi i-au spus acestuia să demareze.

După comiterea faptei, inculpatul C l-a sunat pe RMM (orele 23.34) şi i-a comunicat că „A rezolvat” (f. 153 faţă).

Subliniind cele mai sus expuse, procurorul relevă o a doua secvenţă faptică care, în opinia acuzării conturează participaţia inculpatului RMM, participaţie calificată instigare.

Astfel, în determinarea participaţiei inculpatului R s-a pornit de la un eveniment întâmplat în cursul anului 2011 când fratele inculpatului mai sus – menţionat, şi anume R Petre a violat-o pe minora CK (fiica soţilor C).

Acest viol a făcut obiectul dosarului penal nr. 232/1372/2011 se arată şi se subliniază că la dosar au fost depuse documentele apreciate relevante sub aspectul analizat  (f. 61 – 80).

Astfel, se arată că la fila 71 este cuprinsă ameninţarea explicită proferată de R Petre la adresa familiei C – „când se va elibera, va tăia capul la toată familia şi după aceea se va duce şi el să se spânzure pentru că îşi pierde familia şi a fost distrus degeaba”.Ca urmare a comiterii faptei de viol, R PC a fost condamnat în primă instanţă la 16 ani închisoare (f. 73 – 80) – sentinţa penală nr. 80/S din data de 25.11.2011 a Tribunalului pentru Minori şi Familie Braşov.

Sentinţa respectivă a fost apelată de către R PC, astfel încât, la începutul anului 2012 se judeca apelul în cauză.

Între timp, familia R a desfăşurat o intensă activitate de convingere a familiei C în sensul ca minora CK să-şi schimbe declaraţiile în favoarea lui R PC – cu alte cuvinte şi mai simplu exprimat, minora ar fi urmat să declare că a întreţinut raporturi sexuale benevole cu R PC, astfel încât persoana amintită ar fi beneficiat eventual de o schimbare a încadrării juridice din viol în act sexual cu un minor, reducerea pedepsei fiind în acest caz substanţială.

Procurorul arată că, această activitate în care a fost implicat şi RMM se desprinde indubitabil din declaraţiile membrilor familiei C, după cum urmează: CC Jr. (f. 126 – 132), CE (f. 133 – 137), CK (f. 148 – 149), CC Sr. (f. 146 – 147). Aceste declaraţii sunt întărite şi de către martorul BV (f. 120 – 125) la domiciliul căruia s-au deplasat membrii familiei R (printre care şi MM) care au încercat „aplanarea conflictului” cu familia C.

Procurorul concluzionează că, întrucât demersurile nu au dat roadele scontate RMM, a luat hotărârea contactării lui CSD în vederea incendierii casei familiei C chiar cu o zi înainte de termenul fixat în dosarul unde R PC avea calitatea de apelant (f. 236).

Se reţine astfel că fapta analizată a fost comisă în noaptea de 01/02.04.2012, iar în dosarul aflat pe rolul Curţii de Apel Braşov unde R PC avea calitatea de apelant iar CK de intimat, termenul era fixat pentru data de 03.04.2012.

Se concluzionează astfel că mesajul adresat pe această cale familiei C era astfel evident.

 În continuare, procurorul analizează probatoriul care a condus la stabilirea legăturilor dintre cei trei inculpaţi.

Astfel, într-o primă fază s-a stabilit informativ că numărul de telefon folosit de către CDS este 0751.332.691 (f. 200 ).

Pornind de la această informaţie s-a obţinut de Unitatea Teritorială de Analiza Informaţiilor un prim listing al convorbirilor efectuate de pe acest număr.

Trecându-se la analiza acestor documente au fost încheiate procesele – verbale ataşate la f. 259 – 264 ind. 1 şi, pentru o mai bună înţelegere, întocmindu-se şi CD – ul de la fila 265.

Astfel, au fost evidenţiate numeroase convorbiri telefonice purtate între numărul 0751.332.691 şi numerele de telefon folosite de către martorii CI, OI, TM, CS Sr. (tatăl inculpatului) şi CV (mama inculpatului) (f. 167 – 187), declaraţiile respective conducând în sensul demonstrării indubitabile a faptului că întradevăr inculpatul C a folosit în perioada martie – aprilie 2012 numărul de telefon menţionat.

Între numărul de telefon 0751.332.691  şi numărul de telefon 0747.744.384 au existat numeroase convorbiri telefonice evidenţiate atât prin documentele anterior menţionate cât şi prin CD-ul conţinând datele de trafic puse la dispoziţie de către Orange România (f. 266).

Numărul de telefon 0747.744.384 a fost stabilit (într-o primă fază doar informativ) ca fiind folosit de către inculpatul RMM (f. 209 faţă).

Mergând pe firul probator mai departe şi cercetând listing-ul numărului de telefon 0747.744.384 procurorul arată că a constatat că, între acest număr şi numărul de telefon 0726.389.389 au existat mai multe convorbiri telefonice în perioada martie 2012 (f. 265).

S-a constatat că numărul de telefon 0726.389.389  este folosit de martora TO şi înregistrat pe SC SC SRL. Martora TO a fost audiată în cauză (f. 194) şi a declarat că îl cunoaşte pe RMM şi s-a întâlnit de câteva ori cu acesta faţă în faţă. Martora a adăugat că tatăl său este încarcerat în aceeaşi cameră cu R PC şi i-a transmis să se întâlnească cu RM pentru a-i da acestuia suma de 8.000 de euro. TO a cercetat memoria telefonului şi a pus la dispoziţia organelor de urmărire penală aparatul, astfel încât, s-a fixat în planşa foto (f. 198) faptul că numărul 0747.744.384  este memorat în dreptul numelui de „RM”.

Pe lângă convorbirile telefonice avute cu martora TO, s-a mai stabilit din aceleaşi listing-uri telefonice (f. 265, 266) că au existat apeluri către abonamentul de pe numele de BC (soţia martorului BV) fapt care se coroborează cu declaraţiile martorului menţionat care a relatat numeroasele presiuni expuse mai sus.

În plus de acestea, au fost identificate apeluri telefonice între 0747.744.384 şi 0743.399.226 (abonament pe numele martorului MM).

Astfel, între datele de 19.03.2012 şi 01.04.2012 au existat între aceste două persoane (RM şi MM) 19 apeluri telefonice fapt care demonstrează legătura strânsă dintre aceste două persoane, legătură pusă în evidenţă şi prin declaraţia lui MM de la fila 153 ind. 2 – „Îl cunosc pe RM din copilărie, fiind amândoi colegi în şcoala generală”.

Procurorul arată că, un loc aparte, îl ocupă în probatoriul expus, apelul din data de 01.04.2012 dintre 0747.744.384  şi 0743.399.226 orele 12.39.

Astfel, martorul MM afirmă în declaraţiile date (f. 150, 153 ) că îl cunoaşte pe RM de mai multă vreme şi a discutat la telefon cu acesta pe data de 01.04.2012, inculpatul spunându-i că un prieten de-al lui îi va solicita mai târziu o cursă cu taximetrul lucru care s-a petrecut aşa cum am descris anterior.

În ceea ce priveşte poziţia martorului MM în raport cu inculpatul RM, se precizează că, s-a procedat la confruntarea dintre MM şi RM (f. 191). Cu ocazia acestei confruntări, siguranţa martorului a pălit, lucru de la sine înţeles subliniază procurorul, având în vedere trecutul infracţional al inculpatului RM, aspect cunoscut într-o comunitate cum este cea din Săcele.

În continuare se arată că, martorul a adus în sprijinul materialului probator aspecte pe care procurorul analizându-le, concluzionează:

- dacă ar fi fost sunat de către RC la telefon nu i-ar fi confundat vocea cu cea a lui M („Cu RC am mai vorbit la telefon şi în alte rânduri şi dacă pe data de 01.04.2012 m-ar fi sunat RC aş fi precizat cu ocazia audierilor”);

- vocea lui RO sau R PC nu le-ar fi putut recunoaşte („Cu RO nu prea am avut contacte şi nu aş fi putut să-l recunosc la telefon. Nici pe R PC nu aş fi fost în stare să-l recunosc la telefon”).

- procurorul concluzionează că singura variantă credibilă este aceea că RMM  a fost cel care a discutat cu MM despre transportarea celorlalţi doi inculpaţi din Gara Braşov spre Săcele.

Tot în analiza pe care o face asupra declaraţiei martorului MM, procurorul arată că, în declaraţia ataşată la fila 153 ind. 2 acesta a precizat că, cu RMM a efectuat drumuri până la Bucureşti şi îl cunoaşte din copilărie astfel încât recunoaşterea vocii inculpatului în cauză la telefon nu poate fi pusă la îndoială

În continuare sunt relevate alte elemente care în opinia acuzării, demonstrează legăturile dintre inculpaţii RMM  şi CDS şi anume faptul că cei doi au fost închişi în aceeaşi perioadă în Penitenciarul Codlea, aspect ce reiese din ordonanţa de neîncepere a urmăririi penale din dosar 1752/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov ataşat la dosarul prezent (f. 203 – 206).

În urma analizei efectuată asupra probelor culese în cursul urmăririi penale, procurorul concretizează starea de fapt arătând:

Între RM şi CS a preexistat o relaţie de amiciţie din perioada când amândoi au fost închişi în Penitenciarul Codlea.

Datorită faptului că familia C nu a dorit ca minora CK să-şi modifice declaraţiile pentru ca R PC (fratele lui RM) să beneficieze de clemenţa instanţei de judecată în procesul aflat în plină desfăşurare unde este acuzat de viol asupra minorei KC şi unde a fost condamnat în primă instanţă la pedeapsa de 16 ani închisoare, RM a decis că va proceda prin intermediari la incendierea casei unde familia respectivă locuieşte.

Minora CK a încercat să se sinucidă din cauza presiunilor la care familia sa a fost supusă de către familia R astfel încât în noaptea de 01/02.04.2012 era internată în spital.

Astfel, pe data de 01.04.2012 RMM i-a solicitat lui MM să-i transporte pe inculpaţii CDS  şi IDS pe ruta Gara Braşov – Săcele, b-dul. GM unde aceşti doi inculpaţi urmau să incendieze casa familiei C. 

Pe drum inculpaţii IDS şi CDS au cumpărat combustibil lichid şi două sticle de vin, confecţionând două proiectile tip „Molotov” pe punga găsită la faţa locului identificându-se amprentele coautorilor şi ale martorului MM.

MM i-a transportat până în apropierea locaţiei amintite unde IDS şi CDS au fost observaţi de către martorul sub identitate protejată „IG” cum au aruncat cele două proiectile pe geamul de la parter, imediat izbucnind o flamă puternică urmată de o bubuitură intensă.

Ca urmare a acestei acţiuni partea vătămată MV care locuia în camera incendiată a suferit arsuri puse în evidenţă prin actele medicale ataşate la dosarul cauzei (f. 267 – 286).

După comiterea faptei cei doi coautori s-au depărtat de locul respectiv tot cu taximetrul condus de către MM până în zona intersecţiei Calea Bucureşti cu Strada Poienelor.

Pe drum, imediat după comiterea faptei, inculpatul CDS l-a sunat pe RMM comunicându-i scurt că a terminat treaba la care se angajase.

Starea de fapt mai sus expusă a fost încadrată în conţinutul concret al infracţiunilor de tentativă la omor deosebit de grav prev. de art. 20 al. 1 Cod penal raportat la art. 174 Cod penal, art. 175 al. 1 lit. a, e Cod penal, art. 176 al. 1 lit. a Cod penal şi distrugere prev. de art. 217 al. 1, 4 Cod penal

IN DREPT

În sarcina inculpaţilor, funcţie de participaţia stabilită la săvârşirea infracţiunilor, procurorul a reţinut următoarele

Fapta inculpatului CSD de a arunca cu un proiectil inflamabil prin geamul locuinţei în care se afla MV, acesta suferind arsuri gr. I – II la nivelul extremităţii cefalice şi căilor aeriene superioare prin flacără şi arsuri gr. II – III mâini bilateral, imobilul fiind deteriorat, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de tentativă la omor deosebit de grav prev. de art. 20 al. 1 Cod penal raportat la art. 174 Cod penal, art. 175 al. 1 lit. a, e Cod penal, art. 176 al. 1 lit. a Cod penal şi distrugere prev. de art. 217 al. 1, 4 Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. b Cod penal. Având în vedere antecedentele penale ale inculpatului CDS, în cauză se va reţine incidenţa art. 37 al. 1 lit. b Cod penal.

Fapta inculpatului IDS de a arunca cu un proiectil inflamabil prin geamul locuinţei în care se afla MV, acesta suferind arsuri gr. I – II la nivelul extremităţii cefalice şi căilor aeriene superioare prin flacără şi arsuri gr. II – III mâini bilateral, imobilul fiind deteriorat, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de tentativă la omor deosebit de grav prev. de art. 20 al. 1 Cod penal raportat la art. 174 Cod penal, art. 175 al. 1 lit. a, e Cod penal, art. 176 al. 1 lit. a Cod penal şi distrugere prev. de art. 217 al. 1, 4 Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. b Cod penal.

Sub aspectul laturii subiective respectiv a existenţei formei de vinovăţie a intenţiei indirecte la infracţiunilor se arată că ambii inculpaţi au declarat că aveau cunoştinţă despre faptul că imobilul respectiv era locuit. În plus de aceasta, din declaraţiile membrilor familiei C coroborate cu cele ale părţii vătămate MV a rezultat că televizorul din cameră era aprins, fiind uşor de observat din stradă, aspect care conduce la ideea că cei doi inculpaţi au acceptat ideea că în cameră se poate afla o persoană.

CC Sr. a declarat că în noaptea de 01/02.04.2012 a observat din casa învecinată lumina televizorului aprinsă în interiorul camerei ocupate de către MV. De asemenea, ambii inculpaţi au declarat că nu s-au asigurat în prealabil pentru a vedea în concret dacă vreo persoană este în interiorul camerei sau nu (lucru facil de făcut având în vedere lumina televizorului care era aprinsă şi faptul că nu existau perdele care ar fi obturat vederea).

Fapta inculpatului RMM de a determina pe CSD şi pe IDS să incendieze imobilul situat în municipiul Săcele, b-dul. GM, fapt dus la îndeplinire în noaptea de 01/02.04.2012, în interiorul imobilului aflându-se partea vătămată MV, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de instigare la tentativă la omor deosebit de grav prev. de art. 25 Cod penal raportat la art. 20 al. 1 Cod penal raportat la art. 174 Cod penal, art. 175 al. 1 lit. a, e Cod penal, art. 176 al. 1 lit. a Cod penal şi instigare la distrugere prev. de art. 25 Cod penal raportat la art. 217 al. 1, 4 Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. b Cod penal. Având în vedere antecedentele penale ale inculpatului RMM, în cauză se va reţine în raport cu fiecare faptă descrisă incidenţa art. 37 al. 1 lit. a Cod penal.

Procurorul apreciază că şi în ceea ce îl priveşte pe acest inculpat trebuie reţinută intenţia indirectă în plus,faţă de cele mai sus expuse, inculpatului R reproşându-i-se şi faptul că cunoştea în amănunt traiul curent al familiei C astfel încât indiferenţa în raport cu posibilitatea decesului vreunei persoane apare cu atât mai pregnantă.

În aceeaşi cauză, s-au efectuat cercetări în ceea ce priveşte faptul că în cursul cercetărilor, la un moment dat s-a susţinut că au fost proferate ameninţări la adresa lui IDS, cercetări care au fost soldate cu soluţia de neîncepere a urmăririi penale reţinându-se dubiul asupra vinovăţiei numiţilor RMM şi CDS întrucât declaraţiile martorului RF nu au fost în concordanţă cu cele oferite de către IS.

LATURA CIVILĂ.

Părţile vătămate CE, CC Jr. şi MV nu au precizat, în cursul urmăririi penale, cuantumul despăgubirilor pe care le-au suferit

ÎN CEEA CE PRIVEŞTE ISTORICUL CAUZEI se constată următoarele:

Prin rezoluţia procurorului din data de 03.04.2012 s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de AN sub aspectul comiterii infracţiunilor de tentativă la omor deosebit de grav prev. de art. 20 al. 1 Cod penal raportat la art. 174 Cod penal, art. 175 al. 1 lit. a, e Cod penal, art. 176 al. 1 lit. a Cod penal şi distrugere prev. de art. 25 Cod penal raportat la art. 217 al. 1, 4 Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. b Cod penal 

La data de 22.05.2012 prin procesul verbal încheiat procurorul constată efectuarea actelor premergătoare efectuate sub aspectul săvârşirii de inculpaţi a infracţiunilor mai sus descrise constând în : proces verbal de consemnare a rezultatului investigaţiilor;  declaraţiile martorului „IG” (f. 138 – 139) şi proces – verbal de consemnare a declaraţiilor martorului „IG” (f. 139 ind. 1).;raport de expertiză medico-legală;cercetare la faţa locului; minuta medicală şi fişa UPU; declaraţiile martorilor CC, CE şi BV; declaraţiile părţii vătămate MV; 3 rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifică datate 26.04.2012; adresa Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă; filmări camere video MOL Braşov, Rompetrol şi Lukoil

Prin rezoluţia procurorului din data de 22.05.2012 s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de IDS şi CDS sub aspectul comiterii infracţiunilor de tentativă la omor deosebit de grav prev. de art. 20 al. 1 Cod penal raportat la art. 174 Cod penal, art. 175 al. 1 lit. a, e Cod penal, art. 176 al. 1 lit. a Cod penal şi distrugere prev. de art. 25 Cod penal raportat la art. 217 al. 1, 4 Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. b Cod penal 

Prin ordonanţa procurorului din aceeaşi zi s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de cei doi inculpaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunilor pentru care a fost începută urmărirea penală.

Inculpaţilor le-a fost adusă la cunoştinţă învinuirea, precum şi drepturile prev de art 6 Cod procedură penală şi art. 70 Cod procedură penală, în prezenţa avocaţilor.

Prin ordonanţa procurorului din aceeaşi zi, s-a dispus reţinerea pe durata a 24 de ore a celor doi inculpaţi în perioada 22.05.2012- 23.05.2012

Prin ordonanţa procurorului din data de 23.05.2012, s-a dispus extinderea cercetărilor penale şi începerea urmăririi penale faţă de RMM sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de instigare la tentativă la omor deosebit de grav prev. de art. 25 Cod penal raportat la art. 20 al. 1 Cod penal raportat la art. 174 Cod penal, art. 175 al. 1 lit. a, e Cod penal, art. 176 al. 1 lit. a Cod penal şi instigare la distrugere prev. de art. 25 Cod penal raportat la art. 217 al. 1, 4 Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. b Cod penal

Acestuia i-a fost adusă la cunoştinţă învinuirea în prezenţa unui avocat, precum şi drepturile prevăzute de art. 6 Cod procedură penală şi art. 70 Cod procedură penală.

Prin ordonanţa procurorului din aceeaşi zi s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpat sub aspectul săvârşirii infracţiunilor pentru care a fost începută urmărirea penală.

Faţă de acest inculpat a fost luată măsura reţinerii pe durata a 24 de ore în perioada 23.05.2012 - 24.05.2012

Inculpaţii au fost prezentaţi instanţei cu propunere de arestare preventivă, prin încheierea de şedinţă nr.15 din data de 23.05.2012, Tribunalul Braşov, dispunând arestarea preventivă a acestora pe durata a câte 29 de zile, sens în care s-au emis mandate de arestare preventivă valabile până la data de 20.06.2012 inclusiv.

Prin încheierea de şedinţă din data de 19.06.2012, Tribunalul Braşov a dispus prelungirea duratei măsurii arestului preventiv în ceea ce îi priveşte pe cei trei inculpaţi, pentru 30 de zile începând cu data de 21.06.2012 şi până la data de 20.07.2012 inclusiv. Ulterior măsura a fost prelungită cu încă 30 de zile, după sesizarea instanţei, fiind menţinută în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii CDS şi RMM pe toată durata desfăşurării procedurii, iar în ceea ce îl priveşte pe inculpatul IDS până la data de 22.02.2013 când acesta a fost pus în libertate ca efect al înlocuirii măsurii arestului preventiv cu măsura obligării sale de a nu părăsi localitatea de domiciliu respectiv oraşul Zărneşti, măsură dispusă prin încheierea de şedinţă din data de 19.02.2012 a tribunalului Braşov, rămasă definitivă prin decizia penală nr.175/R/22.02.2012 a Curţii de Apel Braşov.

În cursul urmăririi penale au fost culese următoarele mijloace de probă:

- procesul verbal încheiat procurorul constată efectuarea actelor premergătoare efectuate sub aspectul săvârşirii de inculpaţi a infracţiunilor mai sus descrise constând în : proces verbal de consemnare a rezultatului investigaţiilor;  declaraţiile martorului „IG” (f. 138 – 139) şi proces – verbal de consemnare a declaraţiilor martorului „IG” (f. 139 ind. 1).;raport de expertiză medico-legală;cercetare la faţa locului;minuta medicală şi fişa UPU; declaraţiile martorilor CC, CE şi BV; declaraţiile părţii vătămate MV; 3 rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifică datate 26.04.2012, adresa Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă; filmări camere video MOL Braşov, Rompetrol şi Lukoil.

-înscrisuri constând în: încheierea instanţei din data de 23.11.2011 şi sentinţa penală din data de 25.11.2011, ambele în dosarul nr. 232/1372/2011 al Tribunalului pentru Minori şi Familie Braşov (f. 61 – 80).

-procese – verbale de cercetare la faţa locului plus planşele foto aferente (f. 81 – 117).

-adresă din partea ISU Braşov cu privire la următoarele aspecte: locul focarului - demisol, sursa probabilă de aprindere - flacără, mijlocul care putea produce aprinderea - lichide combustibile, primul material care s-a aprins - benzină, împrejurarea determinantă - folosirea intenţionată a sursei de aprindere pentru a genera incendiul (f. 118 – 119).

-proces verbal de intervenţie nr.107 din 1.04.2012 întocmit de ISU din care rezultă avariile produse

-declaraţiile martorului BV (f. 120 – 125).

-declaraţiile părţii vătămate CC Jr. (f. 126 – 132).

-declaraţiile părţii vătămate CE (f. 133 – 137).

-declaraţiile părţii vătămate MV (f. 140 – 145).

-declaraţiile martorului CC Sr. (f. 146 – 147).

-declaraţiile martorului CK (f. 148 – 149).

-declaraţiile martorului MM (f. 150 – 153 ind. 2).

-declaraţiile martorului IS (f. 154 – 155).

-declaraţiile martorului RF (f. 156 – 157).

-declaraţiile inculpatului IDS (f. 158 – 163).

-declaraţiile inculpatului CDS (f. 164 – 166).

-declaraţiile martorilor CI, OI, TM, CS Sr. Şi CV asupra numărului de telefon folosit de către inculpatul CDS în perioada martie – aprilie 2012 (f. 167 – 187).

-declaraţiile inculpatului RMM (f. 188 – 190).

-proces – verbal de confruntare între RMM şi MM (f. 191).

-proces – verbal de consemnare a întrebărilor şi răspunsurilor oferite de către RO (f. 192).

-declaraţiile martorei TO şi actele aferente cu privire la numărul de telefon folosit de către RMM în perioada martie – aprilie 2012 (f. 193 – 198).

-procese – verbale de consemnare a rezultatului investigaţiilor realizate (f. 199 – 209).

-rapoarte de constatare tehnico – ştiinţifică (dactiloscopică) (f. 210 – 235).

-proces – verbal din care reiese că în dosarul cu numărul 232/1372/2011 următorul termen de judecată era fixat pentru data de 03.04.2012 (f. 236).

-proces – verbal asupra contactării telefonice a organelor de cercetare penală de către apărătorul ales al inculpatului RMM (f. 237).

-proces – verbal încheiat la sediul Parchetului asupra informaţiilor oferite de către apărătorul ales al inculpatului RMM (f. 238).

-Procese – verbale de recunoaştere de pe planşa foto şi filmarea aferentă (f. 239 – 258).

-Procese – verbale din care reiese traficul telefonic şi localizarea terminalelor telefonice, acte ce au reieşit din cercetarea documentelor puse la dispoziţie de către Unitatea Teritorială de Analiza Informaţiilor Braşov (f. 259 – 264 ind. 1).

-Procese – verbale de redare a discuţiilor surprinse în mediul ambiental (f. 1 – 106).

În ceea ce priveşte poziţia procesuală a inculpaţilor în cursul urmăririi penale se constată următoarele:

Inculpatul IDS, în declaraţia sa olografă dată în 22.05.2012 a recunoscut săvârşirea faptei arătând că în data de 31 martie a fost sunat de C care i-a cerut să îl însoţească în scopul de a incendia o casă. Inculpatul a declarat că a cedat presiunilor exercitate de C asupra sa astfel că în data de 01.04.2012, C a venit la el acasă şi împreună au plecat spre Braşov. În Gara CFR, din faţa complexului My Place au fost luaţi de un taximetru Dacia Logan de culoare albă care i-a transportat până în Săcele. Inculpatul menţionează că, pe drum, la sensul giratoriu de la Carrefoure, taximetristul a intrat în benzinăria MOL. Inculpatul declară că el a umplut un bidon de 2 litri cu benzină,pe care l-a scos din punga de plastic pe care o adusese C şi în care se mai afla un prosop. I a declarat că el a ţinut punga asupra sa până în Săcele.

De asemenea a arătat că, pe drum, taximetristul a vorbit cu C despre anumiţi bani pe care urmau să îi primească pentru ceea ce urmau să facă. În continuare, I a menţionat că în Săcele, l-a solicitarea lui C acesta a cumpărat 2 sticle cu vin de la un NON STOP. Apoi s-au oprit acasă la taximetrist (precizează că ştie unde locuieşte taximetristul dar nu cunoaşte numele străzii), au vărsat conţinutul celor 2 sticle şi le-au umplut cu benzină,taximetristul observând acest lucru. C a rupt prosopul şi a băgat cele două bucăţi de material în sticle.

I a precizat în continuare faptul că ulterior taximetristul i-a condus la casa pe care inculpatul a recunoscut-o în planşa foto ce i s-a prezentat, a oprit după colţ şi i-a aşteptat; ei au aprins fiecare bucata de material ce ieşea din sticlă şi au aruncat sticlele pe geamurile aflate la parterul casei. Observând flama focului au fugit către taximetru iar punga le plastic au uitat-o pe spaţiul verde lângă gardul  unei case.

Ulterior s-au urcat în taximetru şi au plecat până pe Mc Donalds, pe Calea Bucureşti de unde au luat un alt taxi care i-a dus până în Zărneşti.

Inculpatul a menţionat că în taxi, C a apelat o persoană dar acesta avea telefonul închis.

Inculpatul a precizat că l-a întrebat pe C cine a comandat incendierea dar acesta nu i-a spus decât că nu e treaba lui şi că există un conflict între cel care a comandat incedierea şi proprietarul casei, că nu ştie dacă s-au dat bani, precum şi că C i-a cerut ca în cazul în care sunt luaţi de poliţie să declare că nu s-au văzut.Inculpatul a menţionat că nu a văzut lumină în casă.

Inculpatul a indicat atât numărul său de telefon cât şi pe al lui C.

În declaraţia dată pe formular, în data de 22.05.2012, în faţa procurorului şi asistat fiind de avocat, inculpatul a relatat aceeaşi stare de fapt cu următoarele precizări: banii pentru achiziţionarea sticlelor de vin au fost daţi de C, pe drum C l-a întrebat pe taximetrist dacă a vorbit cu el despre bani (fiind vorba de o altă persoană) iar taximetristul i-a răspuns că s-au înţeles

În data de 21.06.2012, după arestarea sa preventivă, inculpatul IDS a dat o nouă declaraţie cu referire la presiunile care s-au făcut asupra lui şi a relatat că RF, un coleg de cameră la arest, la începutul lunii iunie i-a transmis prin intermediul lui IS întrebarea dacă vrea să îl (M) bage în puşcărie şi ameninţarea că „M” îl va prinde şi îl va omorî; aceeaşi ameninţare a proferat-o şi C spunând „C (porecla sa) te omor”. Cu acea ocazie, inculpatul a formulat plângere penală pentru ameninţare împotriva lui RMM. Aşa cum rezultă din rechizitoriu cu privire la această plângere soluţia adoptată a fost aceea a neînceperii urmăririi penale,întrucât probele indicate de inculpatul I nu au fost de natură a conduce la concluzia că RMM a săvârşit infracţiunea de ameninţare.

Inculpatul CDS iniţial a negat orice implicare a sa în săvârşirea faptei de care era acuzat, arătând în primă fază că în noaptea de 01/02.04.2012 se afla acasă la părinţi, nu îl cunoaşte pe I, nu a fost niciodată în Săcele pe b-dul GM nr.374, nu îşi explică impresiunea urmelor papilare pe obiectele găsite.

În data de 23.07.2012, după arestarea sa preventivă, în prezenţa apărătorului său din oficiu dar şi apărătorului ales al inculpatului R, inculpatul CDS a revenit asupra poziţiei sale procesuale adoptată iniţial şi a recunoscut că împreună cu IDS s-a deplasat în municipiul Săcele, la locuinţa lui MV, despre care ştia că locuieşte la parterul casei, în scopul de a-l speria şi de a-l determina să îşi plătească datoria (bani sau motorina promisă). Despre modul cum s-au desfăşurat evenimentele a relatat  că avea cartea de vizită a lui MM (taximetristul din Săcele), l-a sunat pe acesta şi i-a solicitat să îi ducă în Săcele. Inculpatul a precizat că martorul nu ştia ce aveau ei de gând să facă. Pe drum, din zona gării au cumpărat un litru de benzină pe care l-a pus într-un pet de plastic, iar în Săcele 2 sticle de vin. MM avea o cârpă în maşină pe care au luat-o. Au ajuns la aproximativ 50 de metri de casa lui M, au confecţionat cocktail-urile Molotov şi le-au aruncat în dreptul casei. Arată că nu a văzut lumină, dar ştia că M stă la parter. Fiecare dintre ei au aruncat câte o sticlă prin geamul locuinţei lui M. Inculpatul arată că a fugit, nu s-a uitat în spate astfel că nu a văzut nicio flamă şi nici nu a auzit un zgomot de explozie. S-au urcat în autoturismul condus de martorul M şi precizează că nu crede ca martorul să fi auzit ceva.În ceea ce priveşte faptul că I a lăsat punga la locul faptei, inculpatul arată că au vrut să se întoarcă dar au văzut o maşină de poliţie pe contrasens astfel că au abandonat ideea. În continuare, inculpatul subliniază că nu a vorbit cu nimeni în seara respectivă, că i-a plătit lui M cursa dându-i acestuia 50 de lei, că acesta i-a lăsat în zona Kaufland de unde au luat un alt taxi şi s-au întors în Zărneşti. 

Inculpatul RMM a negat orice implicare a sa în săvârşirea faptei. Astfel, inculpatul a arătat că nu este sigur dacă îl cunoaşte pe CDS, că nu a fost niciodată la domiciliul familiei C din Săcele, neagă că ar fi încercat vreodată vreo înţelegere cu această familie, pentru ca minora CK să îşi modifice declaraţiile incriminatorii la adresa fratelui său R PC, personal sau prin intermediul lui BV zis Culă şi nici nu a discutat cu acesta acest subiect. În ceea ce priveşte relaţia cu MM inculpatul a arătat că de multe ori îi solicita serviciile direct prin staţia de taximetrie.

Cu ocazia confruntării sale cu martorul MM deşi acesta din urmă recunoaşte că a fost sunat de RMM în ziua de 01.04.2012, pentru a efectua o cursă taxi pe ruta Gara Braşov-municipiul Săcele, pasagerii fiind CDS şi IDS, persoane pe care le-a identificat în cursul cercetărilor, inculpatul a negat susţinerea martorului şi a dorit ca acesta să lămurească de unde ştie că el a fost cel care a sunat. Martorul a răspuns întrebării şi a explicat că deşi nu avea numărul de telefon al lui RM, vocea acestuia e asemănătoare cu a persoanei care l-a sunat, a menţionat cu certitudine că nu l-ar fi putut recunoaşte pe RO şi nici pe R PC, că persoana care l-a sunat a folosit apelativul M aşa cum i se adresează numai cunoscuţii, precum şi că numărul său de telefon îl avea RC.

De menţionat este faptul că în data de 26.06.2012 fratele inculpatului, RO, a fost audiat de procuror în prezenţa avocatului ales al inculpatului şi a declarat după ce i s-au adus la cunoştinţă dispoziţiile art. 80 Cod procedură penală, faptul că în cursul anului 2011, februarie sau martie, o dată singur şi altă dată împreună cu mama sa şi o rudă a familiei C (nea B), a fost acasă la familia C pentru a încerca împăcarea celor două familii şi susţine că împăcarea nu a fost posibilă pentru că familia C ar fi pretins suma de 180.000 de lei, iar ei nu au avut de unde să dea aceşti bani. În continuare, martorul neagă orice altă încercare de a lua legătura cu familia C, menţionează nu a vorbit niciodată la telefon cu CE nu l-a vizitat niciodată pe BV şi a discutat cu acesta despre împăcare celor două familii, nu a ameninţat niciodată familia C. În ceea ce priveşte relaţia cu MM, acesta a arătat că îl cunoaşte pe martor, nu are numărul lui de telefon şi nu a apelat vreodată la serviciile lui pentru că are maşină şi chiar un vecin taximetrist.

ÎN CURSUL CERCETĂRII JUDECĂTOTEŞTI AU FOST ADMINISTRATE URMĂTOARELE PROBE:

Inculpaţii nu au dorit să dea declaraţii în cursul cercetării judecătoreşti, prevalându-se de dreptul la tăcere.

A fostă audiată partea vătămată şi MV, care a declarat că nu l-a cunoscut pe CD. Precizează că a fost mecanic auto până în 1996 şi a lucrat la autobuze, că nu strânge motorină şi niciodată  C nu a fost la el acasă. Precizează că locuieşte în casa aceea de când se ştie. Partea vătămată a declarat că toate discuţiile despre starea KC şi problemele pe care le-au avut părinţii ei le ştie doar din auzite. Tot astfel ştie şi de vizita lui RM acasă la C pentru realizarea unei împăcări însă arată că nu a fost niciodată prezent.

Martorul CC este tatăl părţii vătămate CC jr. Audiat în cursul cercetării judecătoreşti acesta a declarat că după ce nepoata sa K a fost  violată de R Petre, la scurt timp, la el acasă a venit BV, pe care îl cunoaşte pentru că a lucrat la el o perioadă de timp, el având gater şi sunt şi prieteni. El i-a spus că ar fi bine să se împace, adică nepoata sa să îşi schimbe declaraţia si să spună ca nu a fost forţată, ci, de bună voie  a întreţinut  raporturi sexuale cu RP. Iniţial acesta nu i-a oferit  bani, respectiv nu a amintit de bani. A doua oară însă, el  l-a abordat în aceeaşi problemă, numai că de data asta i-a spus că familia R oferă şi bani. Într-o  împrejurare, BV  a venit la el acasă cu RO (pe care este l-a identificat în sala la momentul audierii). Precizează că nu îl cunoaşte pe RM, nu l-a văzut niciodată. În continuare precizează că înainte de incendiere cu o săptămână, BV a fost la el acasă, el i-a chemat şi pe fiul său şi nora sa, era si nepoata lui K. Atunci BV le-a spus că ar fi bine să se împace spunând textual „ăştia sunt periculoşi şi ne vor da foc la casă” referindu-se la familia R. Martorul arată că bănuieşte că BV şi  familia R se cunosc, din moment ce primul a venit la el şi i-a spus ceea ce a declarat. De asemenea menţionează că de la fiul ştie că şi la el acasă s-au dus membrii  ai familiei R  încercând sa realizeze o înţelegere în ceea ce priveşte cauza în care  era implicat unul dintre fraţi. Astfel, precizează că într-o împrejurare, mai înainte de incendiere, a văzut că fiul său discuta în faţa casei lui cu cineva, a întrebat cine este băitul acela, iar el i-a spus ca este RM şi că a venit din nou  să-l roage să se împace. Mai arată că nu ştie exact ce au discutat ei doi, dar personal le-a spus atunci să facă ce doresc.

Întrebat cu privire la amplasamentul locuinţei sale faţă de casa fiului său precum şi cu privire la ceea ce a văzut în noaptea aceea, martorul a declarat „Casa mea este situată aproape vis-a-vis de casa fiului meu. În luna aprilie a anului 2012, chiar de Florii, în  jurul orelor 23:00, eu mă aflam în bucătărie, de pe geamul încăperii se pot vedea geamurile casei fiului meu şi am putut observa lumină la toate cele patru geamuri şi de la etaj şi de la subsol. La un moment dat, soţia mea mi-a spus sa mă întind şi apoi m-a chemat spunând că  se vede o lumină puternică la geamurile de la subsol unde locuia V. Imediat  după ce am văzut  focul, m-am gândit  la ceea ce îmi spusese B… Casa mea este chiar la stradă şi este puţin mai în vale, casa băitului este viza vis şi puţin mai la deal. Casa mea este prevăzută cu gard, care are rolul mai mult de a feri faţada de murdăria de pe sosea, gardul are o înălţime de  1,5 metri. De asemenea aceasta este distanţa de la sol la geamul de la bucătărie. Dacă stau aşezat pe scaun în bucătărie, eu pot vedea casa fiului meu, pentru ca aceasta este  situat  la o înălţime mai mare decât casa mea, astfel că o pot vedea întreagă. Casa fiului meu nu are gard la stradă, ci este legată printr-o poarta de casa vecină. De la mine de acasă, respectiv din bucătărie se văd şi geamurile de la subsolul casei  fiului său. Îmi aduc aminte acum că şi în fata casei mele şi în faţa casei fiului meu sunt stâlpi prevăzuţi cu becuri de iluminat public. Faţada casei fiului meu nu porneşte chiar din sosea, între  drumul asfaltat si  faţada casei există o bucată de  pământ cu iarbă de aproximativ trei metrii sau mai mult şi un şanţ adânc peste care sunt poduri de acces către locuinţe. Înainte să văd flăcările, am văzut lumina de la televizor şi jos la subsol şi sus la fiul meu. De asemenea, sus am văzut  lumina de la o veioză. Deşi geamurile subsolului  erau prevăzute cu perdele, nu mate, şi nici prea dense, în camera lui (M) se poate vedea doar dacă eşti foarte aproape de casă, nu se poate vedea din stradă decât lumina. Nu pot sa ştiu dacă în perioada de timp de când am plecat din bucătărie şi până când soţia m-a chemat să îmi arate lumina puternică care ieşea de pe geamul lui Vasile a mai fost sau nu  televizorul aprins  la acesta în cameră. După incendiu si intervenţia pompierilor, în casă nu a mai rămas nici un bun care să poată fi folosit de fiul meu si familia sa”.

În continuare martorul a precizat că în prezent geamurile camerei ocupate de MV sunt zidite şi este sigur că acesta avea televizor.

În ceea ce priveşte relaţia cu familia R martorul declară că nu a cunoscut această familie mai înainte de ceea ce s-a întâmplat nepoatei sale K. Precizează că nu a simţit neapărat o stare de teamă, cu toate că nu s-a aşteptat la aşa ceva, dar, fiul său si şotia lui au fost destul de neliniştiţi. Cunoaşte acest lucru  chiar de la ei doi, care  îi mărturiseau că le este frică chiar să meargă pe drum. Copiilor săi le este teamă  şi mai mult decât înainte. Arată că nu ştie de ce nu s-a formulat plângere penală pentru ameninţare şi arată că într-o singura împrejurare, nora sa, a sunat la politie,după ce fusese familia R la ei, dar până să vină politia aceştia plecaseră.

Relativ la afirmaţiile făcute de BV, martorul arată că, explicit, acesta nu a  făcut referire la nici unul  din membrii familiei R, ci a vorbit la modul general, despre întreaga familie, iar atunci când l-a întrebat pe fiul său cine a fost băiatul care a fost la el, acesta i-a răspuns RM, el personal nu l-a văzut pe acesta.

Martorul BV şi-a nuanţat declaraţia în faţa instanţei de judecată.

Astfel, la data de 25.04.2012, în faţa organelor de cercetare penală, martorul a scris olograf o declaraţie în care a expus următoarele:- în vara anului 2011, la el la poartă au venit patru persoane cu un autoturism marca Mercedes, toţi patru fiind rude cu „paraşutu”, din care l-a recunoscut pe Ovidiu şi pe Cătălin, pe ceilalţi cunoscându-i doar din vedere. Cei patru s-au dus la el pentru că este cumătru cu CC de pe strada George Moroianu din Săcele şi care are o nepoată K, care în vara anului 2011 a fost violată de unul dintre cei patru, pe care îl cunoaşte. Aceştia l-au rugat să meargă la CC să se împace, adică K să declare că „a mers de bună voie cu violatoru’ „. Arată că a transmis familiei cerinţa celor patru, iar la două zile aceştia s-au întors şi au întrebat care este răspunsul, el transmiţând că familia nu doreşte să se împace. Apoi a auzit că cei patru au fost şi la CC şi la alte rude ale acestora, B, dar nu s-au împăcat. În data de 29.03.2012, în jurul orelor 15, la el acasă au venit patru persoane, M, O, C şi încă o persoană pe care o cunoaşte din vedere, având asupra lor 3000 de euro, bani pe care voiau să îi dea lui CC să se împace. Martorul a declarat că s-a dus la familia C a doua zi şi le-a comunicat intenţia celor patru care îl vizitaseră, răspunsul familiei C fiind acelaşi. Martorul  declarat că i-a spus lui CC (sr.) „să se împace deoarece aceştia sunt violenţi şi e posibil să le dea foc la casă”.În acest sens martorul a menţionat că îi cunoaşte „pe violator şi fraţii lui” de mult timp şi ştie că se pretează la acte de violenţă. Menţionează că atunci când au plecat cei patru de la el, au spus că „dacă nu se împacă o să aibă ei grijă de asta, dar nu au spus că o să-i dea foc” . De faţă era şi soţia lui CC sr., căreia i-a cerut numărul de telefon justificând gestul său prin afirmaţia: „pentru ca în caz că cei patru vor reveni la mine să le fac dovada că am venit şi v-am spus”. A doua zi l-a sunat Cătălin, au venit la el, a comunicat răspunsul familiei şi a înmânat telefonul lui acestora să vorbească direct. Precizează „i-am dat telefonul lui M care a plecat de lângă mine să vorbească la telefon, mi-am dat seama că a fost refuzat (M era nervos) şi le-a spus celorlalţi trei să plece.”  La două zile după aceasta, a fost sunat de C care i-a spus că cineva i-a dat foc la casă.

La data de 18.06.2012, martorul a fost audiat de procuror cu privire la presiunile exercitate asupra familiei C de către RM şi alte persoane.

Cu privire la aceste aspecte martorul declară că în luna martie a anului 2012 a fost vizitat de patru membri ai aceleiaşi familii, în comunitate fiind cunoscuţi „ai lui Paraşută”. Pe unul dintre aceştia îl ştie ca fiind M. Acesta l-a rugat să intervină pe lângă familia C, pentru minora să îşi schimbe declaraţiile în aşa fel ca fratele lui M să primească o pedeapsă mai mică, iar dacă acest lucru s-ar fi realizat, familia C ar fi primit 3000 de euro. Aceeaşi rugăminte i-a fost adresată şi de Ovidiu. El a transmis mai departe rugămintea a acestora vorbind cu bunicul şi mama K. Menţionează că le-a transmis acestora rugămintea celor ce l-au vizitat şi a subliniat că „nu vrea să se bage în poveste, da RM şi fraţii lui sunt persoane periculoase. Martorul declară aceleaşi aspecte ca şi în declaraţia olografă, precizând că M a vorbit de pe telefonul lui cu mama K ( CE), fără să poată auzi ce au discutat. A precizat în continuare faptul că s-a întâlnit frecvent cu bunicul K şi cu tatăl acesteia  şi a insistat în sensul împăcării spunându-le „ăştia pot veni să vă dea foc noaptea”.În noaptea când locuinţa familiei C a luat foc, bunicul K l-a sunat şi l-a chemat la faţa locului spunându-i ce a păţit ( „Culă vino până jos că ăştia mi-au dat foc la casă”)

În cursul cercetării judecătoreşti, martorul a declarat că niciodată nu a afirmat în faţa lui CC că familia R, respectiv fraţii lui RM ar fi periculoşi. De asemenea nu a afirmat niciodată că dacă familia C nu se împacă , familia R i-ar da foc. De asemenea nu l-a însoţit niciodată pe Racoltea Ovidiu acasă la CC. Afirmă că este adevărat că fraţii  RO si Cătălin au venit la el şi l-au rugat  să vorbească eu cu familia C  şi să îi roage să se împace  şi chiar au oferit o sumă de bani pentru acest lucru. Precizează că după ce casa familiei C a fost incendiată, în noaptea aceea, CC sr. l-a sunat şi i-a spus „vino repede jos, că cineva ne-a dat foc la casă”.  A ajuns şi a văzut  într-adevăr casa incendiată, însă nu ştie cine ar fi putut să dea foc. Subliniază că declaraţia de la politie a scris-o cu mâna sa, recunoaşte scrisul şi semnătura, este declaraţia pe care el a dat-o fără să fie presat în vreun fel.

Precizează că el cunoaşte familia R, fără să fie apropiat de ei, iar aceştia ştiau că este „cumătru” cu familia C. Arată de asemenea că fraţii  R, O si C au vorbit frumos cu el, nu au exercitat ameninţări si nici nu au vorbit urât.

Revine asupra declaraţiilor iniţiale subliniind că RM nu a fost acasă la el niciodată şi îl cunoaşte doar din vedere.

Nu poate să explice diferenţele dintre declaraţii şi declară că cu certitudine „băiatul care  este astăzi în boxă nu a fost niciodată la mine”.Menţionează că fraţii seamănă între ei.

În ceea ce priveşte împrejurarea dacă cunoaşte casa lui CC sr. declară că a fost de multe ori acolo şi apreciază că nu se poate vedea de la el de acasă la casa copilului său, pentru că gardul este mai înalt decât geamul. Geamul bucătăriei lui CC se află situat pe latura din mijloc a curţii, nicidecum la stradă. Dormitorul familiei C se află între camera de la stradă, care nu ştiu dacă e folosită şi bucătăria, undeva la mijlocul casei. Casa lui CC este mult mai jos decât partea opusă a străzii.  Între şosea şi casele de pe partea opusă este o zonă verde de aproximativ 20 metrii. Întrebat fiind dacă se poate vedea casa fiului din curtea casei tatălui, martorul a negat spunând „este imposibil să vezi din bucătăria lui, care se află situată în spatele casei”.

De menţionat este faptul că în cursul cercetării judecătoreşti s-a solicitat de către apărare a se efectua o cercetare la faţa locului pentru a fi lămurite aspectele asupra cărora martorii au avut poziţii controversate, relativ la împrejurarea dacă martorul CC ar fi putut să vadă din bucătăria sa casa fiului său.

Instanţa a efectuat cercetarea la faţa locului, cele constatate fiind consemnate în procesul verbal întocmit la data de 28.01.2013, existent la fila 151 volumul II al dosarului de instanţă. Astfel, s-a constat că locuinţa familiei CC sr. este situată pe partea stângă a drumului în sensul de mers pe DN 1A spre Cheia, iar casa fiului său pe cealaltă parte a drumului pe un o porţiune de pământ mai înaltă decât nivelul şoselei şi la distanţă de aceasta. Din bucătăria locuinţei familiei CC sr. se vede cu uşurinţă casa fiului acestuia CC jr., în întregul său, astfel că este plauzibilă susţinerea martorului CC potrivit căreia a putut vedea lumina în camere şi chist lumina televizorului care era aprins în acea seară în camera lui MV şi nesusţinută declaraţia martorului BV.

În finalul declaraţiei sale, martorul BV precizează că nu a mai ţinut  legătura cu familia C pentru că „s-a supărat pe CC sr. dar în legătură cu nişte oi si nicidecum cu această cauză”.

Cu privire la declaraţia martorului sunt de făcut următoarele precizări:

-martorul face referire la faptul că l-au vizitat, în anul 2011, 4 persoane, între care a fost nominalizat şi RC. Prezenţa acestuia la locuinţa martorului este credibilă din simplul considerent că, după săvârşirea faptelor pentru care a fost condamnat (05.01.2011) respectiv lipsire de libertate şi viol asupra minorei CK, a trecut o perioadă de 3 luni până când acesta a fost reţinut şi arestat preventiv, respectiv la data de 31.03.2011.

-martorul aminteşte vizita lui RM abia în luna martie a anului 2012 când acesta se liberase din penitenciar şi nu îl mai aminteşte pe fratele acestuia Cătălin sau dacă o face eroarea se datorează faptului că fraţii seamănă între ei aşa cum a declarat chiar martorul, fiind posibil să fi fost RC (fratele de care aminteşte martorul MM).

Împrejurarea că martorul şi-a nuanţat declaraţia în sensul că a încercat să îl excludă pe RM din toate situaţiile relatate este justificată de faptul că, evident, asupra acestuia s-au exercitat presiuni astfel cum s-a procedat şi în cazul martorului MM, care a revenit radical asupra depoziţiei sale iniţiale şi a negat total faptul că inculpatul RM ar fi avut vreo legătură cu fapta analizată.

În cursul procedurii în faţa instanţei s-a solicitat audierea unor martori cu identitate protejată din ale căror depoziţii rezultă fără dubiu că familia inculpatului R a exercitat presiuni şi chiar ameninţări asupra martorului MM pentru ca acesta să îşi schimbe declaraţia în sensul de a nu menţiona în nici un fel implicarea inculpatului RMM.

Astfel, primul martor cu identitate protejată a relatat că ştie de la martorul MM că au avut loc de mai multe ori întâlniri între martorul MM şi membrii ai familiei R pentru a-l determina pe martor să îşi schimbe declaraţia precum şi că MM a fost speriat, însă nu cunoaşte în ce sens ar fi trebuit ca martorul MM să îşi schimbe declaraţia.

Cel de-al doilea martor cu identitate protejată a relatat aspecte pe care le cunoaşte din penitenciar vizând faptul că RM prin intermediul familiei, respectiv dictând o scrisoare unei persoane, i-a cerut lui MM să-şi schimbe anumite cuvinte din declaraţie. MM trebuia să revină asupra aspectelor legate de traseu şi convorbirea telefonică. MM trebuia să îşi schimbe declaraţia cu privire la discuţia dintre el (taximetrist) şi C. MM trebuia să declare că în realitate a fost o eroare, o greşeală telefonică. Menţionează totodată că R şi cu C  încercau să îl influenţeze pe I Dănuţ în sensul de a declara că geamul de la casa incendiată era închis, becul era stins şi nimeni nu era acasă. Cunoaşte că lui I i-a fost frică şi că a fost ameninţat.  Nu ştie dacă I a fost bătut. Presiunile s-au exercitat asupra lui I de la început, de când cei trei au fost arestaţi.

Cu privire la acest ultim aspect a fost audiat şi martorul IS, persoană care a fost privată de libertate şi a fost  în aceeaşi cameră de arest cu RMM. Declară că în aceeaşi perioadă un alt băiat al cărui nume  nu  îl cunoaşte era în aceeaşi cameră cu RF. Arată că M i-a cerut să îl întrebe pe F, dacă în camera lui  este un băiat  care a dat  foc la o casă în Săcele. F a  spus că da, atunci M l-a rugat să întrebe „ce vrea să facă, să îl bage în puşcărie?”. F a transmis că  băiatul  acela nu are treabă cu el şi  nici nu îl cunoaşte. Acestea au fost mesajele transmise, M nu a transmis nici un alt mesaj. Mai arată că a fost  şi o perioadă în care a fost în aceeaşi cameră cu R şi cu C. Îşi aduce aminte că unul dintre ei a scris, iar celalalt a citit, iar apoi scrisoarea fost aruncată de către C. Neagă că ar fi auzit pe inculpatul RM să ameninţe pe cineva ori să transmită  ameninţări cuiva. Niciodată nu  i-a spus F că vreunul  dintre cei doi inculpaţi să fi transmis ameninţări  prin el altei persoane. Niciodată nu am fost ameninţat  de vreun poliţist sau vreun procuror pentru a declara într-un anumit fel despre M.

Aceste susţineri sunt confirmate de declaraţia martorului RF din cursul urmăririi penale (audierea martorului în cursul judecăţii nu a mai fost posibilă) care a relatat aceleaşi aspecte arătând că RM care era colegul de cameră a lui IS şi că l-a rugat pe acesta să îi transmită prin intermediul lui colegului de cameră respectiv IDS ameninţări cu moartea.

Nu numai această atitudine de intimidare atât a coinculpatului cât şi a martorilor conduce la concluzia că inculpatul RMM nu este deloc străin de provocarea incendiului, ci şi probele administrate în cauză atât în cursul urmăririi penale cât şi în cursul cercetării judecătoreşti.

Rezultă din probe faptul că RM i-a cerut lui CDS, contra unei sume de bani să incendieze imobilul în care locuia familia C, l-a apelat pe M care l-a sunat înapoi văzând apelul pierdut, şi i-a cerut acestuia să îl ia pe C din Gara Braşov şi să îl aducă în Săcele.

Cu toate că pe parcursul cercetărilor inculpaţii, dar şi martorul, nu au recunoscut cele mai sus reţinute şi nici faptul că se cunoşteau, precum nici împrejurarea că folosesc numerele de telefon amintite în procesele verbale, respectiv RMM, martorii audiaţi şi hărţile relaţionale întocmite funcţie de datele obţinute de la operatorii de telefonie mobilă demonstrează contrariul.

Astfel, potrivit procesului verbal de consemnare a rezultatului investigaţiilor întocmit la data de 18. 04.2012, existent la fila 207 dup volumul I, în luna ianuarie 2011, numita CK a fost victima unei infracţiuni de viol, autorul fiind RPC. Pe parcursul procesului penal au fost făcute mai multe încercări din partea rudelor inculpatului, conform declaraţiilor familiei C, de a influenta depoziţiile din instanţă în ceea ce priveşte consimţământul cu privire la actul sexual şi implicit în sensul schimbării  încadrării juridice în – act sexual cu un minor -, fiind chiar transmise ameninţări directe din partea lui R PC, „când o sa ies din puşcărie o să vă omor pe toţi şi o să vă dau foc”. In acelaşi sens a acţionat şi fratele inculpatului, RMM, care s-a deplasat personal la adresa familiei C, promiţându-le o suma de bani de 3000 de euro pentru schimbarea declaraţiei.

În data de 30.04.2012 BV s-a deplasat la familia C şi le-a transmis aceste aspecte, avertizându-i că cei patru fac parte dintr-o familie foarte violentă şi că este posibil, daca nu vor ajunge la o înţelegere  cu aceştia, sa aibă probleme mari, inclusiv aceştia ar putea sa le dea foc la casa. In după amiaza aceleaşi zile, acasă la BV au venit doua dintre cele patru persoane mai sus amintite, cărora le-a spus că familia C nu vrea sa se împace cu ei si întrucât nu îl credeau a sunat-o pe CE el l-a dat la telefon pe unul dintre ei, respectiv – O -, cei doi schimbând câteva replici. Acest ultim aspect este coroborat cu listingul obţinut pentru numărul 0766.323.094 – înregistrat pe numele  BC şi utilizat de BV, din care rezultă că la data de 30.04.2012, ora 20:16:42, efectuează  un apel către numărul 0764.441.436, înregistrat pe numele CC.

Cu ocazia investigaţiilor efectuate au fost obţinute numerele de telefon ale persoanelor suspecte de comiterea faptei respectiv IDS– 0745-, CDS – 075-1, MM – 0743.-, fiind solicitate operatorilor listinguri pentru aceste numere, precum si pentru cele ale familiei C, respectiv 0764.- si 0764.-, al lui BV – 0766-.

Din analiza listingurilor telefonice şi coroborarea acestora cu declaraţiile martorilor audiaţi respectiv TO, C Ştefan, Constantin, TM au rezultat următoarele aspecte:

-inculpaţii IDSşi CDS se cunosc, între acesta existând un număr de 42 apeluri in perioada de interes;

-inculpaţii CDS si RMM se cunosc din perioada 2009 din Penitenciarul Codlea, între numărul de telefon folosit de C şi cel despre care s-a stabilit că este folosit de RMM (0747.744.384) existând un apel imediat după comiterea faptei, la 01.04.2012, 23:34:25, de 16 secunde;

-între MM şi RMM există legătură, întrucât a fost identificat un apel telefonic în data de 01.04.2012, la ora 14:46:04, de la numărul 0743.- şi cel despre care s-a stabilit că este folosit RMM 0747.-;

-MM, care efectuează activităţi de taximetrie pe raza municipiului Săcele pe autoturismul marca Dacia Logan de culoare albă cu numărul de înmatriculare BV - s-a aflat în intervalul critic din 01.04.2012 orele 23:01:51 – 23:24:12 pe raza municipiului Săcele, fiind preluat de către releul – strada Parcului nr. 18 S.C Electropreciza Săcele;

-din analiza numărului 0745.- a lui IDS rezultă că în seara de 01/02.04.2012 a avut următorul traseu: Zărneşti (ora 21:34) – Râşnov (ora 21:39  – Braşov (ora 21:57) – Săcele (ora 23:33) – Braşov (ora 23:42) – Zărneşti (ora 01:04).

Procesul verbal în care se analizează harta relaţională nr.S/339228/14.05.2012 existent la fila 259, acelaşi volum al dup, relevă următoarele aspecte:

-din anexa nr. 1 - numărul 0745.824.605 folosit de IDS a avut în seara de 01/02.04.2012 următorul traseu, fiind preluat în timpul multor convorbiri de celulele situate in: Zărneşti (ora 21:33:20) – Râşnov (ora 21:39:47) – Braşov – zona de supermarketuri Braşov – (ora 21:51:57) – Braşov, -intersectie Republicii cu Michael Weiss – (ora 22:16:00) – Săcele (ora 23:33:34) – Braşov, bulevardul Gării nr.20 – (ora 23:42:56) – Zărneşti  (ora 01:04.06).

- numărul 0751.332.691 folosit de CDS a avut în seara zilei de 01/02.04.2012 următorul traseu, fiind preluat în timpul mai multor convorbiri de celule situate: Zărneşti (ora 20:50:24) – Braşov – intersecţia Republicii cu Michael Weiss – (ora 22:17:31 – 22:25:46) – Braşov – Strada Prunului nr.10 (ora 23:34:25) – Braşov, zona de supermarketuri Braşov (ora 23:45:56) – Zărneşti (ora 00:48:50).

-numărul 07513- folosit de CDS apelează în data de 01.04.2012 la ora 20:50:24 numărul de telefon 0747744384 folosit de RMM, înainte de faptă fiind preluat de celula situată în oraş Zărneşti, precum şi la ora 23:34:25, imediat după faptă, fiind preluat de celula situată în municipiul Braşov, strada Prunului nr.10 – zona situat la limita cu municipiului Săcele, durata apelului fiind de 16 secunde.

-martorul MM s-a aflat în intervalul critic din 01.04.2012 orele 23:01:51 – 23:24:12 pe raza municipiului Săcele, telefonul său fiind preluat de către releul –strada Parcului nr.18 S.C. Electroprecizia Săcele în timpul a două convorbiri, aspecte coroborate cu declaraţia sa, din care rezultă ca i-a transportat pe IDSşi CDS şi i-a aşteptat în zona comiterii faptei, care este acoperită de celula mai sus menţionată;

-din anexa nr. 2 care analizează apelurile efectuate în perioada 10.03.2012 – 10.04.2012 de numărul de telefon 0751332691, despre care s-a stabilit investigativ ca aparţine lui CDS, rezultă următoarele aspecte:

-  între acest număr si numărul de telefon 0745581977 care aparţine tatălui lui CS – numitul CS, cu domiciliu în oraş Zărneşti, strada Grui bloc 12, scara B, ap. 11, exista in perioada analizata un număr de 95 de apeluri, in ambele sensuri, astfel ca rezulta ca numărul de telefon 0751332691 aparţine lui CDS.

- între numărul de telefon 0751332691 folosit de CDS si numărul telefon 0745.824.605 folosit de IDS exista în perioada analizată peste 150 de apeluri, fapte ce denotă că aceştia cunoşteau şi păstrau cu regularitate legătura;

- între numărul de telefon 0751332691 folosit de CDS si numărul de telefon 0747744384 folosit de RMM exista in perioada analizata un număr de 69 de apeluri in ambele sensuri, aspect ce demonstrează relaţia dintre aceştia si ca au vorbit cu regularitate, atât înainte cât şi după fapta, contrar declaraţiilor inculpaţilor şi mai ales a lui RMM care şi-a exprimat îndoiala cu privire la faptul că l-ar cunoaşte pe CDS;

- de asemenea, reiese ca numărul de telefon 0751332691 folosit de CDS a fost utilizat in trei aparate telefonice;

- în listingul numărului de telefon 0751332691 folosit de CDS apare numărul de telefon 0756811440 cu titular abonament OI, din oraş Zărneşti, strada Zorilor bloc 4, scara A, ap.4, care cu ocazia audierii a spus ca îl cunoaşte pe CDS, iar numărul ei de telefon este folosit de către prietenul său, TMO, care, de asemenea, cu ocazia audierii a afirmat ca îl cunoaşte pe CDS, fiind prieteni. 

- în listingul numărului de telefon 0751322691 folosit de CDS apare de foarte multe ori numărul de telefon 0749486275, care aparţine prietenei sale CI, care cu ocazia audierii a declarat ca acest număr îi aparţine prietenului sau CDS a folosit pentru o perioada un număr de telefon din reţeaua Orange cu terminaţia -91 (de menţionat este faptul că în cursul cercetării judecătoreşti această martoră nu a mai putut fi audiată, ea fiind plecată din ţară aşa cum rezultă din procesul verbal de căutare existent la dosarul instanţei);

Procesul verbal în care se analizează harta relaţională nr. S/339058/14.05.2012 existent la fila 261, acelaşi volum al dup, relevă următoarele aspecte:

-nu există o legătură între numărul de telefon al lui IDS0745.824. 605 şi numărul de telefon folosit de MM

-în perioada 30.03.2012-02.04.2012 există 42 de apeluri între numărul de telefon al lui IDS0745.824. 605 şi numărul de telefon 0751322691 folosit de CDS, în ambele sensuri

-între MM şi RM există un apel telefonic pe data de 01.04.2012 ora 14:46:04 de la M către numărul de telefon 0747.744.384 folosit de RMM

Procesul verbal în care se analizează harta relaţională nr.S/339565/12.04.2012 existent la fila 262, acelaşi volum al dup, este de natură să înlăture dubiul creat de modul în care martorul BV a relatat cursul evenimentelor şi a indicat persoanele implicate. Astfel, din anexa 6 rezultă că între numărul de telefon al lui BV 0766323094 şi numărul de telefon al lui CC există 2 apeluri telefonice în data de 30.03.2012 orele 12:16:42 şi 20:16:42, de la primul către al doilea. Între cele două apeluri efectuate de BV către  CC, primul a fost sunat de R de pe numărul de telefon folosit 0747. 744.384 de trei ori până la ora 20 şi 16 minute şi o dată după această oră, precum şi în data de 31.03.2012 la ora 10:53.

Relativ la faptul că RMM după ce s-a liberat din penitenciar a folosit numărul de telefon 0747. 744.384, martora TO a declarat în faţa procurorului că i-a fost transmis acest număr prin tatăl său de către RC căruia trebuia să îi dea acte de divorţ prin intermediul fratelui său RM.

În faţa instanţei, acesta şi-a nuanţat declaraţiile arătând că a primit de la fratele lui RM  două numere de telefon, dar  pe nici unul dintre ele nu a reuşit să vorbească cu el, a vorbit în schimb pe un număr de telefon care avea în şirul numerelor  numerele „3 şi 7” şi a  reţinut acest lucru asociindu-l cu numărul de telefon al tatălui său, pentru ca mai apoi să sublinieze că de fapt numărul de telefon pe care l-a format avea terminaţia 37. Precizează că atunci când a fost la Parchet, în vară si a fost  verificat telefonul său , îşi aduce aminte că erau mai multe numere de telefon salvate cu numele  RM.

Declaraţia martorei este confirmată de procesul verbal întocmit de procuror la data de 23.07.2012 ca urmare a verificării memoriei telefonului de către martoră, aspectele constatate fiind fixate prin fotografiere. Din actul amintit rezultă că în agenda telefonului martora avea salvate două numere de telefon cu numele  RM.

În esenţă, inculpaţii I şi C nu neagă faptul că s-au deplasat la imobilul din Săcele şi l-au incendiat însă se apără spunând că nu au vrut decât să îl sperie pe MV şi C a creat o apărare potrivit căreia cu ceva timp în urmă a luat motorină de la M, sugerând că acesta făcea depozit cu motorina pe care o fura şi o vindea mai ieftin, iar într-o împrejurare i-a lăsat bani lui MV care nu i-a mai dat apoi nici motorina şi nici banii.

Această apărare a fost la un moment dat îmbrăţişată şi de I care, a depus la dosar în cursul judecăţii o declaraţie în care arăta că în realitate aşa s-au petrecut lucrurile nu cum arătase el la parchet anterior, precum şi că l-a însoţit şi altădată pe C la Săcele în scopul de a cumpăra motorină.

Declaraţia lui I a fost evident rezultatul presiunilor exercitate asupra sa de către ceilalţi inculpaţi şi nu va fi avută în vedere de instanţă, pentru acest considerent, dar şi pentru faptul că, nu se coroborează cu nicio altă probă.

Inculpatul C a solicitat în dovedirea susţinerilor sale audierea unui martor. Astfel, a fost prezent şi audiat de instanţă martorul TIDcare a declarat că i s-a cerut să vină în instanţă şi să declare ceea ce îşi aduce aminte, respectiv faptul că într-o împrejurare aproximativ cu doi ani de zile în urmă l-a însoţit pe CDS în Săcele, erau cu maşina lui C pentru că a martorului era stricată, la o casă la ieşirea spre Brădet, de unde acesta a luat motorină în bidoane. Nu îşi aduce aminte câte  bidoane de motorină a luat C, dar apreciază că erau două sau trei, bidoanele avea aproximativ 20 de litri fiecare. Declară că nu l-a interesat nici cat a plătit pe motorină şi nici de ce a venit  tocmai în Săcele. Arată că l-a însoţit pe C pentru că are un bar în Zărneşti, el mai venea pe la el şi i-a spus că dacă are treabă îl duce el fără probleme. Nu îşi aduce aminte ce treabă avea  în acea zi în Braşov.

Declaraţia acestui martor nu este plauzibilă pentru simplul fapt că martorul nu a furnizat minime elemente pe baza cărora să nu poată fi verificate afirmaţiile sale. Faptul că nu poate spune de ce venea în acea zi la Braşov, de ce l-a însoţit la Săcele pe C dar îşi aduce cu certitudine aminte unde se afla casa în care locuia cel de la care a cumpărat motorină precum şi ce fel de recipiente a folosit C nu denotă decât faptul că declaraţia martorului nu este sinceră.

Concluzionând în urma analizei probelor administrate instanţa constată că starea de fapt reţinută în actul de sesizare este corectă.

Astfel, după ce unul dintre fraţii R, respectiv PC a fost arestat pentru că lipsise de libertate şi violase pe minora CK, ceilalţi fraţi au încercat în mod repetat a determina familia acesteia a primi o sumă de bani şi în schimbul acestei sume minora să îşi schimbe declaraţia în instanţă pentru ca RPC să primească o pedeapsă mai uşoară. Au apelat la persoane apropiate familiei care au transmis mesajul fraţilor R însă încercările lor au rămas fără rezultat. Ultima încercare a făcut-o RMM care în data de 26.03.2012 a oferit prin intermediul lui BV suma de 3000 de euro familiei C.

 Lovindu-se de refuzul părinţilor minorei, i-a legătura cu inculpatul C pe care îl cunoscuse în penitenciar deşi a negat acest lucru şi îi cere să incendieze casa familiei C. Nu s-a putut stabili care a fost discuţia purtată între aceştia, dar rezultă evident că inculpatul ştia că acel imobil este locuit chiar din modul în care a înţeles să îşi facă apărarea, în sensul că, deşi nu aminteşte de familia C declară că ştia că MV locuieşte la parter.

CDS în contactează pe IDS şi îi cere să îl însoţească în Săcele (pentru a da foc la o casă).

RMM îi solicită lui MM, un taximetrist din Săcele cunoscut al fratelui său RC, să efectueze o cursă din Braşov în Săcele, spunându-i că îl va suna o persoană. CDS îl apelează în data de 01.04.2012 la ora 20:50:24 pe RMM, înainte de faptă fiind preluat de celula situată în oraş Zărneşti

Ulterior inculpaţii I şi C s-au deplasat din Zărneşti către Braşov în zona Gării Centrale. Din Gară, cei doi inculpaţi au fost luaţi de către martorul MM (taximetrist) cu autoturismul marca Dacia Logan de culoare albă cu numărul de înmatriculare BV – .

Pe drum cei doi inculpaţi au umplut un pet de doi litri cu motorină şi au cumpărat două sticle cu vin, recipientele fiind introduse într-o pungă din plastic identificată ulterior la faţa locului. Cu ajutorul sticlelor de vin şi cu combustibilul achiziţionat, cei doi inculpaţi au confecţionat două proiectile tip „Molotov”. Martorul MM i-a dus pe cei doi inculpaţi până în apropierea casei unde locuieşte familia C, pe b-dul. GM la numărul 374. Din locul unde martorul MM a oprit autoturismul, acesta nu avea vedere directă asupra imobilului în discuţie astfel încât nu şi-a dat seama care este planul inculpaţilor I şi C. Martorul MM a negat iniţial implicarea sa dar s-a stabilit că s-a aflat în intervalul critic din 01.04.2012 orele 23:01:51 – 23:24:12 pe raza municipiului Săcele, telefonul său fiind preluat de către releul –strada Parcului nr.18 S.C. Electroprecizia Săcele în timpul a două convorbiri, aceste aspecte coroborate cu declaraţia sa ulterioară  confirmă faptul că acesta i-a transportat pe IDSşi CDS şi i-a aşteptat în zona comiterii faptei, care este acoperită de celula mai sus menţionată.

Ajungând în dreptul casei familiei C cei doi inculpaţi au aprins recipientele şi le-au aruncat prin geamul de la parter unde locuia MV, care era deschis aşa cum a afirmat iniţial I Dănuţ, declaraţie asupra căreia i s-a cerut să revină.

Datorită acestei fapte camera respectivă a fost incendiată MV suferind arsuri gr. I – II la nivelul extremităţii cefalice şi căilor aeriene superioare prin flacără şi arsuri gr. II – III mâini bilateral. Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.820E/04.04.2012 rezultă că partea vătămată MV prezenta la data examinării leziuni traumatice sub formă de arsuri corporale gr. II-III prin flacără, ce au cuprins 15% din suprafaţa corporală, ce pot data din 01.04.2012.Partea vătămată a fost internat la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Secţia Chirurgie plastică şi reconstructivă, în data de 02.04.2012 orele 00,58, cu diagnosticul arsură gr. II-III extremitatea cefalică şi ambele membre superioare bilateral, arsură palpebrală ochi drept, edem conjunctival, arsură gr. II-III la nivelul feţei cu edemaţierea ţesuturilor moi, la nivelul regiunii fronto-parietale, la nivelul pavilioanelor ambelor urechi. Leziunile au necesitat 40-45 de zile de îngrijiri medicale şi nu au pus în pericol viaţa părţii vătămate.

După comiterea faptei, cei doi inculpaţi au fugit spre autoturismul condus de către MM şi i-au spus acestuia să demareze. În autoturism, inculpatul C l-a sunat pe RMM la ora 23:34:25, imediat după faptă, fiind preluat de celula situată în municipiul Braşov, strada Prunului nr.10 – zona situată la limita cu municipiului Săcele, durata apelului fiind de 16 secunde.

Potrivit primei declaraţii dată de martorul MM, după ce s-a urcat în taximetru, inculpatul a sunat şi a a comunicat că „A rezolvat” unei persoane pe care nu a putut să o identifice.

În drept

Fapta inculpatului CSD care în noaptea zilei de 01.04.2012  a aruncat cu un proiectil inflamabil prin geamul imobilului situat în Săcele b-dul G Moroianu nr. 374 aparţinând familiei CC şi E şi în care locuia şi MV, , imobilul fiind deteriorat, iar MV suferind arsuri pe 15% din suprafaţa corpului cu precădere în zona feţei şi a căilor respiratorii întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de tentativă la omor deosebit de grav prev. de art. 20 al. 1 Cp. raportat la art. 174 Cod penal, art. 175 al. 1 lit. a, e Cod penal, art. 176 al. 1 lit. a Cod penal şi distrugere prev. de art. 217 al. 1, 4 Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. b Cod penal

Fapta inculpatului IDS care în noaptea zilei de 01.04.2012  a aruncat cu un proiectil inflamabil prin geamul imobilului situat în Săcele b-dul. GM aparţinând familiei CC şi E şi în care locuia şi MV, imobilul fiind deteriorat, iar MV suferind arsuri pe 15% din suprafaţa corpului cu precădere în zona feţei şi a căilor respiratorii întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de tentativă la omor deosebit de grav prev. de art. 20 al. 1 Cod penal. raportat la art. 174 Cod penal, art. 175 al. 1 lit. a, e Cod penal, art. 176 al. 1 lit. a Cod penal şi distrugere prev. de art. 217 al. 1, 4 Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. b Cod penal

Fapta inculpatului RMM de a determina pe CSD şi pe IDS să incendieze imobilul situat în municipiul Săcele, b-dul. GM, fapt dus la îndeplinire în noaptea de 01/02.04.2012, în interiorul imobilului aflându-se partea vătămată MV, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de instigare la tentativă la omor deosebit de grav prev. de art. 25 Cod penal raportat la art. 20 al. 1 Cod penal raportat la art. 174 Cod penal, art. 175 al. 1 lit. a, e Cod penal, art. 176 al. 1 lit. a şi c Cod penal şi instigare la distrugere prev. de art. 25 Cod penal raportat la art. 217 al. 1, 4 Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. b Cod penal. Având în vedere antecedentele penale ale inculpatului RMM, în cauză se va reţine în raport cu fiecare faptă descrisă incidenţa art. 37 al. 1 lit. a Cod penal.

În ceea ce priveşte cererea formulată de inculpaţi CDS şi IDS relativ la schimbarea încadrării juridice a faptelor din tentativă la omor deosebit de grav prev. de art.  20 al. 1 Cod penal raportat la art. 174 Cod penal, art. 175 al. 1 lit. a, e Cod penal, art. 176 al. 1 lit. a Cod penal în vătămare corporală gravă prev de art. 182 Cod penal, instanţa reţine următoarele:

-între infracţiunile contra vieţii şi cele contra integrităţii corporale şi a sănătăţii există numeroase similitudini determinate de apartenenţa lor comună la infracţiunile contra persoanei, dar şi o deosebire esenţială, efectul, rezultatul care s-a produs sau se putea produce; astfel dacă în cazul infracţiunii contra vieţii efectul este omorârea victimei ori încercarea de a-i suprima viaţa, în cazul celei de-a doua categorii rezultatul este vătămarea  integrităţii corporale şi a sănătăţii victimei cu excepţia infracţiunii prev de art. 183 Cod penal unde rezultatul mai grav se produce ca rezultat al praeteintenţei.

-în cazul infracţiunilor contra integrităţii corporale şi a sănătăţii este exclusă intenţia de suprimare a vieţii victimei

-în cazul infracţiunii de omor, elementul material constă într-o acţiune de ucidere efectuată prin acte comisive sau omisive; imprimă un astfel de caracter acţiunii mijloacele alese şi folosite de autor pentru executarea acţiunii, mijloace care trebuie să aibă aptitudinea de a provoca decesul unei persoane, regiunea anatomică spre care este îndreptată acţiunea, care trebuie să fie din cele vitale,intensitatea cu care este purtată acţiunea şi gravitatea consecinţelor provocate organismului.

-Elementul subiectiv se exprimă la infracţiunea de omor exclusiv prin intenţie directă sau indirectă, care poate fi stabilită după examinarea mijloacelor folosite.

Cererea privind schimbarea de încadrare juridică nu este întemeiată. Inculpaţii I şi C au acţionat sub aspectul laturii subiective cu vinovăţie sub forma intenţiei indirecte faţă de faptul că ambii inculpaţi au declarat că aveau cunoştinţă despre faptul că imobilul respectiv era locuit, că nu s-au asigurat în prealabil pentru a vedea în concret dacă vreo persoană este în interiorul camerei sau nu (lucru facil de făcut având în vedere lumina televizorului care era aprinsă şi faptul că nu existau perdele care ar fi obturat vederea), aspect care conduce la ideea că cei doi inculpaţi au acceptat ideea că în imobil sau chiar în acea cameră se poate afla o persoană. Tot astfel, mijlocul folosit a fost apt a produce moartea, fiind vorba de 2 proiectile tip Molotov, care au şi provocat de altfel consecinţe grave, împrejurarea că nu a decedat nicio persoană este rezultatul faptului că partea vătămată nu dormea, se afla într-o poziţie care i-a permis să iasă în cel mai scurt timp pe uşa camerei în curte, cel mai probabil cu spatele către geamurile de la stradă prin care au fost aruncate proiectilele inflamabile.

Acţiunea infracţională a fost premeditată, întrucât rezultă din materialul probator că inculpaţii cu ceva timp înainte au luat hotărârea de a incendia imobilul, s-au pregătit, au cumpărat cele necesare confecţionării proiectilelor inflamabile, între luarea hotărârii şi punerea acesteia în executare scurgându-se un timp. Nu este de neglijat a aminti ameninţarea repetată a familiei C şi faptul că acţiunea infracţională a avut loc la câteva zile de la ultima încercare a lui R de a-i determina pe aceştia că se conformeze, cu precizarea că mai erau două zile până la termenul acordat cauzei în care era cercetat R PC în apel.

Tot astfel, mijloacele folosite au fost apte să pună în pericol viaţa mai multor persoane, chiar dacă în concret membri familiei C nu au suferit leziuni.

Faptele inculpaţilor sunt corect încadrate în conţinutul concret al infracţiunii de tentaivă la omor deosebit de grav prev de art. 20 raportat la art. 176 lit. a Cod penal, întrucât, conceptul cruzimi exprimă atitudinea aberantă, inumană a autorului faptei, materializată prin diverse acte care provoacă decesul precedat de suferinţe mult sporite faţă de cele inerente pricinuite de oricare acţiune suprimatoare a vieţii. Actele de cruzime pot fi de natură a provoca victimei suferinţe fizice prelungite în timp prin un exemplu fiind arsurile. Faptei îi este imprimat caracterul de crudă, întrucât incendierea a fost comisă intenţionat de inculpaţi în scopul de a provoca suferinţe (fără a avea relevanţă dacă inculpaţii nu au avut reprezentarea numărului de persoane care pot fi afectate) de a da o lecţie,acte care ar fi putut cu uşurinţă a provoca decesul persoanelor aflate în casă.

În fine, în ceea ce îl priveşte pe RMM, acesta cunoştea faptul că imobilul este locuit şi ar fi putut să prevadă că provocarea unui incendiu ar putea duce la moartea unuia sau mai multor membri ai familiei compusă din 5 persoane dintre care 2 copii în vârstă de 4 ani. Reţinerea agravantei de la litera c a art. 176 Cod penal în ceea ce îl priveşte pe acesta este justificată de faptul că inculpatul a comis fapta în stare de recidivă postcondamnatorie, fiind liberat condiţionat din pedeapsa de 16 ani închisoare aplicată pentru complicitate la omor deosebit de grav.

La individualizarea pedepselor ce vor fi aplicate inculpaţilor instanţa va ţine seama de modalitatea în care au fost săvârşite faptele de mijloacele folosite şi urmarea produsă,aşa cum aceasta rezultă din probele administrate în cauză şi mai sus descrise, dar şi de profilul socio-moral al inculpaţilor conturat în referatele de evaluare întocmite de serviciul de probaţiune şi antecedentele lor penale.

Inculpatul RMM nu se află la primul contact cu legea penală, datele existente la dosar relevând preocupări infracţionale ale acestuia încă din etapa de tânăr  adult, pentru care a ajuns să fie sancţionat penal, dar şi a preocupărilor antisociale pentru care a fost în atenţia poliţiei din localitatea de domiciliu. Aceeaşi atitudine antisocială şi problemele de comportament deficitar sunt regăsite şi în perioada executării pedepsei anterioare, aspect care indică o receptivitate şi influenţă scăzută a intervenţiei de reeducare asupra componentei sociale a conduitei inculpatului, cu menţionarea influenţei pozitive a traseului şcolar prin completarea nivelului de studii, prin însuşirea achiziţiilor şcolare ca scrisul şi cititul. Specificitatea familiei de provenienţă a inculpatului, respectiv organizarea de clanuri şi exercitarea de influenţe în rândul comunităţii din care provine, promovarea acestui stil de viaţă şi în prezent, la care a aderat şi inculpatul atât în perioada anterioară anului 2000 când a fost prima dată încarcerat, cât şi în perioada ulterioară liberării sale condiţionate la începutul anului 2012, indică menţinerea unei componente antisociale cu caracter constant în conduita generală a inculpatului. Deşi relaţionarea sa intrafamilială, în propria sa familie se bazează pe afectivitate regăsită mai ales în relaţionarea cu copii săi, nu a dus la evitarea de către inculpat a situaţiilor de risc infracţional.

Inculpatul a săvârşit prezenta faptă în stare de recidivă postcondamnatorie respectiv după liberarea sa condiţionată din executarea unei pedepse de aplicată prin sentinţa penală nr.303/11.10.2000 a Tribunalului Braşov rămasă definitivă prin decizia nr. 3508/04.07.2002 a Curţii Supreme de Justiţie şi cu un rest rămas neexecutat de 1625 de zile, fiind aplicabile dispoziţiile art. 37 lit. a Cod penal.

Inculpatul CDS a crescut şi s-a dezvoltat într-un mediu favorabil caracterizat de armonie. Cu toate acestea, ignorând eforturile părinţilor inculpatul s-a implicat în săvârşirea de fapte penale falsificare de monedă, înşelăciune, furt calificat, infracţiuni la legea circulaţiei pe drumurile publice, fapte pentru care a executat o pedeapsă rezultantă de 4 ani şi 6 luni fiind liberat la data de 27.05.2011. Atitudinea manifestată relativ la infracţiunile săvârşite este aceea de minimalizare, de neasumare a responsabilităţii. Cu privire la prezenta faptă, deşi la nivel declarativ îşi exprimă regretul pentru suferinţa adusă nu manifestă empatie faţă de partea vătămată, minimalizând efectele negative ale faptei sale şi plasând responsabilitatea în sarcina altuia.

Inculpatul a săvârşit prezenta faptă în stare de recidivă postexecutorie raportat la pedeapsa de 4 ani şi 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa de contopire nr.782/05.08.2010 a Judecătoriei Moreni din executarea căreia a fost liberat condiţionat la data de 27.05.2011 cu un  rest de pedeapsă de 240 de zile, pedeapsa fiind considerată executată anterior prezentei fapte.

Inculpatul IDS nu a fost condamnat anterior la o pedeapsă penală. Provine dintr-o familie monoparentală ca rezultat al divorţului părinţilor şi poate fi caracterizat ca o persoană imatură, influenţabilă şi cu o toleranţă crescută la frustrare, cu manifestări dezadaptive din punct de vedere comportamental.

În ceea ce îl priveşte, după punerea sa în libertate ca efect al înlocuirii măsurii arestului preventiv, s-a întocmit un raport de evaluare de către un psiholog care a concluzionat că sub aspectul proceselor cognitive, capacităţile sale intelectuale şi cognitive se plasează sub nivel mediu datorită absenţei mediului stimulativ şi educaţional. Sub aspectul personalităţii, inculpatul este caracterizat ca având o personalitate schizotipală, cu tendinţe evitante şi dependente, caracterizându-se mai degrabă printr-un afect inadecvat sau redus, care determină deficite sociale şi interpersonale. Acest profil socio-moral al inculpatului denotă faptul că acesta nu are capacitatea psihică deplină de apreciere a consecinţelor faptelor sale, deşi a avut discernământ la momentul săvârşirii faptei.

Împrejurarea că a avut o atitudine sinceră de la începutul procedurii, faptul că ulterior şi-a schimbat poziţia datorându-se presiunilor exercitate asupra sa în mediul penitenciar, grefate pe structura sa dependentă dornic de contacte sociale, dar în acelaşi timp incapabil să se autoprotejeze, va fi reţinută ca şi circumstanţă atenuantă în beneficiul acestuia.

Pentru aceste considerente, instanţa va condamna inculpaţii la pedepse cu închisoarea şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II a şi lit. b) Cod penal, cu executarea în regim de detenţie.

Considerând că în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii RMM şi CDS subzistă şi în continuare temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, va menţine starea acestora de arest.

Va constatata că inculpatul IDS se află sub puterea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu respectiv oraşul Zărneşti, decât cu încuviinţarea instanţei de judecată, măsură care dăinuie până la rămânerea definitivă a prezentei sau până la noi dispoziţii.

LATURA CIVILĂ

Părţile vătămate MV şi CC jr. nu s-au constituit părţi civile.

În cauză s-a constituit parte civilă CE solicitând obligarea inculpaţilor să plătească suma de 20.000 lei cu titlu de daune materiale.

Pretenţii părţii civile sunt justificate de probele administrate în cauză.

Astfel, rezultă din procesul verbal de cercetare la faţa locului, din procesul verbal întocmit de ISU şi planşele fotografice efectuate în ziua următoare incendiului, că locuinţa familiei C a fost distrusă aproape în totalitate de suflul exploziei şi flacără, dar şi de intervenţia pompierilor în scopul stingerii incendiului, astfel că nu numai întreaga mobilă a fost degradată şi adusă în stare de a nu mai putea fi folosită, ci şi podeaua a fost găurită de flacără, iar zidurile afumate. Camera ce era ocupată de MV a fost de asemenea distrusă integral.

Partea civilă nu a putut produce alte probe decât depunerea unor fotografii pentru a exemplifica în linii mari cu era casa înainte de incendiu şi a solicitat audierea singurelor martore care cunoşteau ceva despre aspectele legate de dotarea locuinţei.

Astfel, martora JI a declarat: - casa fiicei mele avea următoarea structură, o bucătărie si un dormitor, ambele erau mobilate; după incendiu  dormitorul a fost  afectat  în sensul că s-a ars si duşumeaua. Atunci când a luat foc casa, a ars doar partea din faţă a casei, subsolul si etajul,  partea din spate nu,fiind doar  afumată. Mobila de bucătărie a fost distrusă ca urmare a intervenţiei  pompierilor. De asemenea ei nu au mai putut recupera  mai nimic din dulapuri, hainele si lucrurile fiind fie arse, fie afumate, fie stricate, chiar si jucăriile copiilor. După incendiu fiica mea  a locuit  la  soacra ei, adică la CC sr. acasă. Fiica mea  şi soţul ei au reuşit cât de cât să facă casa locuibilă, respectiv au văruit , au reparat duşumeaua şi au cumpărat un dulap şi două paturi şi covor pe jos. În bucătărie nu au avut bani  să cumpere altă mobilă, ci au refăcut-o pe cea veche. Eu ştiu ca fiica mea a cheltuit toţi banii pe care i-a avut şi a mai luat împrumut, însă nu pot să spun ce sumă a avut.

Martora IM a declarat: - am vizitat casa verişoarei mele şi înainte şi după incendiu. Înainte de incendiu verişoara mea avea tot ce-i trebuia în casă, lucruri ale unui om obişnuit. După  incendiu la câteva zile am văzut avariile produse de incendiu, respectiv faptul că  geamurile casei nu mai existau nici la  subsol, nici la etaj, era o gaura mare în podea, mobila era distrusă aproape în totalitate. Când am fost eu  domnul C punea la geamurile termopan la locuinţa lui MV si avea pregătită scândura pentru duşumea. Mi se prezintă fotografia depusă astăzi de apărătorul parţii civile si menţionez ca aceea era mobila din camera ce a ars. Familia C a reuşit să zugrăvească si să pună geamurile, nu ştiu dacă au cumpărat şi mobilă. Menţionez că atunci când m-am dus la casă si M era în spital am văzut  pus un geam termpoan pe latura din curte a casei.

Constând că există legătură de cauzalitate între fapta săvârşită şi prejudiciul produs, instanţa va obliga inculpaţii în solidar să plătească părţii civile suma de 20.000 de lei cu titlu de daune materiale. 

La momentul înregistrării cauzei pe rolul instanţei au fost înaintate şi colete conţinând probe după cum urmează: cioburi de sticlă arse, o cârpă ridicată din jurul gâtului de sticlă, o bucată de mochetă, o cârpă ridicată din zona 1, altă bucată de mochetă, gât de sticlă, un pet de 2,5 litri de „Adria”, 2 peturi de 0,5 litri „Dorna” ce conţin o substanţă de culoare gălbuie, o brichetă „Kent” de culoare albă,

o pungă de plastic de culoare alb,roşu,albastru, un plic cu urmele ridicate de pe un pet şi o pungă de plastic ridicate cu ocazia cercetării la faţa locului.

Din posesia inculpaţilor au fost ridicate telefoanele folosite de aceştia, bunuri care nu constituie mijloace materiale de probă astfel că vor fi restituite după cum urmează: către inculpatul CDS a telefonului mobil marca Samsung model GT-S 3650, cu seria IMEI 358573/03/265812/6 cu acumulator marca Samsung şi cartelă SIM Orange seria 1111090040256P04G9 şi către inculpatul IDS a telefonului mobil marca Nokia, cu seria IMEI 354188/02/842023/5 cu acumulator şi cartelă Orange seria 1103110010310P04G2, cartelă Cosmote cu seria 8940030210513274389, cartelă WIND cu seria 8939880621002975406 număr 3883069532.

În baza art. 191 alin1 Cod procedură penală va obliga inculpaţii să plătească statului suma de câte 700 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE  LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E

În baza art 334 Cod procedură penală dispune schimbarea încadrării juridice a infracţiunii de instigare la tentativă la omor deosebit de grav pentru inculpatul RMM prev de 25 Cod penal raportat la art 20 raportat la art 174 alin 1, art 175 alin 1 lit a) şi e) Cod penal şi art 176 alin 1 lit a) Cod penal în art 25 Cod penal raportat la art 20 raportat la art 174 alin 1, art 175 alin 1 lit a) şi e) Cod penal şi art 176 alin 1 lit a) şi c) Cod penal

Respinge cererile de schimbare a încadrării juridice dată faptelor prin actul de sesizare, cereri formulate de inculpaţii IDS şi CDS.

În baza art 25 Cod penal raportat la art 20 Cod penal raportat la art 174 alin 1, art 175 alin 1 lit a) şi e) Cod penal şi art 176 alin 1 lit a) şi c) Cod penal cu aplicarea art 37 lit a Cod penal pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la tentativă de omor deosebit de grav, condamnă inculpatul RMM la pedeapsa principală de 9 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev de art 64 alin 1 lit a) teza a II a şi lit b) Cod penal pe durata a 5 ani.

Interzice inculpatului drepturile prev de art 64 lit a)  teza a II a şi lit b) Cod penal, pe durata executării pedepsei.

În baza art 61 alin 1 teza a II a Cod penal revocă beneficiul liberării condiţionate din executarea pedepsei închisorii de 16 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr.303/11.10.2000 a Tribunalului Braşov rămasă definitivă prin decizia nr. 3508/04.07.2002 a Curţii Supreme de Justiţie şi contopeşte restul rămas neexecutat de 1625 de zile cu pedeapsa aplicată prin prezenta, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoare la care adaugă un spor de 6 luni, astfel că inculpatul execută în final pedeapsa cea mai grea de 9 ani şi 6 luni.

În baza art 25 Cod penal raportat la art 217 alin 1 şi 4 Cod penal cu aplicarea art 37 lit a Cod penal, pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la distrugere, condamnă pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 4 ani şi 6 luni închisoare.

Interzice inculpatului drepturile prev de art 64 lit a)  teza a II a şi lit b) Cod penal, pe durata executării pedepsei.

În baza art 61 alin 1 teza a II a Cod penal revocă beneficiul liberării condiţionate din executarea pedepsei închisorii de 16 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr.303/11.10.2000 a Tribunalului Braşov rămasă definitivă prin decizia nr. 3508/04.07.2002 a Curţii Supreme de Justiţie şi contopeşte restul rămas neexecutat de 1625 de zile cu pedeapsa aplicată prin prezenta, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea de 4 ani şi 6 luni închisoare la care adaugă un spor de 6 luni, astfel că inculpatul execută în final pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare.

În baza art 39 Cod penal raportat la art 33 lit a) Cod penal art 34 lit b) Cod penal art 35 Cod penal, contopeşte pedepsele mai sus aplicate, inculpatul execută pedeapsa principală de 9 ani şi 6 luni închisoare la care adaugă un spor de 6 luni închisoare, în final inculpatul executând pedeapsa principală de 10 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev de art 64 alin 1 lit a) teza a II a şi lit b) Cod penal pe durata a 5 ani.

Interzice inculpatului drepturile prev de art 64 lit a)  teza a II a şi lit b) Cod penal, pe durata executării pedepsei.

În baza art 88 cod penal deduce din pedeapsa aplicată perioada prevenţiei inculpatului începând cu data de 23.05.2012 şi până în prezent.

În baza art 350 Cod procedură penală menţine măsura arestului preventiv luată faţă de acest inculpat.

II În baza art 20 raportat la art 174 alin 1, art 175 alin 1 lit a) şi e) Cod penal şi art 176 alin 1 lit a) Cod penal cu aplicarea art 37 lit b) Cod penal pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor deosebit de grav, condamnă inculpatul CDS la pedeapsa principală de 8 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev de art 64 alin 1 lit a) teza a II a şi lit b) Cod penal pe durata a 5 ani.

Interzice inculpatului drepturile prev de art 64 lit a)  teza a II a şi lit b) Cod penal, pe durata executării pedepsei.

În baza art 217 alin 1 şi 4 Cod penal, cu aplicarea art 37 lit b) Cod penal pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere condamnă pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 4 ani şi 6 luni închisoare.

Interzice inculpatului drepturile prev de art 64 lit a)  teza a II a şi lit b) Cod penal, pe durata executării pedepsei.

În baza art 33 lit a), art 34 lit b), art 35 Cod penal contopeşte pedepsele mai sus aplicate, inculpatul executând în final pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev de art 64 alin 1 lit a) teza a II a şi lit b) Cod penal pe durata a 5 ani.

Interzice inculpatului drepturile prev de art 64 lit a)  teza a II a şi lit b) Cod penal, pe durata executării pedepsei.

În baza art 88 cod penal deduce din pedeapsa aplicată perioada prevenţiei inculpatului începând cu data de 22.05.2012 şi până în prezent.

În baza art 350 Cod procedură penală menţine măsura arestului preventiv luată faţă de acest inculpat.

III. În baza art 20 raportat la art 174 alin 1, art 175 alin 1 lit a) şi e) Cod penal şi art 176 alin 1 lit a) Cod penal cu aplicarea art 74 alin 1 lit a) şi alin 2 Cod penal, art 76 alin 2 Cod penal, pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor deosebit de grav, condamnă inculpatul IDS la pedeapsa principală de 5 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev de art 64 alin 1 lit a) teza a II a şi lit b) Cod penal pe durata a 2 ani.

Interzice inculpatului drepturile prev de art 64 lit a)  teza a II a şi lit b) Cod penal, pe durata executării pedepsei.

În baza art 217 alin 1 şi 4 Cod penal, cu aplicarea art 74 alin 1 lit a) şi alin 2 Cod penal, art 76 alin 2 Cod penal, pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere condamnă pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare.

Interzice inculpatului drepturile prev de art 64 lit a)  teza a II a şi lit b) Cod penal, pe durata executării pedepsei.

În baza art 33 lit a), art 34 lit b), art 35 Cod penal contopeşte pedepsele mai sus aplicate, inculpatul executând în final pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev de art 64 alin 1 lit a) teza a II a şi lit b) Cod penal pe durata a 2 ani.

Interzice inculpatului drepturile prev de art 64 lit a)  teza a II a şi lit b) Cod penal, pe durata executării pedepsei.

În baza art 88 cod penal deduce din pedeapsa aplicată perioada prevenţiei inculpatului începând cu data de 22.05.2012 şi până la data de 22.02.2013.

Constată că inculpatul se află sub puterea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu respectiv oraşul Zărneşti, decât cu încuviinţarea instanţei de judecată, măsură care dăinuie până la rămânerea definitivă a prezentei sau până la noi dispoziţii.

Obligă inculpaţii în solidar să plătească părţii civile CE suma de 20.000 lei cu titlu de daune materiale.

Constată că părţile vătămate MV şi CC jr nu s-au constituit părţi civile.

Constată că sunt mijloace materiale de probă şi rămân ataşate dosarului cauzei bunurile ambalate în colete aflate la Camera de Corpuri delicte a Tribunalului Braşov,identificate după cum urmează:

Coletul nr.1 plic de plastic ce conţine cioburi de sticlă arse 

Coletul nr.2 plic de plastic ce conţine o cârpă ridicată din jurul gâtului de sticlă

Coletul nr.3 plic de plastic ce conţine o bucată de mochetă

Coletul nr.4 plic de plastic ce conţine o cârpă ridicată din zona 1

Coletul nr.5 plic de plastic ce conţine o bucată de mochetă

Coletul nr.6 plic de plastic ce conţine gât de sticlă

Coletul nr.7 plic de plastic ce conţine un pet de 2,5 litri de „Adria”

Coletul nr.8 plic de plastic ce conţine 2 peturi de 0,5 litri „Dorna” ce conţin o substanţă de culoare gălbuie

Coletul nr.9 plic de hârtie ce conţine o brichetă „Kent” de culoare albă

Coletul nr.10 sac ce conţine o pungă de plastic de culoare alb,roşu,albastru

Plic cu urmele ridicate de pe un pet şi o pungă de plastic ridicate cu ocazia cercetării la faţa locului.

Dispune restituirea către inculpatul CDS a telefonului mobil marca Samsung model GT-S 3650, cu seria IMEI 358573/03/265812/6 cu acumulator marca Samsung şi cartelă SIM Orange seria 1111090040256P04G9

 Dispune restituirea către inculpatul IDS a telefonului mobil marca Nokia, cu seria IMEI 354188/02/842023/5 cu acumulator şi cartelă Orange seria 1103110010310P04G2,cartelă Cosmote cu seria 8940030210513274389, cartelă WIND cu seria 8939880621002975406 număr 3883069532.

Dispune prelevarea de probe biologice de la inculpaţi.

Obligă inculpaţii să plătească statului suma de câte 700 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la pronunţare şi de la comunicare cu inculpaţii

Pronunţată în şedinţă publică azi 01.04.2013.

Domenii speta

Spete similare