Contestaţia împotriva raportului de activitate

Sentinţă civilă **** din 16.09.2021


Dosar nr. ****

R O M A N I A

Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII-a Civilă

SENTINTA CIVILA NR. ****

Şedinţa din camera de consiliu din data de 16.09.2021

Tribunalul constituit din:

PREŞEDINTE – JUDECĂTOR SINDIC: ****

GREFIER: ***

Pe rol soluţionarea cauzei civile de faţă formulată de contestatoarea *** cu sediul ales la *** în contradictoriu cu intimatul ***în calitate de lichidator judiciar al debitoarei *** având ca obiect contestaţie împotriva raportului de activitate nr. 163/07.05.2021, publicat în BPI ***

Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în cameră de consiliu din data de 02.09.2021, fiind consemnate prin încheierea de şedinţa de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Tribunalul a amânat pronunţarea la data de 16.09.2021, când a hotărât următoarele:

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti Secţia a VII-a civilă la data de 21.05.2020 sub nr. *** contestatorul *** a formulat în temeiul art. 59 alin. (5) şi (7) teza a doua din Legea nr. 85/2014 contestație împotriva Raportului de activitate nr. 163/07.05.2021 privind debitoarea ***, întocmit de lichidatorul  judiciar *** si publicat in BPI nr. **, solicitând anularea, ca nelegale, a măsurilor lichidatorului judiciar de a organiza licitaţia publică din 07.05.2021 si de a vinde bunul din averea debitoarei reprezentat de teren extravilan situat în ***, în suprafaţa de 110.894 mp,şi suspendarea măsurii vânzării terenului extravilan situat în ***, în suprafaţa de 110,894 mp, , până la soluţionarea definitivă a prezentei contestaţii.

In motivarea in fapt, contestatorul a arătat că, prin Sentinţa nr. 1652/15.03.2018 s-a dispus deschiderea procedurii generale de insolvență împotriva debitoarei *** fiind numit administrator judiciar provizoriu ***

La 18.05.2018 a fost întocmit Tabelul preliminar de creanţe împotriva debitoarei, subscrisa fiind înscrisă cu o creanţă de 652.851,61 lei, reprezentând 100% din totalul masei credale.

La data de 28.06.2018, prin Hotărârea Intermediară nr, 4251, instanţa a aprobat concluziile administratorului judiciar şi, în temeiul art. 145 alin. (1) lit. d) raportat la art. 92 alin. (5) din Legea nr. 85/2014, a dispus intrarea în faliment prin procedura simplificată a debitoarei *** confirmând în calitate de lichidator judiciar pe **

În averea debitoarei a fost identificat un teren extravilan situat în ** în suprafaţa de 110.894 mp, care a făcut obiectul evaluării imobiliare realizate de *** conform Raportului de evaluare nr. 9BV07212RO1/22.07.2019.

Potrivit concluziilor evaluatorului, terenul proprietatea ** are o valoare de piaţă de 66.536 Euro şi o valoare de lichidare de 49.902 Euro.

Ulterior întocmirii şi depunerii la dosarul cauzei a raportului de evaluare, a fost întocmit şi publicat în BPI nr. *** Tabelul definitiv de creanţe, în care contestatorul este înscris cu o creanţă garantată de 314.890 lei şi cu o creanţă chirografară de 337,961.61 lei, fiind singurul creditor înscris la masa credală.

Cu privire la aprobarea Regulamentului de vânzare a bunurilor debitoarei ***. Publicaţiile de vânzare şi cererea de suspendare a licitaţiilor s-a arătat că la data de 25.01.2021 a fost convocată de către lichidatorul judiciar Adunarea Creditorilor, având pe ordinea de zi următoarele puncte:

1.Prezentarea proiectului de Regulamentul de vânzare nr. 004/04.01.2021, regulament de vânzare a bunurilor imobile aparţinând debitoarei **, constând în: Teren extravilan situate în ***, în suprafaţa de 110.894 mp.

2.Aprobarea Regulamentului de vânzare nr. 004/04.01.2021

Regulamentul de vânzare a fost aprobat, astfel cum a fost propus de lichidatorul judiciar, după cum rezultă şi din procesul-verbal al Adunării Creditorilor din 25.01.2021.

Conform regulamentului de vânzare nr. 004/04.01.2021 aprobat de Adunarea Creditorilor, lichidatorul judiciar urma să procedeze la lichidarea bunurilor debitoarei în bloc, prin organizarea de licitaţii publice deschise, cu strigare, competitive, în maxim 6 seturi a câte 4 licitaţii fiecare.

Ulterior aprobării strategiei de valorificare, lichidatorul judiciar a procedat la emiterea publicaţiilor de vânzare pentru licitaţiile pe care urma sa le organizeze în vederea lichidării averii debitoarei.

Cu toate acestea, nu s-a prezentat nicio persoană la datele stabilite pentru licitaţiile organizate la 25.02.2021,11.03.2021, 25.03.2021 şi 08.04.2021.

În schimb, a fost recepţionată de către lichidatorul judiciar o ofertă de cumpărare a terenului pentru suma de 50.000 Euro, ofertă care a fost supusă aprobării în cadrul Adunării Creditorilor din 30.04.2021.

Faţă de această ofertă, dar şi având în vedere interesul crescut pentru valorificarea acestui bun, contestatorul a efectuat la nivel intern o nouă evaluare din care au rezultat diferenţe semnificative de valori faţă de evaluarea făcută în cadrul procedurii de faliment.

Drept urmare, la 30.04.2021 a transmis către lichidatorul judiciar o cerere prin care a solicitat anularea/suspendarea licitaţiilor publice ce urmau a fi organizate din data de 30.04.2021 pentru terenurile aflate în garanţia *** şi convocarea adunării creditorilor pentru aprobarea unei noi strategii de vânzare şi a unui nou regulament de vânzare pentru bunurile aflate în garanţia *** (ANEXA 3)

Cu toate acestea, lichidatorul a neglijat această cerere a contestatorului, şi fără ai comunica un răspuns cu privire la aceasta, a continuat demersurile în vederea valorificării bunurilor debitoarei ** prin organizarea licitaţiilor publice.

Cu privire la adjudecarea terenului situat în ***, în suprafaţa de 110.894 mp, de către *** în cadrul licitaţiei din 07.05.2021 s-a arătat că deşi a solicitat lichidatorului judiciar să dispună cel puţin suspendarea licitaţiilor publice având în vedere interesul crescut pentru valorificarea bunului şi diferenţele de valori constatate între evaluarea internă făcută la cererea contestatorului şi evaluarea efectuată în cadrul procedurii de insolvenţă, acesta nu a dat curs solicitării şi a organizat la 07.05.2021 o nouă licitaţie publica.

Se menţionează în Raportul de activitate nr. 163/07.05.2021 (ANEXA 4), contestat în prezenta cauză, că "La data de 07.05.2021 reprezentatul societăţii mai sus menţionate s-a prezentat la licitaţie şi a oferit preţul de pornire a acestei. Astfel încât - în conformitate cu prevederile Regulamentul de vânzare nr. 004/04.01.2021, aprobat în adunarea creditorilor din data de 25.01.2021, societatea ***, a fost declarată adjudecatar al bunului imobil contând în Teren extravilan situate în *** în suprafaţa de 110.894 mp.."

Astfel, pe lângă faptul că niciunde în cuprinsul raportului de activitate nu este analizată cererea formulată de subscrisa, organizarea licitaţiilor în continuare pentru un preţ care s-a dovedit a fi mai mic decât valoarea reală a terenului în prezent este de natură a afecta parcursul procedurii şi principiul maximizării averii debitoarei falite.

S-a făcut trimitere la dispoziţiile legale incidente, astfel, potrivit art. 59 alin. (1) şi (2) prin raportare la art. 63 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, "administratorul judiciar va depune lunar un raport cuprinzând descrierea modului în care şi-a îndeplinit atribuţiile, inclusiv cele legate de urmărirea operaţiuni/or efectuate în baza avizului prealabil, justificarea cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente în averea debitorului, precum şi, dacă este cazul, stadiul efectuării inventarierii. în raport se vor include informaţii privind respectarea obligaţiilor fiscale, referitoare la obţinerea sau necesitatea actualizării autorizărilor/autorizaţiilor pentru desfăşurarea activităţii, a actelor de control încheiate de organe de control şi onorariul încasat al administratorului judiciar, cu precizarea modalităţii de calcul al acestuia." "Raportul se depune la dosarul cauzei, iar un extras se publica în BPI." Alin. (5) şi (6) ale aceluiaşi articol, aplicabile mutatis mutandis şi în procedura de faliment, stabilesc că "debitorul persoană fizică, administratorul special al debitorului persoană juridică, oricare dintre creditori, precum şi orice altă persoană interesată pot face contestaţie împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar.", iar "Contestaţia trebuie să fie depusă în termen de 7 zile de la publicarea în BPI a extrasului prevăzut la alin. (2)". Conform alin. (7) din art. 59 "judecătorul-sindic va soluţiona contestaţia, în termen de 15 zile de la înregistrarea ei, în camera de consiliu, cu citarea contestatorului, a administratorului judiciar şi a comitetului creditorilor, putând, la cererea contestatorului, sâ suspende executarea măsurii contestate. Suspendarea se judecă în camera de consiliu, de îndată, fără citarea pârtilor"

Aşa cum s-a învederat în prima parte a contestaţiei, faţă de ofertele existente cu privire la terenul din averea debitoarei şi având în vedere interesul crescut atât al contestatorului, în calitate de creditor înscris la masa credală, cât şi al debitoarei însăşi, de a valorifica bunurile acesteia la un preţ care să permită acoperirea unei părţi cât mai mari din totalul masei credale2, a solicitat lichidatorului judiciar să dispună anularea/suspendarea licitaţiilor începând cu data de 30.04.2021 până la aprobarea unei noi strategii de vânzare şi a unui nou regulament de vânzare de către Adunarea Creditorilor.

În acest sens, a doua solicitare făcută către lichidatorul judiciar, prin aceeaşi adresă din 30.04.2021, a fost de a dispune convocarea Adunării Creditorilor pentru aprobarea unei noi strategii de vânzare şi a unui nou regulament de vânzare, avându-se în vedere noile valori obţinute cu privire la bunurile din averea debitoarei.

Respectând în acest fel principiul maximizării averii debitoarei, care guvernează asupra întregii proceduri de insolvenţă [...}"Conform art. 47 alin. (3) teza I din Legea nr. p/2014, "adunarea creditorilor va putea fi convocată şi [...] către creditorii deţinând creanţe în valoare de cel puţin 30% din valoarea totală a creanţelor cu drept de vot. [...}".

Contestatorul deţine 100% din totalul masei credale, dintre care 48,233% reprezintă ponderea creanţei garantate din totalul creanţelor înscrise ia masa credală, având aşadar calitatea de a solicita lichidatorului judiciar convocarea Adunării Creditorilor. Or, interesul subscrisei în valorificarea bunului asupra căruia avem o garanţie este mai mult decât justificat, dat fiind interesul comun de valorificare a bunurilor la un preţ cât mai mare, pentru a se acoperi cât mai mult din pasivul debitoarei.

Cu toate acestea, lichidatorul judiciar nici nu a răspuns cererilor formulate de contestator, nici nu a dat curs acestora (încălcând în acest fel, nejustificat, voinţa creditorilor participanţi la procedură), drept dovadă fiind organizarea licitaţiei din 07.05.2021 cu consecinţa valorificării bunului debitoarei la preţul de 66.563 euro, exclusiv TVA, către ***

Totodată, continuarea procedurii de valorificare a bunului proprietatea debitoarei este nelegală, în condiţiile în care există dubii cu privire la valoarea bunului scos la licitaţie, dat fiind că de la data evaluării acestuia în cadrul procedurii (18.07.2019) şi data organizării licitaţiei în cadrul căreia a fost adjudecat (07.OS.2021) au trecut aproape 2 ani.

Mai mult decât atât, contestatorul a notificat lichidatorul judiciar cu privire la realizarea, la nivel intern, a unei noi evaluări ale cărei concluzii sunt semnificativ diferite de cele din raportul nr. 9BV07212R01/22.07.2019 întocmit în cauză, rezultat care se datorează inclusiv evoluţiei pieţei din zona în care se află terenul şi creşterii interesului din partea potenţialilor cumpărători în perioada ulterioară datei evaluării,

În acest context, se impunea reanalizarea strategiei de vânzare în vederea sporirii gradului de recuperare a creanţelor înscrise la masa credală, interesând, în acest sens, valoarea de piaţă la un moment cât mai apropiat de acela al eventualului transfer al dreptului de proprietate asupra bunului scos la vânzare.

În concluzie, având în vedere:

- Existenţa unor dubii cu privire la valoarea de piaţă actuală a bunului scos la licitaţie în 07.05,2021;

- Existenţa unei cereri din partea subscrisei, ;în calitate de creditor îndreptăţit să particip la procedura de faliment, cu creanţă însumând 652.851,61 lei, reprezentând 100% din totalul masei credale, cu privire la anularea/suspendarea licitaţiilor după data de 30.04.2021;

- Lipsa unui răspuns din partea lichidatorului judiciar cu privire la cererea subscrisei de anulare/suspendare a licitaţiilor ulterior datei de 30.04.2021;

- Organizarea licitaţiei din 07.05.2021, contrar cererilor formulate de subscrisa cu privire la anularea/suspendarea licitaţiilor şi convocarea Adunării Creditorilor în vederea aprobării unei noi strategii de valorificare şi a unui nou regulament de vânzare;

- Vânzarea bunului debitoarei, reprezentat de teren extravilan situat în *** în suprafaţa de 110.894 mp, prin  nesocotirea  aspectelor  menţionate  mai  sus,  cu  încălcarea dreptului de disponibilitate al creditorului îndreptăţit să participe la procedura insolvenţei şi al principiului maximizării averii debitorului;

S-a solicitat să se dispună anularea, ca nelegale, a măsurilor lichidatorului judiciar, consemnate în Raportul de activitate nr. 163/07.05.2021. de a organiza licitaţia publică din 07.05.2021 si de a vinde bunul din averea debitoarei reprezentat de teren extravilan situat în ***, în suprafaţa de 110.894 mp.

Cu privire la suspendarea măsurii lichidatorului judiciar de valorificare a bunului debitoarei ***. s-a arătat că potrivit art. 59 alin. (7) teza a II-a din Legea nr. 85/2014, judecătorul-sindic învestit cu soluţionarea unei contestaţii la măsura dispusă de lichidatorul judiciar prin raportul de activitate întocmit în conformitate cu dispoziţiile art. 59 alin. (1) coroborate cu art. 63 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, poate dispune, la cererea contestatorului, suspendarea executării măsurii contestate.

În speţă, suspendarea executării măsurii lichidatorului judiciar de valorificare a bunului din averea debitoarei falite se impune dat fiind că finalizarea procesului de transferare a dreptului de proprietate către adjudecatar va produce consecinţe ireversibile, cauzând un prejudiciu evident contestatorului - scoaterea din patrimoniul debitoarei a singurului bun identificat şi lipsirea subscrisei de posibilitatea recuperării unei sume mai mari de bani din valorificarea acestuia.

Urgenţa dispunerii măsurii suspendării procedurii de valorificare a bunului debitoarei este caracterizată de termenul stabilit prin procesul-verbal de licitaţie din 07.05.2021 (ANEXA 5) pentru plata diferenţei de preţ - până cel târziu la data de 07.06.2021, urmata de încheierea contractului de vânzare-cumpărare în formă autentificată de către lichidatorul judiciar şi adjudecatarul bunului.

Contestatorul solicită suspendarea executării măsurii lichidatorului judiciar de valorificare a bunului debitoarei până la soluţionarea definitivă a contestaţiei care face obiectul prezentei cauze, astfel încât caracterul provizoriu al măsurii nu poate fi contestat.

În drept au fost invocate prevederile art. 59, 63 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, precum şi celelalte dispoziţii legale la care am făcut trimitere în cuprinsul prezentei contestaţii.

S-a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

La data de 11.08.2021, administratorul judiciar al debitoarei *** a depus la dosarul cauzei întâmpinare, solicitând instanţei, în principal, admiterea excepţiei lipsei de interes si, pe cale de consecinţa, respingerea contestaţiei ca fiind lipsa de interes şi, în subsidiar, respingerea contestaţiei ca neîntemeiata.

In motivarea in fapt a întâmpinării s-a arătat că interesul acţiunii in justiţie este reprezentat de avantajul, folosul practic, pe care l-ar putea obţine reclamantul in urma câştigării procesului. Potrivit disp. art. 33 din Codul de procedura civila, interesul trebuie sa fie determinat, legitim, personal, născut si actual.

Pentru maximizarea averii debitoarei si in interesul legitim al creditorului garantat, lichidatorul judiciar a dat prevalenta masurilor de valorificare a bunurilor debitoarei conform Regulamentului aprobat in adunarea creditorilor din 25.01.2021, având ca scop maximarea averii debitoarei si optimizarea distribuirii sumelor destinate acoperirii creanţelor in cel mai scurt termen posibil având in vedere si următoarele considerente:

- debitoarea aflata in faliment deţine un singur bun - cel a cărui vânzare este contestata - generator de surse financiare pentru acoperirea cheltuielilor de procedura si plata creanţelor;

- Strategia de valorificare aprobata este cea de vânzare prin licitaţie publica conform regulamentului.

In cazul anularii vânzării procedura de faliment ar fi prelungită, fapt ce ar determina atât amânarea plăţilor către creditor cât şi creşterea cheltuielilor de procedură având în vedere următoarele împrejurări: - termenul estimat pentru reluarea procedurii de vânzare este de minim 3-5 luni in condiţii optime; - selecţia si aprobarea unui evaluator ar dura aproximativ o luna, necesara pentru anunţ selecţie, convocarea si tinerea şedinţa adunării creditorilor; - întocmirea si depunerea raportului de evaluare la instanţa si publicare anunţului in BPI pot fi estimate la aproximativ o luna; - 15 zile de la publicarea anunţului in BPI constituie termen pentru formularea de obiecțiuni la raportul de evaluare; - daca nu se înregistrează obiecțiuni la raportul de evaluare este necesar un termen de 7 - 10 zile pentru convocarea adunării creditorilor in vederea aprobării strategiei de vânzare si a regulamentului de vânzare; - se mai adaugă un termen de 7 zile pentru contestarea procesului verbal al adunării creditorilor; - urmează reluarea expunerii activului pe piaţa, primul termen de licitaţie putând fi fixat cel mai devreme la 15 -20 de zile de la rămânerea in vigoarea a hotărârii adunării creditorilor.

In aceasta perioada, eventuala revigorare a pieţei imobiliare risca sa se risipească.

In aceste condiţii, exista şanse reduse sa apară oportunitatea unei vânzări cu celeritate si la un preț mai bun, cu atât mai puţin cu cat singura oferta care a fost prezentata lichidatorului judiciar a fost una inferioara preţului de pornire al licitaţiilor si preţului la care activul a fost adjudecat la data de 07.05.2021.

Pe de alta parte, in toata aceasta perioada se acumulează cheltuieli de administrare procedura determinate de prelungirea imprevizibila a termenelor de valorificare a bunului, încasare preț si distribuire.

Şansa creditorului garantat de a obţine sume mai importante din vânzare pentru acoperirea valorii creanţei sale (sau măcar aceleaşi sume ce i-ar reveni in cazul menţinerii vânzării contestate) la distribuire ca urmare a valorificării ulterioare scade.

Prin urmare, prezenta acţiune este lipsita de interes întrucât un eventual succes al acţiunii nu ar beneficia petentului, din contră, anularea vânzării ar putea chiar diminua beneficiile (plăţi prin distribuirea sumelor încasate din vânzarea activelor debitoarei) pe care creditorul le-ar putea obţine la o dată ulterioară.

Pe fond, s-a arătat că activul vândut la licitaţie si adjudecat la data de 7.05.2021 a fost valorificat in cadrul administrării procedurii falimentului debitoarei *** cu respectarea prevederilor regulamentului de vânzare aprobat de Adunarea creditorilor in şedinţa din 25.01,2021.

Regulamentul de vânzare a fost aprobat prin votul creditorilor reprezentând 100% din masa credala, creditorul contestator votând pentru aprobarea regulamentului depuse de cate contestatoare.

Publicaţiile de vânzare au fost făcute in stricta conformitate cu prevederile Regulamentului de vânzare.

Preţul cu care a fost vândut bunul imobil la licitaţia din 7.05.2021 este cel stabilit prin raportul de evaluare depus la dosar in 2020. Acest raport de evaluare efectuat in cadrul procedurii insolventei debitoarei falite si a rămas necontestat in cadrul acestei proceduri. Activul s-a valorificat la preţul de pornire de 66.536 Euro care reprezintă 100% din preţul de evaluare.

Strategia de vânzare a imobilului si regulamentul de vânzare, care ambele utilizează valorile stabilite prin raportul de evaluare utilizat in procedura, au fost aprobate in adunarea creditorilor din data de 25.01.2021. Hotărârea adunării creditorilor nu a fost contestata.

Pentru primul set de publicaţii, preţul de pornire era de 100% din preţul de evaluare la estimările valorii de piaţa de 66.536 Euro (sau la valoarea de lichidare de 49.902 Euro) conform punctului 4 din Regulamentul de vânzare. Pentru al doilea si al treilea set de publicaţii, preţul de pornire putea fi redus cu 10% din preţul iniţial.

Întrucât in derularea procedurii de vânzare a fost primita o oferta ferma de cumpărare a bunului la preţul de 50.000 Euro, respectiv la aproximativ preţul de lichidare stabilit prin raportul de evaluare, lichidatorul judiciar a procedat in conformitate cu regulamentul de vânzare si a prezentat oferta creditorilor. La data de 23.04.2021 lichidatorul judiciar a convocat adunarea creditorilor pentru prezentarea ofertei de cumpărare a bunului imobil la un preț mai mic fata de preţul iniţial si modificarea regulamentului de vânzare.

Convocarea a fost publicata in BPI nr.***. Creditoarea a transmis punct de vedere si vot asupra ordinii de zi, prin care arata ca a luat act de „oferta de cumpărare a bunurilor imobile contând in Teren extravilan situate in ***, in suprafaţa de 110.894 mp, si „NU aprob modificarea Regulamentului de vânzare nr.004/04.01.2021".

In aceste condiţii, lichidatorul judiciar a continuat procedura valorificării bunului in vederea maximizării averii debitoarei, conform Regulamentului de vânzare nr.004/04.01.2021 aprobat in adunarea creditorilor din 25.01.2021, care prevede la punctul 6 ultima parte : " In urma respingerii (neaprobării unei oferte de către creditori bunurile vidate de oferta vor continua sa fie supuse valorificării in condiţiile prezentului regulament".

S-a menţionat ca, creditoarea nu a depus la dosarul cauzei si nici nu a comunicat lichidatorului judiciar vreun raport de evaluare intern cu privire la o alta valoare a bunurilor proprietatea debitoarei, care sa creeze îndoieli cu privire la valoarea activului scos la licitaţie cu respectarea întocmai a procedurilor de vânzare aprobate prin regulament.

La data de 29.04.2021, la ora 17,31, creditoarea trimite prin e-mail o cerere prin care solicita „Anularea/suspendarea licitaţiilor începând cu data de 30.04.2021 si reconvocarea adunării creditorilor in vederea aprobării unei noi strategii de vânzare si a unui nou Regulament de vânzare pentru bunurile aflate in garanţia ***". Cererea a fost trimisa in ultima zi lucrătoare înainte de zilele legale libere acordate pentru sărbătorile pascale, după ora in care se încheie programul de lucru (zilele de 30 aprilie, 1 - 3 mai 2021 ). Programul s-a reluat in data de 04.05.2021, licitaţia fiind stabilita pentru data de 07.05.2021.

Pentru termenul de licitaţie din data de 07.05.2021, s-a înscris, s-a prezentat la licitaţie si a adjudecat ofertantul respectând procedura si condiţiile prevăzute in anunţul de licitaţie, Caietul de sarcini si prevederile legale.

In aceste condiţii, lichidatorul judiciar, fără a avea o dispoziţie legala expresa care sa ii permită anularea/ suspendarea licitaţiilor si blocarea procedurii de vânzare, a respectat întocmai, Regulamentul de vânzare aprobat de creditoare in 25.01.2021, conform raportului de activitate depus la dosar si publicat in BPI nr.***, potrivit căruia: " In conformitate cu prevederile art. 4 din regulamentul de vânzare lichidatorul judiciar a procedat la scoaterea la vânzare - prin procedura licitaţiei publice bunurile[...J. Astfel, a fost organizat un prim set de patru licitaţii pentru următoarele termene : 25.02.2021, 11.03.2021, 25.03.2021 si 08.04.2021. Deoarece bunul nu a fost valorificat la datele mai sus menţionate, licitaţiile au fost reluate, noile termene fiind stabilite pentru următoarele date : 23.04.2021,07.05.2021, 21.05.2021 si 04.06.2021".

Pe de alta parte, licitaţia in procedura falimentului este de natura publica, similara cu cea din executări silite ce se desfăşoară conform Codului de procedura civila iar prevederile legii 85 /2014 se completează cu cele ale Codului de procedura civila.

Raportat la acest context procesual - caracterizat prin fixarea termenului de licitaţie, întocmirea anunţurilor de vânzare şi a publicaţiilor de vânzare, invitaţia către toţi cei care sunt interesaţi să cumpere bunul să se prezinte la termen şi să depună ofertele de cumpărare, precum şi garanţia de participare - se constată că în favoarea terţelor persoane se nasc anumite expectaţii privitoare nu doar la participarea acestora la licitaţie, ci, mai mult, chiar la cumpărarea (adjudecarea) bunului scos la vânzare, expectaţii/ aşteptări confirmate prin depunerea ofertelor de cumpărare şi a garanţiei de participare.

Astfel, orice persoană care îndeplineşte cerinţele prevăzute de Regulamentul de vânzare, Caiet de sarcini/publicaţie de vânzare poate, în virtutea „invitaţiei" (ofertei) lansate de către lichidatorul judiciar, să participe la licitaţie şi sa adjudece bunul la data de 07.05.2021.

Prin urmare, disponibilitatea creditorului in condiţiile in care nu i-a fost lezat interesul legitim, raportata la administrarea procedurii insolventei - trebuie aşezată într-un raport echilibrat, nu doar cu drepturile celorlalţi creditori sau ale debitorului, dar - în mod obligatoriu - şi cu drepturile tuturor persoanelor atrase sau implicate în procedura de vânzare la licitaţie publica. A nega necesitatea echilibrului acestui raport dintre disponibilitatea creditorului şi drepturile altor persoane participante la vânzarea la licitaţie publica ar echivala cu validarea ideii că este lăsată la arbitrariul creditorului soarta şi exerciţiul drepturilor pe care legea le conferă unor persoane atrase în vânzarea la licitaţie publica.

In procedura vânzării Ia licitaţie sunt activate anumite drepturi ale terţilor (confirmate si exercitate prin depunerea ofertelor de cumpărare şi a garanţiilor de participare sau, mai mult, prin adjudecarea bunurilor). Dreptul de dispoziţie al creditorului cu privire la suspendarea vânzării nu poate fi înţeles decât a fi unul limitat la respectarea acestei proceduri publice. Respectarea drepturilor tuturor persoanelor implicate în procedura de vânzare la licitaţie publica constituie o exigenţă a legalităţii care nu poate fi negată de drepturile creditorilor recunoscute în cadrul procedurii insolventei.

Cu alte cuvinte, dreptul creditorilor din procedurile de insolvenţă prin care au posibilitatea de a decide cu privire la chestiuni de oportunitate nu poate prejudicia drepturi ale terţilor deja câştigate si exercitate. Astfel, procedurile de vânzare nu pot fi suspendate la simpla cerere a creditorilor îndreptăţiţi sa solicite convocarea adunării generale a creditorilor sau chiar modificarea condiţiilor de vânzare atâta timp cat un terţ şi-a exercitat drepturi in conformitate cu procedurile de vânzare deja demarcate.

Cererii de convocare a adunării creditorilor pentru a stabili o alta strategie de vânzare si un alt regulament de vânzare pentru bunul imobil in discuţie, lichidatorul judiciar ii putea da curs doar in situaţia in care nu se înscria nicio persoana pentru participarea la licitaţie, in condiţiile stabilite prin publicaţia de vânzare si Regulamentul de vânzare aprobat in 25.01.2021.

În concluzie, lichidatorul judiciar a procedat în deplină conformitate cu prevederile regulamentului de vânzare aprobat in adunarea generala a creditorilor dar si a contextului legal in care a fost organizata si derulata procedura de vânzare a bunurilor societăţii in faliment.

În drept au fost invocate prevederile art. 33 Cod de Procedură Civilă, ort. 205 Cod de Procedură Civilă şi dispoziţiile Legii 85 /2014.

In dovedire s-au depus la dosarul cauzei înscrisuri.

Analizând excepţia lipsei de interes, invocată prin întâmpinare, tribunalul reține următoarele:

Astfel, cât priveşte condiţiile de exercitare a acţiunii civile, instanţa reţine că interesul de promovare a oricărei cereri reprezintă o astfel de condiţie esenţială, prin interes înţelegându-se folosul practic urmărit de cel care a pus în mişcare acţiunea civilă, ce trebuie să-l vizeze pe cel ce recurge la forma procedurală (în speţă cererea de chemare în judecată).

Interesul trebuie să fie şi legitim, în conformitate cu ordinea de drept, să izvorască dintr-un raport juridic recunoscut de lege.

Interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual.

Instanţa reţine că, în speţă, contestatoarea *** a  formulat contestaţia împotriva măsurii lichidatorului judiciar luată prin raportul de activitate nr. 163/07.05.2021 publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă nr. *** solicitând anularea măsurilor lichidatorului judiciar de a organiza licitaţia publică din 07.05.2021 si de a vinde bunul din averea debitoarei reprezentat de teren extravilan situat în ***, în suprafaţa de 110.894 mp. În aceste condiţii, tribunalul nu poate reţine susţinerile lichidatorului judiciar în sensul că contestatoare nu are interes pentru a se anula vânzarea în condiţiile în care contestatoare invocă subevaluarea bunului şi obţinerea unui preţ mai mare.

Având în vedere aceste considerente, tribunalul va respinge ca neîntemeiată excepţia lipsei de interes invocată de lichidatorul judiciar.

Pe fondul cauzei, analizând actele şi lucrările dosarului, judecătorul sindic reţine următoarele:

Prin Sentinţa civilă nr. 1652/15.03.2018 pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VII-a Civilă în dosarul nr.*** s-a dispus deschiderea procedurii generale de insolvență împotriva debitoarei *** fiind numit administrator judiciar provizoriu ***

La data de 18.05.2018 a fost întocmit Tabelul preliminar de creanţe împotriva debitoarei, contestatoarea fiind înscrisă cu o creanţă de 652.851,61 lei, reprezentând 100% din totalul masei credale.

Prin Sentinţa civilă nr. 4251 din data de 28.06.2018 pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VII-a Civilă în dosarul nr.*** s-au aprobat concluziile administratorului judiciar şi, în temeiul art. 145 alin. (1) lit. d) raportat la art. 92 alin. (5) din Legea nr. 85/2014, s-a dispus intrarea în faliment prin procedura simplificată a debitoarei ***, confirmând în calitate de lichidator judiciar pe ***

În averea debitoarei a fost identificat un teren extravilan situat în ***, în suprafaţa de 110.894 mp, , care a făcut obiectul evaluării imobiliare realizate de Business Evaluation S.R.L., conform Raportului de evaluare nr. 9BV07212RO1/22.07.2019.

Potrivit concluziilor evaluatorului, terenul proprietatea *** are o valoare de piaţă de 66.536 Euro şi o valoare de lichidare de 49.902 Euro.

Ulterior întocmirii şi depunerii la dosarul cauzei a raportului de evaluare, a fost întocmit şi publicat în BPI nr. ** Tabelul definitiv de creanţe, în care contestatorul este înscris cu o creanţă garantată de 314.890 lei şi cu o creanţă chirografară de 337,961.61 lei, fiind singurul creditor înscris la masa credală.

La data de 25.01.2021 a fost convocată de către lichidatorul judiciar Adunarea Creditorilor, având pe ordinea de zi următoarele puncte:

1.Prezentarea proiectului de Regulamentul de vânzare nr. 004/04.01.2021, regulament de vânzare a bunurilor imobile aparţinând debitoarei **, constând în: Teren extravilan situate în **, în suprafaţa de 110.894 mp.

2.Aprobarea Regulamentului de vânzare nr. 004/04.01.2021

Regulamentul de vânzare a fost aprobat de contestatoare, astfel cum a fost propus de lichidatorul judiciar, după cum rezultă şi din procesul-verbal al Adunării Creditorilor din 25.01.2021.

Conform regulamentului de vânzare nr.004/04.01.2021 aprobat de Adunarea Creditorilor, lichidatorul judiciar urma să procedeze la lichidarea bunurilor debitoarei în bloc, prin organizarea de licitaţii publice deschise, cu strigare, competitive, în maxim 6 seturi a câte 4 licitaţii fiecare.

Ulterior aprobării strategiei de valorificare, lichidatorul judiciar a procedat la emiterea publicaţiilor de vânzare pentru licitaţiile pe care urma sa le organizeze în vederea lichidării averii debitoarei.

Întrucât în derularea procedurii de vânzare a fost primită o oferta ferma de cumpărare a bunului la preţul de 50.000 Euro, respectiv la aproximativ preţul de lichidare stabilit prin raportul de evaluare, lichidatorul judiciar a procedat in conformitate cu regulamentul de vânzare si a prezentat oferta creditorilor.

 La data de 23.04.2021 lichidatorul judiciar a convocat adunarea creditorilor pentru prezentarea ofertei de cumpărare a bunului imobil la un preț mai mic faţă de preţul iniţial şi modificarea regulamentului de vânzare.

Convocarea a fost publicată în BPI nr.7283/2021. Creditoarea a transmis punct de vedere şi vot asupra ordinii de zi, prin care arată ca a luat act de „oferta de cumpărare a bunurilor imobile contând în Teren extravilan situate în ***, în suprafaţa de 110.894 mp, si „NU aprob modificarea Regulamentului de vânzare nr.004/04.01.2021".

În aceste condiţii, lichidatorul judiciar a continuat procedura valorificării bunului în vederea maximizării averii debitoarei, conform Regulamentului de vânzare nr.004/04.01.2021 aprobat în adunarea creditorilor din 25.01.2021, care prevede la punctul 6 ultima parte : "În urma respingerii (neaprobării unei oferte de către creditori bunurile vidate de oferta vor continua să fie supuse valorificării în condiţiile prezentului regulament".

La data de 29.04.2021, la ora 17,31, creditoarea a trimis prin e-mail o cerere prin care solicită „Anularea/suspendarea licitaţiilor începând cu data de 30.04.2021 şi reconvocarea adunării creditorilor în vederea aprobării unei noi strategii de vânzare şi a unui nou Regulament de vânzare pentru bunurile aflate în garanţia **".

Pentru termenul de licitaţie din data de 07.05.2021, s-a înscris, s-a prezentat la licitaţie si a adjudecat ofertantul *** la preţul de 66.563 euro, exclusiv TVA.

Lichidatorul judiciar a continuat ţinerea licitaţiilor sens în care în Raportul de activitate nr. 163/07.05.2021, contestat în prezenta cauză, se arată că "La data de 07.05.2021 reprezentatul societăţii mai sus menţionate s-a prezentat la licitaţie şi a oferit preţul de pornire a acestei. Astfel încât - în conformitate cu prevederile Regulamentul de vânzare nr. 004/04.01.2021, aprobat în adunarea creditorilor din data de 25.01.2021, societatea ***, a fost declarată adjudecatar al bunului imobil contând în Teren extravilan situate în ***, în suprafaţa de 110.894 mp. .

În drept, potrivit art. 59 alin. (1) şi (2) prin raportare la art. 63 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, "administratorul judiciar va depune lunar un raport cuprinzând descrierea modului în care şi-a îndeplinit atribuţiile, inclusiv cele legate de urmărirea operaţiuni/or efectuate în baza avizului prealabil, justificarea cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente în averea debitorului, precum şi, dacă este cazul, stadiul efectuării inventarierii. în raport se vor include informaţii privind respectarea obligaţiilor fiscale, referitoare la obţinerea sau necesitatea actualizării autorizărilor/autorizaţiilor pentru desfăşurarea activităţii, a actelor de control încheiate de organe de control şi onorariul încasat al administratorului judiciar, cu precizarea modalităţii de calcul al acestuia. Raportul se depune la dosarul cauzei, iar un extras se publica în BPI."

Alin. (5) şi (6) ale aceluiaşi articol, aplicabile mutatis mutandis şi în procedura de faliment, stabilesc că "debitorul persoană fizică, administratorul special al debitorului persoană juridică, oricare dintre creditori, precum şi orice altă persoană interesată pot face contestaţie împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar.", iar "Contestaţia trebuie să fie depusă în termen de 7 zile de la publicarea în BPI a extrasului prevăzut la alin. (2)".

Potrivit art.155 din legea nr.85/2014 „Raportul de evaluare va fi depus la dosarul cauzei, iar un anunţ cu privire la depunerea acestuia şi un extras cuprinzând o sinteză a sa se vor publica în BPI. Creditorii vor putea consulta raportul de evaluare în locaţia indicată prin anunţ de către lichidatorul judiciar”.

Art.156 din legea nr.85/2014 prevede că „Lichidatorul judiciar va convoca adunarea creditorilor în termen de maximum 15 zile de la data depunerii raportului de evaluare la dosarul cauzei, în vederea stabilirii tipului de vânzare.(2) În cazul vânzării bunurilor prin licitație publică, aceasta se va putea efectua și potrivit Codului de procedură civilă. În cazul în care adunarea creditorilor nu aprobă un regulament de vânzare, potrivit art. 154 alin. (2), sau în ipoteza în care, deși a fost aprobat un regulament de vânzare, bunurile nu au fost valorificate într-un termen rezonabil, la cererea lichidatorului judiciar, aprobată de judecătorul-sindic, vânzarea bunurilor se va efectua prin licitație publică, potrivit Codului de procedură civilă.(3) În cazul vânzării prin negociere directă, lichidatorul judiciar va supune aprobării adunării creditorilor și regulamentul de vânzare.(4) Vânzarea activelor se va face după efectuarea publicațiilor de vânzare de către administratorul judiciar/lichidator, într-un ziar de largă circulație. Persoanele interesate vor putea inspecta bunurile supuse vânzării după efectuarea publicațiilor de vânzare.”

Analizând susţinerea contestatoarei că aceasta ar fi efectuat o nouă evaluare la nivel intern din care ar fi rezultat diferenţe semnificative de valori faţă de evaluarea făcută în cadrul procedurii  de faliment judecătorul sindic nu o poate reţine câtă vreme creditoarea nu a depus la dosarul cauzei si nici nu a comunicat lichidatorului judiciar vreun raport de evaluare intern cu privire la o altă valoare a bunurilor proprietatea debitoarei, care să creeze îndoieli cu privire la valoarea activului scos la licitaţie cu respectarea întocmai a procedurilor de vânzare aprobate prin regulament.

Mai mult, chiar dacă la acest moment bunul ar avea o valoare mai mare nu are nicio relevanţă câtă vreme contestatoarea creditoare în calitate de unic creditor în procedură a aprobat raportul de evaluare întocmit în cauză şi, de asemenea, a aprobat regulamentul de vânzare, acte care nu au fost contestate.

De asemenea, judecătorul sindic nu poate reţine că lichidatorul judiciar ar fi avut posibilitatea de a anula/suspenda licitaţiile începând cu data de 30.04.2021 până la aprobarea unei noi strategii de vânzare şi a unui nou regulament de vânzare de către adunarea creditorilor, câtă vreme nicio dispoziţie legală nu îi permite să anuleze/suspende licitaţiile, sens în care în mod corect a procedat la continuarea licitaţiilor stabilite potrivit regulamentului de vânzare aprobat chiar de către contestatoare în calitate de unic creditor în procedură.

Faptul că este unicul creditor în procedură, nu înseamnă că poate solicita lichidatorului judiciar anularea/suspendarea licitaţiile organizate în conformitate cu regulamentul de vânzare, câtă vreme nicio dispoziţie legală nu îi permite lichidatorului judiciar să anuleze/suspende licitaţiile, ci creditorul care se consideră prejudiciat trebuie să urmeze căile prevăzute de legea nr.85/2014, respectiv să formuleze contestaţie împotriva măsurilor lichidatorului judiciar  în temeiul art.59 din Legea nr.85/2014.

De asemenea, judecătorul sindic nu poate reţine vreo culpă a lichidatorului judiciar care nu a dispus reconvocarea Adunării creditorilor pentru aprobarea unei noi strategii de vânzare şi a unui nou regulament de vânzare ca urmare a noilor valori obţinute de contestatoare cu privire la bunurile debitoarei care aşa cum s-a arătat mai sus nu au fost depuse la dosar sau la lichidatorul judiciar iar potrivit art. 249 C.p.c. cel care face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească.

Mai mult, o reconvocare a Adunării Creditorilor pentru aprobarea unei noi strategii de vânzare şi a unui nou regulament de vânzare nu ar fi posibilă câtă vreme licitaţiile prevăzute de prezentul regulament de vânzare nu au fost epuizate iar contestatoarea în calitate de unic creditor a aprobat raportul de evaluare întocmit în cauză şi regulamentul de vânzare, acte care nu au fost contestate.

Judecătorul sindic nu reţine susţinerile contestatoarei în sensul că continuarea procedurii de valorificare a bunului proprietatea debitoarei este nelegală deoarece ar exista dubi cu privire la valoarea bunului, câtă vreme acest aspect nu ţine de nelegalitatea ţinerii licitaţiilor ci reprezintă o chestiune de oportunitate, respectiv preţul la care se valorifică.

Dar aşa cum s-a arătat mai sus, creditoarea  în calitate de unic creditor în procedură a aprobat raportul de evaluare întocmit în cauză şi, de asemenea, a aprobat regulamentul de vânzare, acte care nu au fost contestate, sens în care la acest moment nu mai poate invoca existenta unor aşa zise dubii cu privire la valoarea de piaţă.

Pentru aceste considerente, judecătorul sindic va respinge ca neîntemeiată contestaţia formulată de contestatoarea ****.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE :

Respinge contestaţia formulată de contestatoarea *** cu sediul ales la **** în contradictoriu cu intimatul ***în calitate de lichidator judiciar al debitoarei ***, ca neîntemeiată.

Cu drept de apel în termen de 7 zile de la comunicare prin publicare în Buletinul Procedurilor de Insolventă, apel care se depune la Tribunalul Bucureşti, Secţia a VII a Civilă.

 Pronunţată în şedinţă publică, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţii prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi,  16.09.2021.

PREŞEDINTE, GREFIER,

**** ****

Acţiune în constatarea nulităţii absolute a plăţilor

Plăţile  efectuate de către terţe societăţi comerciale, în baza biletelor la ordin emise de către acestea în favoarea debitoarei nu reprezintă plăţi efectuate de debitor după deschiderea procedurii.

Girul este un act juridic prin care posesorul biletului la ordin (girantul) transmite altei persoane (giratar) printr-o declarație scrisă și semnată pe titlu și prin predarea titlului toate drepturile izvorâte din titlu ( pct.81 alin.1 din Norma nr.6/1994 a BNR). În temeiul art.106 din Legea nr.58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin, sunt aplicabile biletului la ordin, în măsura în care nu sunt incompatibile cu natura acestui titlu, dispozițiile relative la cambie privind girul (art.13-23). Potrivit art.16 din Legea nr.58/1934, girul transmite toate drepturile izvorâte din biletul la ordin, specifice raportului cambial: dreptul la suma de bani menționată în biletul la ordin; dreptul de a prezenta biletul de ordin la plată, dreptul de a exercita acțiunile de regres, în condițiile legii; dreptul de a transmite biletul la ordin altei persoane;

Ca urmare a transmiterii biletului la ordin prin gir, giratarul este legitimat în calitate de creditor al sumei menționate în titlu (efectul de legitimare al girului); conform art. 18 alin.1 din Legea nr.58/1934 deținătorul unui bilet la ordin este socotit posesor legitim, dacă justifică dreptul său printr-o serie neintrerupta  de giruri, chiar dacă ultimul gir este în alb.

Nu  sunt incidente în speta dispozitiile art.46 alin.1 din Legea nr.85/2006, care sancționează cu nulitatea toate actele, operațiunile și plățile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 49 sau de cele autorizate de judecătorul-sindic.

Datorită efectului translativ al girului ─ care a operat înainte de deschiderea procedurii ─ nu se poate vorbi de un act sau o operațiune ulterioară deschiderii procedurii, ci dimpotrivă una anterioară acestui moment.

Astfel, girul ─ transmițând toate drepturile izvorâte din biletul la ordin ─ nu se confundă cu o plată în sensul remiterii unei sume de bani întrucât plata sumei de bani efectuată de emitentul biletului la ordin este întotdeauna subsecventă girului.

Remiterea spre încasare a unor bilete la ordin, chiar și girate de către debitoare anterior deschiderii procedurii insolvenței, în baza unui contract de credit în care aceste efecte de comerț aveau rolul de garanție,  nu echivalează cu valorificarea de către un creditor a unui bun din patrimoniul debitoarei gajat în favoarea acestuia.

În acelasi sens, nu se pot invoca prevederile art. 36 din legea nr 85/2006, câtă vreme toate drepturile izvorâte din biletele la ordine fuseseră transmise anterior deschiderii procedurii insolvenței în favoarea creditoarei.

(TRIBUNALUL BUCUREŞTI – SECŢIA A VII-A CIVILĂ

Sentinţa civilă nr.3539/16.09.2020

Judecător Andreea Alexandra Mateescu)

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti Secţia a VII a civilă  sub nr. *** la data de 28.02.2019, reclamanta *** prin administrator special  şi  administrator judiciar **, a formulat cerere de chemare în judecată în  contradictoriu cu pârâtul **., solicitând să se constate nulitatea absoluta a tuturor plăţilor efectuate de bancă fără  autorizarea şi  supravegherea administratorului judiciar, ulterior datei de 03.07.2013, urmare a derulării operaţiunilor de scont a instrumentelor de plată predate de reclamantă către instituţia bancară anterior deschiderii procedurii insolvenţei  şi ajunse la decontare (prin încasarea de către bancă a contravalorii filelor CEC şi  a biletelor la ordin) după data deschiderii procedurii insolvenţei în  ceea ce o priveşte pe reclamantă;  obligarea pârâtei  să  îi restituie/vireze suma de 2.335.010,08 lei în  contul unic de insolvenţă  al ***, reprezentând contravaloarea biletelor la ordin/file CEC predate băncii spre scontare anterior deschiderii procedurii insolvenţei  (03.07.2013) şi încasate de către bancă ulterior datei intrării în  insolvenţă.

În motivarea în fapt a cererii s-a arătat că la data deschiderii procedurii insolvenţei  -  03.07.2013, între ***. şi  ***. erau încheiate două acorduri de împrumut: FA1433/17.08.2011 şi  FA2332/14.12.2012, privind facilităţi de creditare urmare a derulării operaţiunilor de scontare. În  esenţă, scontul reprezintă operaţiunea prin care banca creditează posesorul unei poliţe nescadente cu valoarea netă a acesteia, prelevând dobânda şi  comisionul (taxa scontului) aferente creanţei. Creditul acordat prin scontare constituie un credit bancar pe termen scurt prin care se acordă împrumutatului un plafon sau o linie de creditare prin scontare.

La data intrării în  insolvenţă pentru cele două facilităţi FA1433/17.08.2011 şi FA2332/14.12.2012, erau introduse pe circuit file CEC şi bilete la ordin, cu scadenţa ulterioară datei intrării în  insolvenţă, în  cuantum de 2.335.010,08 lei (Anexa 2 - Situaţia biletelor la ordin introduse pe circuit) care s-au decontat şi  încasat de către bancă ulterior datei de 03.07.2013. Aceste instrumente de plată, file CEC şi  bilete la ordin, au fost introduse în circuitul bancar în  vederea încasării şi au fost girate băncii conform condiţiilor contractuale din acordurile de împrumut FA1433/17.08.2011 si FA2332/14.12.2012.

Conform acestor acorduri de scontare ulterior modificate prin acte adiţionale, s-a stabilit la art. 3 litera (a) primul alineat: "... trageri în  baza facturilor emise de împrumutat şi  girate cu cecuri/bilete la ordin, acceptate în  prealabil de Banca cesionate în  favoarea Băncii, aceste trageri neputand depasi 80% din valoarea fiecărui bilet la ordin/cec astfel girat;... " (Anexa 3). Aşadar, banca a acordat un împrumut reclamantei înainte de intrarea în insolvenţă, împrumut garantat cu cecuri/bilete la ordin, acceptate în  prealabil de bancă, fiind cesionate în  favoarea Băncii conform condiţiilor contractuale prevăzute la art. 4 litera b.

Totodată, s-a arătat că toate biletele la ordin/cecurile predate băncii, au fost acceptate de către aceasta în  conformitate cu dispoziţiile contractuale prevăzute în  cele două facilităţi de împrumut, iar Banca nu a prezentat niciun refuz al acestora astfel cum este prevăzut în  Legea 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, cu modificările şi  completările ulterioare precum şi  în  Legea 59/1934 asupra cecului cu modificările şi  completările ulterioare.

La data intrării în  insolvenţă soldul acestor facilitaţi de împrumut era 1.880.581,16 lei conform fişa cont scontare (Anexa 4), sold garantat cu cecuri/bilete la ordin în  suma totală de 2.335.010,08 lei din care 80% reprezintă suma de 1.868.008 lei. Ulterior datei de 03.07.2013 aceste bilete la ordin au fost încasate de Bancă fără ca aceasta să  înştiinţeze reclamanta de acest lucru încălcând dispoziţiile Legii nr. 85/2006 dar şi încheierea judecătorul sindic din 03.07.2013 prin care instanţa de judecata a dispus: "Ordona băncilor unde debitoarea are disponibil bănesc sa nu dispună de acesta fără ordin al administratorului judiciar, sub sancţiunea aplicării unei amenzi de la 4.000 lei la 10.000 lei, sau o răspundere pentru prejudiciul creat. "

Mai mult decât atât încasările efectuate de bancă urmare a decontării instrumentelor de plată ajunse la scadenţă (după data deschiderii procedurii insolvenţei  în  ceea ce o priveşte pe reclamantă) au fost supuse unei măsuri de executare silită nelegală de către banca pârâtă, fiind efectuate plăţi pentru stingerea soldului de 1.880.581,16 lei, măsura contrară atât  prevederilor art. 36 din Lg. 85/2006 cât şi dispoziţiilor art. 46 alin (2) din Leg. nr. 85/2006, deoarece s-au făcut plăţi fără  autorizarea şi supravegherea administratorului judiciar şi  eludarea dispoziţiilor judecătorului sindic.

Prin urmare, în  temeiul dispoziţiilor art. 46 alin (1) din Legea nr. 85/2006 : "(1) în afară de cazurile prevăzute la art. 49 sau de cele autorizate de judecătorul-sindic, toate actele, operaţiunile şi plăţile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii sunt nule. " s-a solicitat constatarea nulităţii absolute a tuturor plăţilor efectuate de bancă şi repunerea părţilor  în  situaţia anterioară, în  sensul obligării *** la virarea tuturor sumelor încasate după data de 03.07.2013 în  contul unic de insolvenţă  al **

În aceeaşi ordine de idei se impune a se învedera că în cadrul Raportului de expertiză contabilă judiciară dispus de instanţa de judecată şi  efectuat în  Dosarul nr. *** aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, Secţia a VII-a civila (Anexa 5 -Raport expertiza), întocmit de expert contabil *** având ca obiectiv "Să  se stabilească valoarea creanţei la data intrării în  insolvenţă  03.07.2013 formată din principal, dobânda curentă, dobânda restantă, penalităţi la dobânda restantă pentru cele trei acorduri de împrumut încheiate cu ***", expertul  a formulat următoarele răspunsuri:" De asemenea, ** după multe solicitări, ne transmite prin poştă un set de extrase de cont cu încasări doar până  la data de 26.08.2013 şi  respectiv extras cu sumele cumulate încasate până  la data de 01.10.2013, fără  precizarea că sunt extrasele de cont integrale şi  pe toate tipurile de conturi ale societăţii Andami Comp. Toate încasările efectuate de *** ulterior datei de 03.07.2013 le-am centralizat şi  le prezentam în  anexa 9." ; din care rezulta că suma încasată de ** este de 1.841.838.53 lei pentru perioada 03.07.2013 - 01.10.2013. (Anexa 6 = Anexa 9 la raport expertiza contabila judiciara). ** nu a putut face dovada că deţine vreo creanţă la data intrării în  insolvenţă  pentru celelalte acorduri de împrumut nr. FAl433/117.08.2011 şi  nr. FA2332114.12.2012 din documentele prezentate" . Mai mult decât atât, "*** a încasat după data intrării în  insolvenţă suma de 2.335.010,08 lei sumă pentru care nu a făcut dovada virării în contul unic de insolvenţă a debitoarei *** şi  pe care le-a reţinut cu explicaţia de diminuare principal.

În  ceea ce priveşte facilităţile: FA1433/17.08.2011 si FA2332/14.12.2012, expertul reţine  la pagina 18/19 din raport, faptul că ulterior datei de 03.07.2013 *** a încasat suma de 2.335.010,08 lei şi  mai mult decât atât sumele încasate după data de 03.07.2013 *** le-a reţinut cu titlul de diminuare principal fără să motiveze pentru ce acord de împrumut au fost reţinute iar la pagina 19/19 expertul precizează că suma pentru care nu a făcut dovada virării în contul unic de insolvenţă  al debitoarei *** şi  pe care le-a reţinut cu explicaţia de diminuare principal.

Întrucât  pârâta  a recunoscut că a încasat ulterior datei deschiderii procedurii, suma de 1.231.543,21 lei, sumă ce este declarată şi de ***. la pagina 4 din obiecţiunile la raportul de expertiza contabilă dispus in Dosarul nr. 21942/3/2013/a19, această sumă trebuia virată în contul unic de insolvenţă al ***. împreună cu diferenţa de până  la suma de 2.335.010,08 lei, aşa cum reiese din raportul de expertiza. (Anexa 7 - Obiectiuni raport *** ).

Totodată, prin Adresa nr. 80/19.12.2017, trimisă de ** către Tribunalul Buzău, pârâta recunoaşte că a încasat suma de 1.259.445,69 lei si 448,95 euro (Anexa 8) sumă de care *** a luat la cunoştinţă odată cu data depunerii raportului de expertiză contabilă din dosarul 21942/3/2013/al9.

Pârâta  a ascuns tot timpul faptul că a încasat suma de 2.335.010,08 lei, încălcând  astfel atât  dispoziţiile judecătorului sindic cât şi obligaţia legală de a vira sumele încasate în  contul unic de insolvenţă  al societăţii debitoare.

La data de 03.07.2013 pentru facilităţile de credit mai sus menţionate, reclamanta  avea un sold de rambursat în  cuantum de 1.880.581,16 lei. Pentru derularea operaţiunilor de scontare, ***avea depuse spre scontare/predate băncii în vederea încasării, bilete la ordin şi file CEC în  sumă totală de 2.335.010, 48 lei aşa cum reiese din anexa 2 - situaţia biletelor la ordin introduse pe circuit).

În  perioada 03.07.2013 - 26.08.2013, *** a încasat suma de 1.258.531,05 lei sumă ce provine din decontările biletelor la ordin scontate, aflate pe circuit la data de 03.07.2013, aşa cum reiese din Anexa 9 - Situaţie bilete la ordin încasate în perioada 03.07.2013 - 26.08.2013, sumă reţinută şi ascunsă de ***. La data de 26.08.2013 se mai aflau pe circuitul bancar, spre decontare, bilete la ordin în  sumă de 1.099.466,27 lei aşa cum reiese din Anexa 10 - Situaţie bilete la ordin rămase în  decontare la 26.08.2013. Toate sumele încasate în contul R027 EGNA 1010 0000 0030 7971 până  la data de 26.08.2013, totalizează 1.258.531,05 lei, aşa cum reiese din documentele puse la dispoziţie de *** şi din raportul de expertiză efectuat in Dos. nr. 21942/3/2013/al9.

În  perioada 27.08.2013 - 01.10.2013 s-a identificat încasarea sumei de 583.363,70 lei în  contul R068 EGNA 1010 0000 0028 9094. Suma transferată de 583.363,70 lei reprezintă 80% din totalul de 729.205 lei încasaţi de bancă în alt cont care nu a fost pus la dispoziţie cu scopul de a ascunde creanţa şi de a furniza informaţii trunchiate, (a se vedea Anexa 11 - Situaţie bilete ordin încasate în perioada 27.08.2013-01.10.2013).

Totodată, s-a arătat că toate biletele la ordin/cecurile predate băncii au fost acceptate de către aceasta în  conformitate cu dispoziţiile contractuale prevăzute în  contractul de împrumut, iar banca nu a prezentat niciun refuz al acestora astfel cum este prevăzut în  Legea 58/1934 asupra cambiei şi  biletului la ordin, cu modificările şi  completările ulterioare precum şi în  Legea 59/1934 asupra cecului cu modificările şi  completările ulterioare.

Prin urmare având în vedere dispoziţiile art. 50 din Legea 58/1934 asupra cambiei şi  biletului la ordin, cu modificările şi  completările ulterioare "Posesorul trebuie să  încunoştiinţeze pe girantul sau şi  pe trăgător despre neacceptare sau neplată, în  cele patru zile lucrătoare ce urmează zilei protestului sau zile prezentării, în  cele doua zile lucratoare ce urmează zilei în care a primit încunoştiinţarea, să  aducă la cunoştinţa girantului sau încunoştiinţarea primită, arîtând numele şi  adresele acelora care au făcut încunoştiinţările precedente; se va urma tot astfel până  la trăgător. Termenele aici arătate curg de la primirea încunoştiinţării precedente. Când, potrivit prevederilor alineatului precedent, o încunoştiinţare este făcută unui semnatar al cambiei, aceeaşi încunoştiinţare trebuie să  fie făcută, în  acelaşi termen, avalistului său. În  cazul când un girant n-a arătat adresa sa, sau a arătat-o într-un mod ilizibil, încunoştiinţarea  făcută girantului care îl  precede este îndestulătoare. Acel care e dator să  facă încunoştiinţarea, poate să  o facă în  orice formă chiar prin simpla înapoiere a cambiei. El trebuie să  probeze că a făcut încunoştiinţarea în  termenul prescris. Acest termen va fi socotit ca observat, dacă o scrisoare cuprinzând încunoştiinţarea a fost predată poştei în  termenul prescris. Acel care nu face încunoştiinţarea  în  termenul mai sus arătat, nu decade din dreptul de regres; el este răspunzător, dacă va fi locul, de paguba cauzată prin culpa sa, fără  însă  ca daunele interese să  poată întrece suma din cambie" prin neîncunoştiinţarea neacceptarii ori neplăţii vreunui bilet la ordin din cele girate Băncii, aceasta dovedeşte că a încasat toate biletele aflate pe circuitul bancar la data de 3.07.2013.

Faţă  de toate aceste considerente, s-a solicitat să  se ia act că pârâta a încasat ulterior datei de 03.07.2013, suma de 2.335.010,08 lei, fără  aprobarea şi  supravegherea administratorului judiciar, astfel cum prevede Legea 85/2006 sub a cărei incidenţă se află contestatoarea.

Demersul  juridic a fost fundamentat pe dispoziţiile art. 46 din Legea nr. 85/2006. Potrivit art. 46 alin. 1 din Leg. nr. 85/2006, în afară de cazurile prevăzute la art. 49 sau la cele autorizate de judecătorul sindic, toate actele, operaţiunile şi plăţile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii sunt nule. Nulitatea absolută, ca sancţiune de drept civil ce lipseşte actul juridic de efectele contrării normelor juridice edictate pentru încheierea sa valabilă, poate fi invocată de orice persoană care justifică un interes legitim. Efectul nulităţii constă  în  desfiinţarea raportului juridic născut din actul juridic lovit de această sancţiune şi prin acesta restabilirea legalităţii.

De asemenea, la soluţionarea pricinii s-a solicitat a se avea în  vedere pe de o parte consecinţe juridice defavorabile produse reclamantei prin încălcarea de către bancă a normelor de drept mai sus invocate iar pe de altă parte principiul maximizării averii debitoarei şi caracterul concursual al procedurii insolvenţei. Procedura reglementată de art. 46 din Legea nr. 85/2006 se înscrie în  categoria mijloacelor procesuale care asigură reconstituirea patrimoniului social în vederea acoperirii pasivului, alături de acţiunea în anularea transferurilor frauduloase.

În drept au fost invocate dispoziţiile art.194 şi următoarele Codul de Procedură Civilă, art.36. 46 din Legea nr.85/2006 prin raportare la art. 49 din Legea nr.85/2006.

În  dovedirea cererii s-au depus la dosar înscrisuri.

 La data de 24.05.2019 pârâta *** a formulat în  temeiul art. 201 alin. (1) si 205 alin. (1) NCPC, întâmpinare, solicitând respingerea acesteia ca lipsită de interes şi în subsidiar, ca neîntemeiată.

În motivarea cererii s-a arătat în fapt, potrivit celor precizate de însăşi  reclamantă, în  cuprinsul cererii de chemare în  judecată, facilităţile de creditare (FA 1433/17.08.2011 şi  FA2332/14.12.2012) oferite de pârâtă constau în  finanţarea în  avans a activităţii comerciale a Andami, în  considerarea unor încasări ulterioare de la clienţii săi prin instrumente de plată (file CEC şi  bilete la ordin). Finanţarea era garantată, inter alia, prin cesionarea "în  favoarea Băncii a creanţelor împrumutatului decurgând din Cecurile şi  Biletele la Ordin girate în  favoarea Băncii" - art. 7 lit. f din Acordul de împrumut nr. FA1433/17.08.2011; garanţie reală mobiliară de prim rang asupra conturilor curente ale împumutatului, deschise [...] la Banca, respectiv asupra tuturor şi oricăror sume (prezenta si viitoare) aflate, în  orice moment, în  soldurile creditoare ale acestor conturi - art. 7 lit. g din Acordul de imprumut nr. FA1433/17.08.2011; Drept de ipotecă mobiliară asupra soldurilor creditoare ale tuturor conturilor curente ale împrumutatului deschise la banca" - art. 6 lit. i din Acordul de imprumut nr. 2332/14.12.2012; Ipoteci imobiliare asupra unor bunuri proprietatea Andami.

Ulterior datei deschiderii procedurii insolvenţei *** în  dosarul nr *** al Tribunalului Bucureşti, contul bancar (deschis la ***) indicat de ***partenerilor săi comerciali în vederea virării sumelor a fost creditat cu suma totală de 1.231.543,21 RON. *** nu a permis ***efectuarea niciunei plăţi către terţi ulterior acestei date, sumele încasate fiind utilizate pentru stingerea parţială a debitelor înregistrate de aceasta în temeiul finanţărilor acordate de bancă.

S-a precizat că în  cadrul procedurii de insolvenţă a **i banca s-a înscris cu creanţe de 504.811,12 EUR si 689.959,98 RON, supuse actualizării cu accesorii ulterioare, având în  vedere calitatea sa de creditor garantat. Debitoarea a formulat contestaţie, ce face obiectul dosarului nr. 21942/3/2013/al9. În  cuprinsul acestei contestaţii, ***a solicitat înscrierea băncii în  tabelul creditorilor cu sumele de 502.238,74 EUR şi  689.557,30 RON, aşadar cu 2.572,40 EUR si 402,70 RON mai puţin faţă de sumele indicate de bancă. Pe baza cursului oficial de schimb valutar comunicat de BNR pentru data de 03.07.2013, de 4.42 RON/EUR, creanţa băncii era de aprox. 2.910.000 lei (susceptibila de actualizare, cu accesorii).

În  dosarul nr. ***, prin Sentinţa civilă nr. 1356/13.03.2019, executorie, instanţa a dispus următoarele: Admite contestaţia formulată de către debitoarea *** prin administrator special împotriva tabelului preliminar de creanţe şi în contradictoriu cu creditoarea intimata ***. Dispune diminuarea creanţei intimatei la sumele de 502.238,74 EUR şi 689.557,30 RON. Cu apel în 30 de zile de la comunicare ce se va depune la Tribunalul Bucureşti, secţia a Vll-a civilă.

 În ceea ce priveşte excepţia lipsei interesului în  promovarea acţiunii, prin raportare la modul de formulare a celor două capete de cerere (constatarea nulităţii absolute a aşa-ziselor plăţi efectuate şi obligarea băncii la restituirea sumei de 2.335.010,08 lei în  contul unic de insolvenţă  al ***), s-a apreciat că interesul procesual ar exista în  situaţia în  care Administratorul judiciar al *** ar putea valorifica suma respectivă în  interesul procedurii de insolvenţă .

O atare posibilitate nu se regăseşte în  speţă, având în  vedere modul legal de distribuire a sumelor obţinute din activele grevate cu sarcini ale debitorilor în  cadrul procedurilor de insolvenţă. Având în  vedere că în temeiul contractelor de facilitate de credit, banca se bucură de garanţie reală mobiliară asupra conturilor curente ale ***precum şi  de cesiunea creanţelor acesteia faţă de terţi, ce urmau a fi achitate cu ajutorul instrumentelor de plată, în speţă nu se pune problema efectuării de cheltuieli pentru valorificarea acestei garanţii şi nici nu există creanţe curente garantate tot cu ipoteca mobiliară asupra conturilor bancare.  Suma pretinsă de către Reclamantă prin prezenta este inferioară sumei cu care banca a solicitat înscrierea în  tabelul creditorilor acesteia, în  cadrul procedurii de insolvenţă  băncii i-ar fi distribuite cu prioritate (practic, in exclusivitate) sumele ce ajungeau în  contul ***

Astfel, chiar o eventuală anulare a operaţiunilor de stingere a creanţei sale ulterior datei de 03.07.2013 şi o virare în  contul unic de insovenţă  a sumelor corespunzătoare nu ar aduce niciun beneficiu concret debitoarei, administratorului judiciar sau celorlalţi creditori, întrucât creanţa băncii ar fi majorata şi sumele provenind de la tertii - clienţi ai *** ar reveni în  final, în  întregime, tot băncii.

În  consecinţă, în lipsa unei utilităţi a eventualei admiteri a acţiunii dovedeşte inexistenţa unui interes în  promovarea acesteia, impunându-se admiterea excepţiei lipsei interesului.

Potrivit art. 1617 alin. (1) NCC, referitor la condiţiile compensaţiei: "Compensaţia operează de plin drept de îndată ce există două datorii certe, lichide şi exigibile, oricare ar fi izvorul lor şi care au ca obiect o sumă de bani sau o anumită cantitate de bunuri fungibile de aceeaşi natură". În acelaşi sens statuează şi norma specială în  materie bancară, art. 2188 NCC: "în cazul în care între instituţia de credit şi client există mai multe raporturi juridice sau mai multe conturi, chiar şi în monede diferite, soldurile active şi pasive se compensează reciproc, afară de cazul în care părţile au convenit altfel."

În  speţă între părţi  s-au derulat trei contracte de împrumut (în  temeiul cărora reclamanta înregistra datorii certe, lichide şi  exigibile faţă  de bancă); contracte de cont bancar curent în  RON şi EUR (în  temeiul cărora reclamanta deţinea creanţe certe, lichide şi  exigibile faţă  de bancă, constând în  soldurile creditoare ale acestor conturi). Or, prin declaraţia de creanţa s-a operat compensarea creanţei băncii cu cea a debitorului, solicitând înscrierea în  tabelul preliminar cu creanţa actualizată ca urmare a compensării operate.

Debitorul însuşi (nu i s-a ridicat dreptul de administrare) şi administratorul judiciar, prin verificarea efectuată asupra declaraţiei de creanţa, au acceptat în  mod tacit compensarea între creanţa MBR şi  a debitorului, întrucât au contestat creanţa cu care banca s-a înscris exclusiv sub aspectul faptului că Banca a calculat dobânzi şi pentru data deschiderii procedurii - 03.07.2013.

Contestaţia ce a făcut obiectul dosarului nr. *** aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti a fost soluţionata în  sensul că judecătorul sindic a dispus înscrierea *** cu suma de 502.238, 74 Euro şi  689.557, 30 lei. Aşadar, deşi judecătorul sindic nu a validat concluziile expertului din dosarul nr. 21942/3/2013/al9, acţiunea din cauza de faţă  se bazează tocmai pe acea expertiză. Astfel, s-a solicitat să se constate că, pe măsură ce conturile curente ale *** conturi deschise la *** erau alimentate ca urmare a plăţilor efectuate de clienţii societăţii, opera compensaţia de drept cu restantele înregistrate la creditele acordate de bancă.

În  cuprinsul acţiunii introductive (pag. 7), reclamanta a invocat art. 50 din Legea nr. 58/1934, încercând a acredita ideea că *** este prezumata a fi încasat integral instrumentele de plata aduse ca garantie/girate, pe motiv ca banca nu ar fi încunoştiinţat eventualele cazuri de neplată. Deşi citează integral acest articol, reclamanta ignoră teza finală  „Acel care nu face încunoştinţarea în termenul mai sus arătat, nu decade din dreptul de regres; el este răspunzător, dacă va fi locul, de paguba cauzată prin culpa sa, fără însă ca daunele interese să poată întrece suma din cambie."

În  consecinţă, se impune respingerea ca neîntemeiată a susţinerii reclamantei privind existenţa unei prezumţii irefragabile a încasării de către bancă a sumei de 2.335.010,08 lei, respectiv valoarea nominală însumată a instrumentelor de plată scadente după data deschiderii procedurii insolvenţei Andami, 03.07.2013. Dimpotrivă,  valoarea totală a acestor încasări a fost de 1.231.543,21 lei. Aceste sume încasate după data intrării în  insolvenţă  din CEC/BO aflate pe circuit sunt evidenţiate în  extrasul contului colector pe ataşat, ele diminuând principalul celor două facilitaţi până  la valoarea înscrisă în  cuprinsul declaraţiei de creanţă emisă la 02.09.2013 - total încasări 1.231.543, 21 Lei. Aceeaşi suma este evidenţiata si in extrasele de cont ataşate expertizei realizate în  dosarul **** (dosar soluţionat prin hotărâre executorie, prin care judecătorul sindic a dispus inscrierea noastră la masa credala a debitoarei *** cu suma de 502.238, 74 Euro si 689.557, 30 lei.

Pârâta a mai arătat că de la data deschiderii procedurii se suspendă toate acţiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale. Textul de lege prevăzut de art. 36 a fost respectat de bancă, întrucât  s-a depus declaraţie de creanţă, urmând a realiza toate drepturile în  cadrul procedurii de insolvenţă.

În  ceea ce priveşte art. 46 si 49 din Legea 85/2006 debitorul care intenţionează să  se pună sub protecţia legii în vederea reorganizării activităţii sale va trebui să definească fără echivoc operaţiunile curente „business as usual" pe care trebuie să  le desfăşoare astfel încât  interesul creditorilor să nu fie prejudiciat în perioada de observaţie, perioadă în  care creditorii trebuie să  se decidă dacă acceptă sau nu planul de reorganizare propus. Or, Banca finanţase societatea Andami, iar pentru fiecare tragere din împrumut, se girau în  favoarea băncii cecuri si/sau bilete la ordin emise de furnizorii/partenerii comerciali ai debitoarei. Aceste instrumente de plată  erau girate/cesionate în  favoarea băncii, aceasta devenind astfel, posesor al acestora.

Potrivit art. 16 din Legea nr. 58/1934, girul transmite toate drepturile izvorâte din cambie. Reîntregirea limitei (sumei trase) se realiza prin încasarea sumelor stipulate in respectivele bilete la ordin în contul împrumutatului deschis la ***

 Aşadar, nu sunt indeplinite  condiţiile prevăzute de art. 46 coroborat cu art. 49 din Legea 85/2006, pentru că  debitorul nu a efectuat nicio plată către creditorul ***. Legea foloseşte terminologia de „operaţiunile si plăţile efectuate de debitor", ceea ce nu se regăseşte în  cazul de faţă. Plăţile nu au fost făcute de debitor, ci de emitenţii/giranţii biletelor la ordin respective, alţii decât debitorul ***

Totodată, art. 49 instituie o excepţie de la art. 46, în  sensul că dacă nu i-a fost ridicat dreptul de administrare, va putea să  continue desfăşurarea operaţiunilor curente şi  poate efectua plăţi către creditorii cunoscuţi. Or, asa cum s-a arătat, debitorul nu a efectuat nicio plată către creditorul MBR. În  concluzie, pentru toate aceste motive, s-a  solicitat respingerea cererii de chemare în  judecată ca lipsită de interes  şi în subsidiar ca neîntemeiată .

În  drept, au fost invocate  prevederile citate din cuprinsul NCC, NCPC, ale Legii nr. 85/2006 si ale Legii nr. 58/1934.

Analizând actele cauzei civile de faţă, instanţa reţine următoarele:

În fapt, prin sentinţa civilă 6609 pronunţată la data de 03.07.2013 în dosarul nr. *** instanţa a admis cererea debitoarei şi a dispus intrarea debitoarei ***. în procedura generală a insolvenţei, fiind desemnat ** în calitate de administrator judiciar provizoriu. Ulterior, prin sentinţa civilă nr. 819 din 14.02.2018 instanţa a respins cererea de confirmare a planului de reorganizare, în temeiul art. 102 alin. 3 coroborat cu art. 107 alin. 1 lit. B din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, a dispus intrarea în faliment prin procedura generală a debitorului **, fiind desemnat *** în calitate de lichidator judiciar.

În drept, în conformitate cu art. 46 alin. 1 din Legea 85/2006, „În afară de cazurile prevăzute la art. 49 sau de cele autorizate de judecătorul-sindic, toate actele, operaţiunile şi plăţile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii sunt nule”.

Din analiza corelată a dispoziţiilor art. 46 raportat la cele ale art. 49 din Legea 85/2006, se reţine că mecanismul reglementat de art. 46 din legea 85/2006 are drept premisă existenţa unor acte/operațiuni/plăți efectuate de debitor. Or, prin prezenta cerere se contestă şi se solicită anularea încasărilor biletelor la ordin pe care debitoarea le-a girat în favoarea intimatei, fără o înştiinţare prealabilă. Este adevărat că această operaţiune ar putea conduce la diminuarea patrimoniului debitoarei iar procedura reglementată de art. 46 din Legea nr. 85/2006 se înscrie în categoria mijloacelor procesuale care asigură reconstituirea patrimoniului social în vederea acoperirii pasivului, însă aceasta nu poate fi aplicată cât timp condiţia premisă nu este îndeplinită, anume existenţa unei plăţi efectuată de debitoare.

De altfel raţiunea legiferării nulităţii prevăzută de art. 46 are în vedere protejarea patrimoniului debitoarei de plăţile efectuate de reprezentaţii debitoarei, care exced dispoziţiilor art. 49 sau ale judecătorului sindic şi conduc la diminuarea patrimoniului societăţii. Or, plăţile solicitate a fi anulate nu reprezintă plăţi efectuate de debitor după deschiderea procedurii, ci plăţi efectuate de către terţe societăţi comerciale, în baza biletelor la ordin emise de către acestea în favoarea debitoarei. Mai mult, chiar în cuprinsul acţiunii contestatoarea invocă nerespectarea dispoziţiilor legii cambiale şi a obligaţiei băncii de a nu dispune de disponibilul din conturile debitoarei, existenţa unei executări silite nelegale, prevederi ce nu au legătură cu acţiunea în anulare prevăzută de art. 46 pe care a fost întemeiată acţiunea.

Dând eficienţă considerentelor mai sus expuse, instanţa va respinge ca inadmisibilă acţiunea.

 

Prin decizia civilă nr.1012/08.06.2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VI-a Civilă în dosarul nr. 5841/3/2019 hotărârea instanţei de fond a devenit definitivă, prin respingerea apelului ca nefondat.