Reziliere contract

Dosar nr. ****

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI - SECŢIA A VII-A CIVILA

Sentinţa civilă nr 5039

ŞEDINŢA PUBLICĂ DE LA 15.10.2021

Tribunalul constituit  din:

PREŞEDINTE – JUDECATOR SINDIC — ***

GREFIER — ***

Pe rol se află soluţionarea cauzei civile, având ca obiect  reziliere contractului  nr.92/115828/19.02.2015, formulată de reclamantul *** în contradictoriu cu pârâţii ***, şi cererea reconvenţională formulată de către **, prin administrator special **administratorul judiciar **, în contradictoriu cu reclamantul-pârât ***

Dezbaterile au avut loc în şedinţa din data de 17.09.2021, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată care face parte integrantă din prezenta, când, tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv  pronunţarea la data de 01.10.2021 și 15.10.2021.

TRIBUNALUL

I. Prin cererea de chemare în judecată introdusă pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a VII-a Civilă la data de 18.05.2021 şi înregistrată sub nr. ***, reclamanta ****a solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa în contradictoriu cu pârâta ***., să dispună rezilierea contractului nr. 92/115828/19.02.2015 din culpa de neexecutare a cocontractantului **; constatarea intervenirii rezilierii de drept contractului nr. 92/115828/19.02.2015 începând cu data primirii adresei nr. 92/37018/10.05.2021, ca urmare a lipsei dovezii de prelungire a garanţiei de bună execuţie de către cocontractant, în condiţiile sub-clauzei 15.2 raportat la sub-clauza 4.2 din contract; şi obligarea pârâtei la plata tuturor cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

În motivare în fapt, reclamata a arătat că în data de 19.02.2015, între ** şi asocierea *** s-a încheiat acordul contractual 92/11528/19.02.20151, având ca obiect „Proiectare şi execuţie pentru realizarea *** 3", după aproximativ 6 luni de la semnarea contractului, antreprenorul *** a intrat în insolvență, drept urmare *** a dat dovadă de bună-credinţă, şi nu a denunţat contractul pentru culpa şi/sau pentru starea de insolvenţă a societăţii *** în termenul de 3 luni, stabilit de lege în acest sens.

S-a menţionat că, durata de execuţie a lucrărilor a fost de 12 luni, calculată de la data începerii efective a lucrărilor, astfel, termenul de finalizare al lucrărilor a fost stabilit prin negocierea părţilor pentru data de 04.09.2017. Perioada de garanţie fiind de 48 luni de la data semnării procesului verbal de recepţie la terminarea lucrărilor.

*** a precizat că a dat curs mai multor extensii de timp, ultima extensie acordata a expirat în data de 28.09.2020, cu toate acesta, la peste 4 ani de zile de la data expirării perioadei iniţiale de execuţie, antreprenorul nu a executat nici măcar un procent de aproximativ 38% din totalul lucrărilor la care s-a obligat faţă de ****. în acest moment, intimata *** nu mai are capacitate economică şi financiară de a continua executarea contractului.

Conform raportului nr.19B/8226/10.03.20212, antreprenorul a micşorat considerabil prezenţa numărului de utilaje şi numărului de muncitori de pe şantier în perioadele de timp favorabile pentru execuţia lucrărilor şi 1-a majorat spre finalul expirării perioadei de execuţie, cu scopul de a dovedi executarea de lucrări.

Contrar poziţiei **, că acesta execută contractul, reclamata a arătat că, majoritatea sub-contractanţilor/furnizorilor/prestatorilor acestuia nu au fost plătiţi de către ** pentru lucrările executate, astfel acumulând datorii către sub-contractanţi în cuantum de peste 43 milioane lei.

Ca urmare a situaţiei reclamata a transmis către antreprenorul *** înştiinţare nr.92/19750/11.03.20215 de reziliere a contractului, în temeiul sub-clauzei 15.2, lit. a) b), c) lit. i). din contract. În data de data de 17.03.2021 antreprenorul a formulat o cerere de ordonanţă preşedinţială prin care a solicitat instanţei să dispună suspendarea efectelor înştiinţării de reziliere până la judecarea cererii privind anularea respectivei înştiinţări. Cererea antreprenorului a fost judecată de către Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a Civilă şi a fost admisă în totalitate prin sentinţa civilă nr. nr.794/20216 pronunţată în dosarul nr. *** reclamata a formulat apel faţă de sentinţa civilă 794/2021, iar instanţa de control judiciar, în rejudecare, a admis parţial a cererea de apel a *** în sensul că a menţinut capătul de cerere privind suspendarea efectelor înştiinţării de reziliere (intenţiei de a rezilia) până la judecarea fondului cauzei.

S-a menţionat că, în data 10.05.2021 reclamata a transmis către ** documentul nr. 92/37018/10.05.2021, prin care i se aduce la cunoştinţă de faptul că înţelegerea contractuală încetează de drept, pentru lipsa prelungirii garanţiei de bună execuţie.

Reclamata precizează că înţelegerea contractuală nr. 92/11528/19.02.2015 a fost menţinută de drept ca fiind valabilă, în temeiul art. 123 alin. (1) din Legea 85/2014 prin aceea că nici una dintre părţi nu a înţeles să-l denunţe în termenul de 3 luni stabilit de lege.

S-a mai arătat că, durata contractului a fost de 16 luni, din care 4 luni pentru proiectare, iar  termenul de finalizare al lucrărilor este 04.09.2017. Perioada de garanţie fiind de 48 luni de la data semnării procesului verbal de recepţie la terminarea lucrărilor.

Dreptul de acces pe şantier şi posesia şantierului i-a fost acordat antreprenorului in data de 09.05.2016, iar începând cu data de 25.01.2018 reclamata a emis înştiinţările de revendicare nr.11, 15, 16 privind progresul lucrărilor şi mobilizarea antreprenorului in amplasamentul secţiunii de autostrada, mai mult, având în vedere slaba mobilizare şi progresul fizic înregistrat de către antreprenor, în conformitate cu prevederile contractuale, *** a solicitat inginerului sa emită înştiinţării de remediere precum şi o instrucţiune privind necesitatea mobilizării antreprenorului în şantier.

Prin urmare, inginerul a solicitat antreprenorului să mobilizeze resurse de munca şi să procedeze urgent la execuţia lucrărilor întârziate, în aşa maniera încât progresul lucrărilor la data de 15.12.2018 să fie conform programului de execuţie revizia 15.3 aprobat de către inginer. În consecinţă, antreprenorul nu a reuşit sa redreseze situaţia contractuală până pe data de 15.12.2018 şi nu a dat curs instrucţiunii inginerului.

Prin intermediul înştiinţării de remediere nr. 2 inginerul a monitorizat progresul lucrărilor în şantier comparat cu memorandumul semnat în data de 31.01.2019 între beneficiar şi antreprenor. Totodată, inginerul constata că, antreprenorul fără să aibă justificări rezonabile, nu a reuşit să respecte angajamentele asumate în cadrul memorandumului.

Prin intermediul înştiinţării de remediere nr. 3 inginerul a monitorizat progresul lucrărilor în şantier comparat cu programul de execuţie revizia 17.2 aprobat de către inginer, considerând că evoluţia lucrărilor este nesatisfăcătoare, iar ca urmare inginerul a constatat că antreprenorul, fără să aibă justificări rezonabile, nu a reuşit să respecte angajamentul asumat în cadrul programului de execuţie revizia 17.2. Ca urmare, inginerul a notificat antreprenorul ca până la data de 31 august 2019 să se mobilizeze pentru recuperarea întârzierilor aferente stadiilor angajate în cadrul programului de execuţie revizia 17.2.

În data de 11.05.2020, s-a convenit executarea *** de către C***., dar DGOIT a transmis un răspuns defavorabil, singura soluţie viabila în vederea deschiderii traficului de pe contractul 2A2 fiind executarea acestuia cu antreprenorul.

Având în vedere faptul că antreprenorul nu a dat curs înştiinţărilor de remediere; după deschiderea traficului rutier pe *** din data de 18.09.2020, a redus considerabil ritmul de execuţie al lucrărilor (în anul 2020). La data deschiderii traficului 18.09.2020 progresul fizic era de 36,81%, iar la data prezentei progresul fizic înregistrat pe Contract este de 37,86%, antreprenorul înregistrând un progres de aproximativ 1% in ultimele 5 luni; înregistrează datorii la subantreprenori/furnizorii de materiale (aprox. 43 milioane lei); a abandonat lucrările şi nu demonstrează în alt fel intenţia de a continua îndeplinirea obligaţiilor din cadrul contractului, în conformitate cu Sub-clauza 15.2 (Rezilierea Contractului de către Beneficiar) beneficiarul va fi îndreptăţit să rezilieze contractul.

Referitor la constatarea intervenirii rezilierii de drept contractului nr. 92/115828/19.02.2015, începând cu data primirii adresei nr. 92/37018/10.05.2021, ca urmare a lipsei dovezii de prelungire a garanţiei de bună execuţie, în condiţiile sub-clauzei 15.2 raportat la sub-clauza 4.2 din contract, beneficiarul va fi îndreptăţit să rezilieze contractul.

Motivele care stau la baza acestui motiv de reziliere sunt că în data 14.01.2021 Curtea de Apel Bucureşti a hotărât să deschidă procedura de faliment a ****., prin urmare, reclamata a solicitat antreprenorului ca până la data de 09.04.2021 să prezinte o nouă Scrisoare de Garanţie de Bună Execuţie pentru contractul de referinţă, având în vedere că după data de 14.04.2021 valabilitatea acesteia va înceta de drept, astfel cum stabileşte prima teză a alin. (32) al art. 262 din Legea nr. 85/2014.

Până la data de 14.04.2021 antreprenorul nu a făcut dovada şi nu a transmis către *** o nouă scrisoare de garanţie de bună execuţie pentru contractul de referinţă emisă în acelaşi format şi aceiaşi termeni şi condiţii ca scrisoarea de garanţie de bună execuţie iniţială.

În data 10.05.2021 reclamanta a transmis către antreprenorul *** documentul nr. 92/37018/10.05.2021, prin care i se aduce la cunoştinţă de faptul că înţelegerea contractuală încetează de drept, pentru lipsa prelungirii garanţiei de bună execuţie. Existenţa valabilităţii garanţiei de bună execuţie pe toată perioada executării contractului este prevăzută sub condiţie rezolutorie.

Pentru toate aceste considerente, instanţa de judecată nu trebuie să facă altceva decât să constate incidenţa condiţiei rezolutorii şi legalitatea rezilierii contractului nr. 92/115828/19.02.2015 pentru lipsa prelungirii garanţiei de bună execuţie.

În drept, a invocat art. 123 alin. (3) din Legea nr. 85/2014, precum şi cele invocate în cuprinsul prezentei.

În probatoriu, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, precum şi de orice alte mijloace legale de probă a căror necesitate va rezulta din dezbateri.

La data 08.06.2021 pârâtul *** a depus la dosarul cauzei întâmpinare si cerere reconvențională, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce va pronunţa, să dispună pe calea întâmpinării în temeiul art. 248 rap. la art. 139 C. proc. civ., admiterea excepţiei conexităţii prezentei cauze cu dosarele cu nr. unic *** şi ***, în temeiul art. 248 rap. la art. 193 C. proc. civ., a invocat excepţia prematurităţii şi a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca prematură, solicitând totodată respingerea cererii de chemare în judecată, ca nefondată, iar pe calea cererii reconvenționale în principal: i. obligarea ** ca, în termen de 30 de zile de la pronunţarea hotărârii judecătorului-sindic, să redacteze si să semneze actul adiţional şi întreaga documentaţie contractuală pentru acceptarea *** ca subcontractor, în conformitate cu sub-clauza 4.4 a acordului contractual nr. 92/11528/19.02.2015; ii. obligarea ** ca, în termen de 30 de zile de la data pronunţării hotărârii judecătorului-sindic să semneze convenţia privind constituirea comisiei de adjudecare a disputelor şi a oricărui alt act juridic necesar pentru derularea activităţii acestei comisii; iii. anularea tuturor actelor juridice emise de reclamanta-pârâtă în perioada 11.03.2021 şi 04.06.2021 în legătură cu acordul contractual nr. 92/11528/19.02.2015; iv. constatarea caracterului abuziv şi al nulităţii absolute a sub-clauzei 14.2 din CSC, ultimele două alineate, în temeiul Legii nr. 72/2013; v. obligarea ***a plata către *** a sumelor cuvenite pentru Revendicările Contractuale nesoluţionate, precum şi penalităţi contractuale (costuri de finanţare), estimate la 41.809.728,21lei, în temeiul sub-clauzelor 20.1 şi 14.8 din acordul contractual nr. 92/11528/19.02.2015; vi. anularea cererii de plată nr. 31559/19.04.2021 şi obligarea reclamantei-pârâte la restituirea sumei de 16.711.541,90 lei, executată de reclamanta-pârâtă din scrisoare de garanţie bancară nr. 00888-02-0300486 emisă de *** şi în subsidiar să dispună rezilierea acordului contractual nr. 92/11528/19.02.2015, din culpa reclamantei-pârâte, în temeiul sub-clauzei 16.2 c); vii. obligarea ** la plata către *** a sumei de 394.862.121 lei cu titlu de daune-interese, reprezentate de: - 265.000.000 lei, reprezentând beneficiul nerealizat, constând în profitul aferent Acordul Contractual nr. 92/11528/19.02.2015 şi Acordului Contractual nr. 92/33009/10.05.2017, contracte încheiate de reclamantă cu pârâta; - 129.862.121 lei, alte daune-interese; viii. obligarea *** la restituirea către *** a sumei de 10.640.183,69 lei, în temeiul sub-clauzei 14.3 din Acordul Contractual 92/11528/19.02.2015, reprezentând Garanţie de Reţinere, reţinută de reclamanta-pârâtă la acest moment; precum şi obligarea reclamantei la achitarea cheltuielilor de judecată ce vor fi cauzate în această fază procesuală.

In motivarea in fapt a cererii s-a arătat că competenţa judecătorului-sindic în soluţionarea prezentei cauze a fost reţinută prin sentinţa civilă 72/F/2021 pronunţată în dosarul ***, regulator de competenţă. Astfel, s-a apreciat că dispoziţiile art. 123 alin. 3 din Legea nr. 85/2014 conferă competenţa exclusivă a judecătorului - sindic atât în ceea ce priveşte acţiunea în realizare prin care se urmăreşte rezilierea judiciară a contractului, cât şi în ceea ce priveşte acţiunea în constatare a nulităţii declaraţiei unilaterale de reziliere în cadrul căreia sunt supuse discuţiei aceleaşi aspecte legate de neexecutarea culpabilă a contractului de către debitor.

În motivarea în fapt a cererii a arătat că, în data de 19.02.2015 asocierea *** (lider de asociere), *** şi *** a semnat acordul contractual nr. 92/11528, prin intermediul căreia, în urma raportului de atribuire a contractului de achiziţie publică, beneficiarul (***) a acceptat oferta antreprenorului (asocierea), în vederea executării şi finalizării Contractului de Proiectare şi Execuţie pentru realizarea ****

În data de 24.08.2015, societatea ** a intrat în procedura generală de insolvenţă, potrivit încheierii pronunţate în dosarul nr. *** aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, Secţia a VII-a Civilă. Contractul a făcut obiectul analizei administratorului judiciar şi a fost menţinut în condiţiile art. 123 alin. (1) din Legea 85/2014, iar măsura practicianului în insolvenţă nu a fost niciodată contestată.

S-a menţionat că, ordinul de începere a fost acordat începând cu data de 04.05.2016. iar autorizaţiile de construire au fost emise începând cu data de 15.11.2017. Astfel, ca urmare a întârzierii proiectului generate de emiterea acestora cu întârziere, societatea a efectuat cheltuieli suplimentare în perioada respectivă de aproximativ 7 milioane lei.

Totodată, în vederea asigurării necesarului de finanţare pentru realizarea proiectului, prin hotărârea adunării creditorilor din data de 01.11.2016, a fost aprobată acordarea finanţării non-cash sub forma unei scrisori de garanţie bancară pentru avans în sumă de 43.260.000 lei, în vederea accesării avansului pentru derularea proiectului.

Ca atare, *** a emis scrisoarea de garanţie bancară pentru suma de 43.258.265,00 lei, valoare diminuată prin amendamente (acte adiţionale) încheiate succesiv, până la suma de 33.424.463,26 lei.

În data de 24.07.2018. judecătorul-sindic a confirmat planul de reorganizare a activităţii societăţii ***, iar în data de 12.03.2021, *** a comunicat asocierii înştiinţarea de reziliere a contractului de lucrări nr. 92/11528/19.02.2015. Potrivit înştiinţării, efectele acesteia se vor realiza la 14 zile de la data înştiinţării, respectiv la data de 25.03.2021, invocându-se rezilierea de drept şi fără necesitatea îndeplinirea vreunei alte formalităţi.

Faţă de înştiinţarea recepţionată, ***, a comunicat, în data de 16.03.2021,adresa nr. 2122 la ***, prin intermediul căreia a înţeles să precizeze că respinge notificarea de reziliere şi constatarea rezilierii pentru pretinsa culpă a societăţii debitoare/insolvente nu poate interveni decât în conformitate cu condiţiile speciale ale art. 123 alin. (3) din Legea 85/2014, fiind vorba de o situaţie de excepţie.

** precizează faptul că, faţă de pretinsele argumente enumerate de beneficiar, respectiv motivele înştiinţării, argumentele aduse în discuţie de către beneficiar sunt strict bazate doar pe înştiinţările de remediere transmise de către inginer şi faţă de care, nu au fost/nu sunt luate în considerare niciunul dintre răspunsurile transmise de antreprenor la fiecare dintre acestea şi nici înştiinţările de revendicare emise de către antreprenor.

De asemenea, până la data curentă nu au fost soluţionate de către beneficiar o serie de evenimente şi/sau circumstanţe ce au afectat şi afectează în continuare în mod constant derularea şi implementarea contractului, redate în cuprinsul adresei.

În urma analizării contractului şi a derulării acestuia, efectuată atât de reprezentanţii **, cât şi de către administratorul judiciar **** şi de către creditorul majoritar ** s-a agreat solicitarea anulării înştiinţării de reziliere înreg. sub nr. 92/19750/11.03.2021, faţă de nerespectarea art. 123 alin. (3) din Legea 85/2014.

S-a apreciat faptul că, prezenta cauză este de competenţa judecătorului-sindic, dată fiind starea de insolvenţă, respectiv reorganizare în care se regăseşte ***, prin raportare la prevederile art. 45 alin. (2) teza I din Legea 85/2014, potrivit cărora atribuţiile judecătorului-sindic sunt limitate la controlul judecătoresc al activităţii administratorului judiciar şi/sau al lichidatorului judiciar şi la procesele şi cererile de natură judiciară aferente procedurii insolvenţei. Totodată, situaţia contractelor în derulare reprezintă o situaţie specială, clar reglementată în cuprinsul Legii 85/2014, orice aspect cu privire la această materie fiind specifică procedură şi, prin urmare, de competenţa judecătorului- sindic.

Având în vedere că societatea *** este supusă dispoziţiilor Legii 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, s-a subliniat necesitatea respectării prevederilor din legea specială, cu precădere a art. 123 alin. (3) teza finală, potrivit cărora un contract încheiat anterior deschiderii procedurii insolvenţei şi menţinut (situaţie aplicabilă Contractului ***, cocontractantul poate solicita rezilierea acestuia pentru culpa debitorului exclusiv pe cale judiciară, prin formularea unei cereri adresate judecătorului-sindic.

A permite unui cocontractant al unui debitor în insolvenţă să emită declaraţie de reziliere unilaterală, fără un minim control al judecătorului sindic, periclitează: atât şansele de redresare ale debitorului, care, până la soluţionarea unei acţiuni pe fond împotriva respectivei declaraţii, trebuie să suporte consecinţele pe care aceasta le produce,dar şi realizarea creanţelor celorlalţi creditori din procedură care, similar, suportă consecinţele unei declaraţii de reziliere ce poate fi ulterior constatată ca fiind abuzivă.

Astfel, Legea insolvenţei prevede posibilitatea rezilierii unui contract menţinut - deci trecut prin filtrul administratorului judiciar şi al judecătorului sindic - exclusiv pe cale judiciară, indiferent dacă părţile au reglementat anterior şi un mecanism de reziliere convenţională.

S-a precizat că, comunicarea înştiinţării de reziliere de către *** fără respectarea prevederilor speciale incidente reprezintă o încercare a **** de a se sustrage controlului judecătorului-sindic, obligatoriu din perspectiva dispoziţiilor legale la care s-au referit anterior.

În speţă, rezilierea contractului aferent proiectului *** generează riscul major al eşuării planului de reorganizare, precum şi intrarea în faliment a societăţii debitoare, cu efecte ireversibile atât pentru debitor, cât şi pentru creditorii societăţii.

Cu privire la consecinţele patrimoniale negative asupra patrimoniului ***provenite din rezilierea contractului aferent proiectului ***, s-a solicitat să se aibă în vedere că restul de executat pe proiect este de 183.917.813,95 lei exclusiv TVA.

În situaţia în care societatea ar continua derularea proiectului, indicele de actualizare al contractului conform INS (Institutul National de Statistica ) valabil la această dată este de 29% însumând un total de 237.253.980 lei( un plus comercial in valoare de 53.336 166 lei la care se adaugă TVA totalizând 63.470.037,58 lei. Totodată, la aceste sume se adaugă reţinerile succesive aflate într-un cont specializat la trezorerie, de aproximativ 11.850.000 lei, ce se returnează: 70% la recepţia lucrărilor şi 30% la recepţia finală. Aceste sume de bani ar fi putut fi utilizate în integralitate în condiţiile primirii unei poliţe de asigurare în condiţiile acceptării subcontractorului.

Prin urmare, plusul adus din contract provenit din actualizările de preţ şi din utilizarea sumelor reţinute ar cumula un total de 75.320.037,58 lei, ce s-ar utiliza până la finalul contractului, în vederea acoperirii creanţelor faţă de prestatori, furnizori, subcontractori etc şi creşterea şanselor de redresare a companiei.

Întrucât *** nu a uzitat de prevederile art. 123 alin. (3) din Legea 85/2014 şi nu a investit judecătorul-sindic cu o cerere în reziliere pentru culpa debitorului, se constată faptul că se impune anularea efectelor înştiinţării de reziliere.

Totodată, reclamantele au solicitat instanţei să constate faptul că motivele invocate de către *** în cuprinsul înştiinţării nu sunt acceptate de către ****

Prin intermediul prezentei cereri, s-a mai solicitat instanţei să constate faptul că reclamantele resping notificarea de reziliere, culpa în derularea contractului aparţinând beneficiarului ***, acest aspect fiind redat în cuprinsul adresei înreg. la sediul *** sub nr. 2122/16.03.2021.

Inclusiv în cadrul rapoartelor lunare transmise de către antreprenor, sunt din nou menționate aceleaşi subiecte, respectiv problematicile cu care se confrunta antreprenorul îndesfășurarea contractului, în cadrul cap. 2.2 evenimente şi circumstanţe care pot periclita terminarea lucrărilor faţă de care, beneficiarul nu a înregistrat nicio acţiune.

Totodată, până la data prezentei nu au fost soluţionate de către beneficiar o serie evenimente şi/sau circumstanţe ce au afectat şi afectează în continuare în mod constant derularea şi implementarea prezentului contract.

S-a solicitat instanței să constate, de asemenea, perioada de desfăşurare a proiectului, respectiv a datelor la care au fost acordate ordinul de începere, data predării amplasamentului şi emiterea acordurilor de mediu şi a autorizaţiilor de construire, aspecte relevante în constatarea culpei beneficiarului în derularea proiectului.

Având în vedere motivele expuse, rezultă cu certitudine faptul că în prezenta cauză nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de sub-clauza 15.2 lit. a), b) şi c) pct. i) din condiţiile speciale ale contractului de lucrări pentru rezilierea contractului de către beneficiar.

S-a menționat că, în ceea ce priveşte prev. art. 15.2 lit. b) cu privire la abandonarea lucrărilor, s-a subliniat faptul că nici din corespondenta contractuala, nici din conduita antreprenorului în executarea contractului nu rezultă că antreprenorul ar fi abandonat lucrările și nu rezultă că antreprenorul nu a avut intenția de a continua îndeplinirea obligaţiilor din cadrul contractului. S-a învederat faptul că beneficiarul nu a menţionat în înştiinţare actele sau faptele concrete ale antreprenorului care ar proba abandonarea lucrărilor sau intenţia antreprenorului de a continua îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din contract.

S-a mai subliniat totodată faptul că antreprenorul a depus prin adresa 9391/03.03.2021, către Inginer *** și spre știința *** calculul extensiei de timp la care este îndreptățit ca urmare a modificărilor legislative M.Of. 126/09.02.2018 ordinul nr. 6970/1779/2017, în cuantum de 282 zile, aşteptând modul de soluţionare.

Pentru toate aceste motive, s-a solicitat anularea efectelor înştiinţării de reziliere nr. 92/19750/11.03.2021 emisă de către ***, cu consecinţa menţinerii contractului în vigoare.

S-a solicitat instanței să aibă în vedere faptul că „instiintarea la reziliere" este un veritabil act de reziliere și nu doar o înștiințare la reziliere, având în vedere faptul că ne este comunicat efectul acestui act și mai ales acest act al înstiințării are ca efect direct și „de drept", rezilierea de drept fără o altă notificare prealabilă, iar în acelaşi timp nu are indicate în aceaste acte pe care beneficiarul le consideră îndestulătoare și care ar trebui realizate de către reclamantă pentru ca efectul unei rezilieri să nu fie produs.

În opinia reclamantelor înștiintarea contestată este o reală reziliere și iîn temeiul art 32 -36 CPC, se consideră că reclamantele au legitimarea și interesul dovedit astfel încât prezenta cauză să fie admisă astfel cum a fost solicitată.

În subsidiar, față de efectul contractului pentru o astfel de înștiințare la reziliere în temeiul art 34 alin. (3) CPC de asemenea le este devoalat și justificat interesul conform legii pentru a se putea formida prezenta cerere și a solicita admiterea acesteia corespunzător.

La data de 17.05.2021, reclamanta *** a depus la dosarul cauzei întâmpinare la cererea reconvenţională, invocând pe cale de excepţie:

- Excepţiei necompetenţei generale a Tribunalului Bucureşti cu privire la primul capăt principal de cerere, cu toate capetele accesorii ~ secuimea de pretenţii principale, precum şi a capetelor accesorii vii şi viii al celui de-al doilea capăt principal de cerere-secţiunea de pretenţii subsidiare;

- Excepţia prematurităţii cererii cu privire la primul capăt principal de cerere, cu toate capetele accesorii - secţiunea de pretenţii principale, precum şi a capetelor accesorii vii şi viii al celui de al doilea capăt principal de cerere - secţiunea de pretenţii subsidiare;

- Excepţia inadmisibilităţii primul capă principal de cerere, cu toate capetele accesorii - secţiunea de pretenţii principale , precum a celor accesorii vii şi viii al celui de-al doilea capăt principal de cerere - secţiunea de pretenţii subsidiare - pentru lipsa îndeplinirii procedurii de la sub-clauza 3.5, 20 şi urm. din condiţiile speciale ale contract semnat între părţi;

- Excepţia inadmisibilităţii cererii cu privire ia capătul 2, punctul vi. pentru lipsa îndeplinirii procedurii prealabile prevăzută la sub-clauza 16.2 din condiţiile speciale ale contractului referitoare la înştiinţarea de reziliere - secţiunea de pretenţii subsidiare;

- Excepţia inadmisibilităţii cererii cu privire la capătul 2, punctul vii - secţiunea de pretenţii subsidiare, iar pe fond, respingerea cererii ca neîntemeiată şi nefondată.

Antreprenorul face susţineri nefondate şi departe de adevăr. Pe lângă faptul că, dacă se considera îndreptăţit pe fondul revendicărilor avea deschisă procedura reglementată de sub-clauza 20.6 şi putea formula cereri la Curtea de Arbitraj (dar nu a formulat şi a fost decăzut din acest drept), Straco nu dovedeşte afirmaţiile din cererea reconvențională şi dă în continuare dovadă de rea-credinţă.

În toate situaţiile în care antreprenorul s-a considerat neîndreptăţit avea deschisă calea arbitrajului reglementat de sub-clauza.20.6, antreprenorul nu trebuie decât să facă înştiinţări de nemulţumire în termenul de 28 de zile prevăzut în contract şi să se adreseze instanţelor arbitrare cu cereri care să ceară anularea/revizuirea modului de soluţionare stabilit de inginer. Acesta nu a realizat înştiinţări de nemulţumire şi nu a apelat la arbitraj fiind decăzut din dreptul de a mai cere extensii de timp şi plăţi suplimentare pentru ipotezele în care a făcut revendicări.

Instanţele arbitrare puteau fi sesizate de acesta în lipsa comisiei CAD şi indiferent de modul de soluţionare a revendicărilor sale de către inginer, conform sub-clauzelor 20-20.7 din condiţiile speciale ale Contractului semnat între părţi.

Astfel, s-a solicitat să se observe că antreprenorul doreşte înlăturarea răspunderii contractuale, contrar art. 1350 alin. (3) Cod civil, şi optează (sub umbrela stării de insolvabilitate) pentru aplicarea Legii speciale nr. 85/2014, acesta cunoscând că nu a realizat procedurile prealabile din contract.

Având în vedere că antreprenorii nu au dovedit realizarea procedurii prealabile reglementă din contrat, s-a solicitat instanţei respingerea ca inadmisibile a tuturor capetelor de cerere la care am făcut referire.

Referitor la excepţia inadmisibilităţii cererii cu privire la capătul 2 punctul vi. pentru lipsa îndeplinirii procedurii prealabile prevăzută la sub-clauza 162 din condiţiile speciale ale contractului referitoare la înştiinţarea de reziliere - secţiunea de pretenţii subsidiare s-a arătat că rezilierea solicitată de antreprenorul ****, nu reprezintă altceva decât o măsură, disperată a acesteia realizată în dorinţa de a demonstra buna sa credinţă şi de a demonstra culpa în executarea relaţiilor procesuale.

Însă, prin acest demers, antreprenorul nu face nimic altceva decât să-şi dovedească reaua credinţă şi propria culpă, această conduită fiind manifestată de acesta pe toată durata derulării relaţiilor contractuale. In acest demers, antreprenorul eludează dispoziţiile contractuale şi nu a realizat procedura prealabilă referitoare la înştiinţarea de reziliere, prevăzută în contract.

Prevederile art. 123 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 85/2014, raportat la speţa dintre părţi, se referă la dreptul beneficiarului de a cerere rezilierea contractului la judecătorul sindic. Reclamantul a făcut toate demersurile contractuale prealabile rezilierii. Pârâta-reclamanta nu a făcut aceste demersuri în cazul rezilierii solicitate de aceasta. Având în vedere prevederile art. 1270 Cod civil şi faptul că prevederile art. 123 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 85/2014 se aplica cu precădere părţii care nu se află în insolvenţă, Straco, cu atât mai mult era obligată la realizarea procedurii prealabile prevăzute în contract.

In practica judiciară s-a specificat că dispoziţiile contractuale nu sunt inoperante în cazul incidenţei prevederilor art. 123 alin. (3) Teza a II-a din Legea nr. 85/2014, din contră sunt obligatorii, iar nerespectarea acestora atrage respingerea acţiunii titularului cererii care nu-şi întemeiază cererea rezilierii pe dispoziţiile incidente din contract şi nu realizează procedura prealabilă negociată de părţi. Astfel, prin hotărârea 2560/2016 Tribunalul ILFOV2 a respins ca nefondată acţiunea reclamantului care anterior adresării judecătorului sindic a eludat dispoziţiile contractuale cu privire Ia reziliere şi a stabilit „ Cu privire la cererea formulată de către beneficiar, judecătorul sindic reţine faptul că nu a invocat niciuna din prevederile art. 15.2 - Rezilierea contractului de către beneficiar, şi nici nu a înştiinţat antreprenorul cu privire la rezilierea contractului în termen de 30 zile de la notificare. Prin urmare, nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 15.2 din Contractul de execuţie nr. 704/01.11.2010, nu este în drept să solicite rezilierea contractului din vina cocontractantului."

Astfel, nu se poate pronunţa rezilierea fără realizarea procedurii prealabile cu privire la înştiinţarea de reziliere şi la termenul prevăzut în contract, dacă părţile au prevăzut o asemenea, procedură.

Debitoarea nu  a realizat procedura prealabilă prevăzută de sub-clauza 16.2 din Condiţiile speciale ale contractului semnat între părți, referitoare la înştiinţarea de reziliere şi la punerea în întârziere a beneficiarului.

Nu a argumentat şi nu a demonstrat care este obligaţia legală sau contractuală care incubă *** de a accepta un antreprenor în calitate de subcontractant, în condiţiile în care această subcontractare este nelegală, conform ANAP şl dispoziţiilor contractului semnat între părţi. Simplele menţionări ale unor principii de drept şi ale dispoziţii legale inaplicabile nu pot conduce la obligarea *** la exprimarea unui consimţământ contrar voinţei acesteia, şi mai ales, în lipsa unei clauze/obligaţii contractuale care să justifice legalitatea unei asemenea măsuri.

Potrivit art. 29 şi urm. art. 148, art. 194-197, art. 254 şi urm. Cod procedură civilă, reclamantul are obligaţia de a adresa cererea de chemare în judecată în forma şi în conţinutul impus de Codul de procedură civilă.

Cu privire la obligarea *** ca, în termen de 30 de zile de la pronunţarea hotărârii Judecătorului Sindic, să redacteze şi să semneze actul adiţional şi mireasa documentaţie contractuală pentru acceptarea *** ca subcontractor, în conformitate cu Sub-clauza 4.4 a Acordului Contractual nr. 92/11528/19.02.2015;

*** îşi menţine punctul de vedere cu privire la neaprobarea societăţii *** în calitate de Subantreprenor. Acesta i-a fost comunicat antreprenorului prin adresa nr. 92/25565/30.03.2021.

Pe de o parte, s-a solicitat să se observe că pârâta-reclamanta a încercat cedarea nelegală a lucrărilor pe care si le-a asumat şi nu si le-a îndeplinit încă din anul 2019 şi făcând presiuni asupra beneficiarului, de a accepta un subcontractor dar nici măcar nu a fost menţionat pe lista subcontractorilor agreaţi în oferta cu care a participat la achiziţia publică organizată de reclamant, ofertă cu care a şi câştigat licitaţia. S-a depus în acest sens o parte din corespondenţa relevantă între părţi cu privire la această problema, respectiv: răspunsul reclamantei nr. 68853/01.10.20193 prin care a refuzat propunerea de acceptare a *** ca Subcontractor;poziţia ANAP nr. 2373/5140/26.03.20214 prin care a arătat că autoritatea contractantă are obligaţia verificării condiţiilor de acceptare, mai ales în situaţia în care acest subcontractor nu a făcut parte din subcontractorii agreaţi în oferta de achiziţie cu care s-a câştigat contractul, potrivit art. 96 alin (2) din HG nr. 925/2016; răspunsul nr. 24/4061/30.03.20215 de refuz al acceptării **;răspunsul nr. 92/25565/30.03.20216 prin care a motivat din nou de ce nu ***va fi acceptat ca subcontractor; răspunsul nr. 92/25585/01.04.20217 prin care a arătat că ne menţinem poziţia anterioară cu privire la propunerea de acceptare a ****ca subcontractor.

S-a solicitat să se observe că reclamanta a avut o conduită agresivă în executarea relaţiilor contractuale şi a făcut presiuni nejustificate sub aparenţa unei legalităţi contractuale, de a accepta un subcontractor în detrimentul beneficiarului, mai ales în situaţia în care lucrările nu puteau fi cesionate în totalitate.

Pe de altă parte, s-a solicitat să se observe că pretextul încercării de învinuire a beneficiarului pentru lipsa prezentării unei garanţii de bună execuţie nu are nici o treabă cu pretinsa obligaţie de acceptare a societăţii *** ca subantreprenor. După cum a menţionat şi mai sus, presiunea pentru cesionarea „nelegală" a lucrărilor ce fac obiectul contractului a început încă din anul 2019, pe când, obligaţia de prelungire a garanţiei de bună execuţie a devenit exigibilă în anul 2021. Astfel cum a arătat la punctul 3.1, la data de 14.04.2021 valabilitatea garanţiei de bună execuţie a încetat de drept.

Anterior acestei date, reclamanta nu a făcut nici un fel de diligenţă în identificarea unor soluţii care să-i permită constituirea unei noi garanţii de bună execuţie şi continuarea executării contractului.

Pe cale de consecinţă, reclamante nu-şi poate invoca propria culpă şi nu poate susţine că din culpa beneficiarului aceasta nu şi-a prelungit garanţia de bună execuţie.

S-a menţionat că în contractul nr. 92/11528/19.02.2015 nu există nici o clauză care sa oblige beneficiarul la acceptarea subcontractorului *** şi nici nu există vreun alt titlu legal în acest sens (hotărârea judecătorească sau alte asemenea) sau vreo altă obligaţie care să constrângă beneficiarul la o asemenea conduită.

Antreprenorul ***, în calitate de lider de asociere, a afirmat prin intermediul mai multor întâlniri şi înscrisuri că doreşte continuarea contractului şi executarea acestuia prin înlocuirea sa, în totalitate, cu un subcontractant care este străin de contract. antreprenorul invocă ca temei de drept sub-clauzele 4.4 şi 3.1 din Contact.

Dreptul uneia dintre părţile contractante nu poate fi transformat într-o obligaţie contractuale de către cealaltă parte prin interpretări proprii, făcute cu rea-credinţă.

Potrivit sub-clauzei 4.4 paragraf 1 din Condiţiile speciale ale Contractului 92/11528/19.02.2015, este stabilit imperativ de către părţi că „antreprenorul nu va subcontracta în totalitate lucrările".

Conform paragrafului 2 din cadrul aceleiaşi sub-clauze, regula generală este că Sub-antreprenorii trebuie să facă parte din oferta cu care antreprenorul principal participă la licitaţie şi este declarat câştigător. Excepţia constă în aceea că, cel puţin la nivel teoretic, ar putea să intervină un sub-antreprenor şi pe parcursul derulării contractului, însă, numai în cazuri excepţionale şi cu respectarea unei proceduri imperative negociate de părţile contractante. Scopul autorităţii contractante este acela de a obţine executarea contractului de la care a făcut oferta şi s-a obligat la executarea lucrărilor.

Pentru a se ajunge la realizarea lucrărilor de către un sub-contractant care nu a făcut parte din oferta de achiziţie publică cu care s-a câştigat contractul trebuie îndeplinite următoarele condiţii:obţinerea consimţământului prealabil al inginerului *** în dobândirea calităţii de subantreprenor - Acceptarea ipotetică presupune acceptarea a calităţii de sub-antreprenor de către inginer a unei societăţi care nu a fost menţionată în lista iniţială de subantreprenori şi acceptată de Autoritatea Contractantă, listă menţionată în oferta cu care antreprenorul principal a participat la achiziţie şi a câştigat contractul. Deci în această etapă inginerul nu îţi exprimă consimţământul prealabil decât cu privire posibilitatea nominalizării (dobândirii calităţii de subantreprenor) unei societăţi care nu fost menţionat în oferta de achiziţie şi de a fi adăugată la lista de sub-antreprenori ai respectivului antreprenor, (sub-clauza 4.4. paragraf 3.)

Acceptarea calităţii unui subantreprenor prin această posibilitate trebuie supusă, de asemenea, îndeplinirii condiţiilor şi rigorilor de admisibilitate impuse de lege şi caietul de sarcini pentru admiterea calităţii de subcontractante menţionate în oferta de achiziţie.obţinerea acceptului prealabil al inginerului cu privire la înlocuirea subantreprenorului - în procesul de cedare a executăm lucrărilor ce fac obiectul contractului de către Liderul de Asociere către un subantreprenor care este străin de contract, această condiţie este întotdeauna subsidiară condiţiei obţinerii consimţământului prealabil al inginerului şi dă expresie faptului că antreprenorul nu va avea dreptul să înlocuiască pe niciunul dintre subcontractanţii acestuia (numit în oferta de achiziţie sau numit ulterior). Această condiţie nu stabileşte obligaţia înlocuirii antreprenorului cu un sub-antreprenor ci conferă numai posibilitatea înlocuirii unui antreprenor cu altul.

Niciuna dintre aceste condiţii nu poate fi avizată fără acordul expres al beneficiarului, conform clauzei 3.1 - lit. a) sub-clauza 4.4 din contract. Fie că este vorba de acceptarea calităţii de subantreprenor a unui societăţi străine de contract, fie că este vorba de înlocuirea unui subcontractant cu altul. Respectivul acord emis de beneficiar pentru fiecare condiţie. Acest acord nu a fost dat pentru niciuna dintre ele. Reclamanta nu a făcut această dovadă.

Dacă inginerul ****a emis consimţământul prealabil cu privire la posibilitatea ca *** să dobândească calitatea de subcontractant fără acceptul expres al beneficiarului, documentul prin care s-a materializat emiterea respectivului consimţământ este nul absolut şi nu creează în sarcina ***. nici o obligaţie. Chiar şi aşa, acel consimţământ vizează numai posibilitatea numirii unui subcontractant extern pe lista de subantreprenori, nu şi posibilitatea înlocuirii acestuia cu un alt subcontractant sau ce antreprenorul care a câştigat licitaţia.

De reţinut că orice modificare a contractului se face numai prin act adiţional. Deci aprobarea finală este tot la atitudinea beneficiarului.

Contractul nu stabileşte nici o obligaţie în sarcina beneficiarului de accepta continuarea executării contractului prin executarea lucrărilor de către un alt subcontractant. Din contră, conferă dreptul beneficiarului de a accepta sau nu un alt subcontractant în contract, care să fie adăugat pe lista de subantreprenori. Şi de asemenea, stabileşte chiar obligaţia beneficiarului de a nu înlocui sau accepta înlocuirea antreprenorului cu un subantreprenor. O conduită contrară ar duce la încălcarea principiilor de bază a achiziţiilor publice.

Starea insolvabilitate sau de faliment a unui antreprenor nu este problema autorităţii contractante. Acesta a ajuns în această stare din cauza managementului defectuos şi al lipsei de seriozitate în realizarea obiectului de activitate. Pentru riscul de faliment al societăţii în cauză nu se face vinovată ***, din contră, beneficiarul riscă prejudicii enorme din cadrul acestui contract păgubos.

Regulile impuse de legislaţia în materia achiziţiilor publice stabilesc că ofertantul declarat câştigător poartă întreaga răspundere pentru executarea contractului.

De reţinut în mod special este că, şi în situaţia acceptării subcontractantului *** toate plăţile pentru lucrările executate de acesta se virează în contul unic de plăţi, iar distribuirea sumelor de bani sunt supuse Legii insolvenţei. Având în vedere dispoziţiile art. 159 din Legea nr. 85/2014 privind ordinea îndestulării creditorilor din averea insolventului, se va ajunge în situaţia neplăţii şi a acestui subcontractant de către *** urmând ca şi acesta să fie prejudiciat şi să se îndrepte separat împotriva ***, prejudiciul final răsfrângându-se de fapt asupra Autorității Contractante.

Cu privire la obligarea *** ca, în termen de 30 de zile de la data pronunţării hotărârii Judecătorului - Sindic să semneze convenţia privind constituirea comisiei de adjudecare a disputelor şi a oricărui alt act juridic necesar pentru derularea activităţii acestei comisii s-a arătat că în graficul de plăţi al Contractului, existent şi la data ofertei, nu a fost prevăzută o suma pentru plata Comisiei de Adjudecare a Disputelor, drept pentru care beneficiarul s-a aflat în imposibilitatea semnării unui acord tripartit. Chiar şi aşa, lipsa numirii comisiei CAD nu împiedică părţile să aibă acces la arbitraj şi să-şi fructifice drepturile pe care le pretind direct în arbitraj, după parcurgerea proceduri stabilită de sub-clauza 3.5 din condiţiile speciale şi cele generale ale contractului semnat între părţi.

In conformitate cu sub-clauza 20,6. [Arbitrajul]: "Exceptând cazurile în care disputele se soluţionează pe cale amiabilă, orice dispută pentru care decizia CAD (daca există) nu a devenit finală şi obligatorie va fi soluţionată prin arbitraj internaţional daca nu se stabilește altfel de către ambele părţi: d) disputa va fi soluţionată potrivit Regulamentului de Arbitrare al Camerei Internaţionale de Comerţ; e) disputa va fi soluţionată de către trei arbitrii numiţi în conformitate cu prevederile acestui Regulament; şi f) arbitrajul va fi condus în limba de comunicare definită în sub-clauza 1.4 [Legea şi Limba]. Arbitrul (arbitrii) vor avea autoritatea deplină de a accesa, analiza şi revizui orice certificat, stabilire a modului de soluţionare, instrucţiune, opinie sau evaluare făcută de inginer, şi orice decizie a CAD relevantă pentru soluţionarea disputei.

Arbitrajul poate începe înainte sau după terminarea lucrărilor. Obligaţiile părţilor, ale inginerului şi ale ***nu vor putea fi modificate datorită derulării unui proces de arbitraj în timpul execuţiei Lucrărilor."

Cu privire la exercitarea abuziva a drepturilor contractuale, cu consecinţa imposibilităţii desemnării **şi, deci, blocarea mecanismului contractual alternative de soluţionare a disputelor s-a arătat că antreprenorul, daca îşi manifestă minimul interes de a-şi revendica drepturile, putea recurge la a se adresa Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional conform Sub-clauzei 20.6 [ Arbitrajul] din CSC: "Exceptând cazurile în care disputele se soluţionează pe cale amiabilă, orice dispută pentru care decizia CAD (dacă există) nu a devenit finală şi obligatorie va fi soluţionată prin arbitraj internaţional. Dacă nu se stabileşte altfel de către ambele Părţi: (a) disputa va fi soluţionată potrivit Regulamentului de Arbitrare al Camerei Internaționale de Comerţ, (b) disputa va fi soluţionată de către trei arbitri numiţi în conformitate cu prevederile acestui Regulament, şi (c)Arbitrajul va fi condus în limba de comunicare definite în sub-clauza 1.4 Legea şi Limba. Arbitrul (arbitrii) vor avea autoritate deplină de a accesa, analiza şi revizui orice certificat, stabilire a modului de soluţionare, instrucţiune, opinie sau evaluare făcută de inginer, şi orice decizie a CAD, relevantă pentru soluţionarea disputei. inginerul nu va putea fi împiedicat de a fi convocat drept martor şi a oferi dovezi în faţa arbitrului (arbitrilor) referitoare la orice problemă care să aibă relevanţă în dispută.

Niciuna dintre părţi nu va fi limitată în acţiunile legale în faţa arbitrului (arbitrilor) la dovezile sau argumentele prezentate anterior CAD în vederea obţinerii unei decizii, sau la motivele prezentate în nota de nemulţumire. Orice decizie luată de CAD se va accepta ca proba în procesul de arbitraj. Arbitrajul poate începe înainte sau după terminarea lucrărilor. Obligaţiile Părţilor, ale inginerului şi ale CAD nu vor putea fi modificate derulării unui proces de arbitraj în timpul execuţiei Lucrărilor."

II. Dosar nr *****:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti Secţia a VII-a civilă la data de 18.03.2021 sub nr. ***, reclamantele ***. şi ** au formulat cerere de chemare în judecată, prin intermediul căreia au solicitat instanţei să dispună anularea înştiinţării de reziliere a contractului de lucrări nr. 92/11528/19.02.2015, emisă de către *** ce poartă asupra sa efectele unei rezilieri de drept potrivit sub-clauza 15.2 lit. a), b) şi c) din condiţiile speciale ale contractului de lucrări, şi cu consecinţa menţinerii contractului în vigoare şi cu derularea efectelor corespunzătoare de ambele părți, astfel cum a fost solicitat de către reclamantele potrivit adresei înreg. la sediul ** sub nr. 2122/16.03.2021.

Pârâtă  **** a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care se apără în fapt şi în drept faţă de cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă, solicitând pe cale de excepţie admiterea: excepţiei lipsei de interes și excepţia prematurităţii cererii, iar pe fond, respingerea cererii ca neîntemeiată şi nefondată.

Cu privire la excepţia lipsei de interes, apreciază că cererea reclamantei nu vizează obţinerea unui folos practic, interesul acesteia nefiind născut şi nici determinat.

Menționează că reclamanta solicită constatarea nulităţii de reziliere bazat pe faptul că pârâta nu s-a adresat direct judecătorului sindic pentru a cerere rezilierea contractului, încercând să dovedească admiterea prin argumente ce ţin de fondul neînţelegerilor dintre părţi. Aceasta nu motivează în niciun fel de ce pârâta a procedat greşit în aplicarea dispoziţiilor contractuale. Reclamanta doreşte înlăturarea în integralitate a prevederilor contractuale asumate inclusiv în ceea ce priveşte procedura prealabilă obligatorie referitoare la reziliere. Conform contractului, dreptul beneficiarului de a rezilia contractul se naşte în ziua următoare expirării termenului de 14 zile de la data emiterii înştiinţării de reziliere pentru culpa de neexecutare a obligaţiilor principale ce fac obiectul contractului.

Faţă de aceste considerente a solicitat instanţei să respingă cererea formulată de către reclamantă ca lipsită de interes.

Cu privire la excepţia prematurităţii cererii după cum a motivat şi în cadrul lipsei de interes, în condiţiile, sub-clauzei 15.2 lit. a), b) şi c) pct. i) din condiţiile speciale ale contractului de lucrări nr. 92/11528/19.02.2015, dreptul beneficiarului de a rezilia contractul se naşte în ziua următoare împlinirii termenului de 14 zile stabilit de către părţi. Aceasta este şi ziua în care se naşte dreptul antreprenorului de a cere anularea rezilierii, dacă apreciază că beneficiarul nu a acţionat conform limitelor Legii nr. 85/2014.

Precizează că în aceste condiţiile în care termenul de 14 zile a fost suspendat prin hotărârile pronunţate în dosarul nr. **** cererea formulată în prezenta cauză este prematură cu privire la anularea rezilierii, astfel cum a înţeles să o califice.

Pe fond, a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată şi nefondată arătând în fapt că în data de 19.02.2015, între *** şi asocierea *** s-a încheiat acordul contractual 92/11528/19.02.20151, având ca obiect „**** ", iar în data de 24.08.2015, după aproximativ 6 luni de la semnarea contractului, antreprenorul ***a intrat în insolvenţă, după cum reiese din dosarul de insolvenţă nr. 29881/3/2015.

A menționat că ** a dat dovadă de bună-credinţă în desfăşurarea relaţiilor contractuale, a permis şi a dat curs mai multor extensii de timp, bazate pe angajamentele *** de a finaliza lucrările în termenele asumate. Cu toate acesta, la peste 4 ani de zile da la data expirării perioadei iniţiale de execuţie, antreprenorul nu a fost executat nici măcar un procent de aproximativ 38% din totalul lucrărilor la care s-a obligat faţă de ***. în acest moment, intimata *** nu mai are capacitate economică şi financiară de a continua executarea contractului, după cum reiese din situaţia faptică şi probele anexate şi a manifestat rea-credinţă în executarea contractului.

Ultima extensie acordata de către ** a expirat în data de 28.09.2020. Deci, chiar şi în situaţia în care *** ar dori continuarea executării contractului nu mai este posibil în condiţiile actuale, durata de execuţie a expirat. Orice lucrare executată în afara datei de 28.09.2020, fiind executată în afara contractului şi fără a exista acordul beneficiarului în acest sens.

Anterior datei de 28.09.2020, astfel, antreprenorul ***a redus semnificativ ritmul de execuţie al contractului. Intimata fiind departe de a fi la zi cu graficul de execuţie a lucrărilor.

A mai arătat instanţei că majoritatea sub-contractanţilor/furnizorilor/prestatorilor acestuia nu au fost plătiţi de către ** pentru lucrările executate rezultând datorii ce cumulează un total de peste 43 milioane lei.

Pentru toate acestea, *** a demarat procedura prealabilă de reziliere a contractului din culpa antreprenorului ** în temeiul sub-clauzei 15.24 din condiţiile speciale ale contractului dintre părţi şi a dispus transmiterea înştiinţării de reziliere a contractului în conformitate cu sub-clauza 15.2 lit. a), b) şi c) pct. i) din condiţiile speciale ale contractului de lucrări.

Prin respectiva înştiinţare ***. şi-a manifestat intenţia de a rezilia contractul de lucrări nr.92/11528/19.02.2015 pentru neexecutare corespunzătoare şi la timp a lucrărilor asumate de către antreprenorul ***: prin această înştiinţare benficiarul nu a considerat contractul reziliat, ci a realizat procedura prealabilă, prevăzută în contract, dreptul de a cere rezilierea propriu-zisă nu se naşte decât după expirarea termenului de 14 zile, rezilierea care trebuia pronunţată pe cale extrajudiciară sau judiciară.

De asemenea, în data 10.05.2021 pârâta a transmis către antreprenorul *** documentul nr. 92/37018/10.05.20218, prin care i se aduce la cunoştinţă de faptul că înţelegerea contractuală încetează de drept, pentru lipsa prelungirii garanţiei de bună execuţie. Motiv de reziliere care nu are legătură cu executarea sau neexecutarea lucrărilor de către ***

Referitor la faptul că cererea reclamatei nu este întemeiată a precizat că, reclamanta nu a motivat cererea de chemare în judecată raportat la situaţia de fapt şi nu a adus probe în susţinerea acesteia, în special, probe care să dovedească lipsa de legalitate înştiinţării de legalitate a cărei anulare o cere, din moment ce această este emisă în baza unei clauze contractuale negociată şi asumată de reclamantă.

Referitor la faptul că cererea reclamantei nu este fondată a arătat că reclamanta, în realitate, contestă nimic altceva decât faptul că pârâta a procedat greşi în aplicarea dispoziţiilor contractuale cu privire la procedura prealabilă a rezilierii reglementată de contract, motivând că respectivele dispoziţii contractuale sunt excluse de la aplicare în favoarea dispoziţiilor art. 123 alin (3) teza a Il-a din Legea nr. 85/2014.

Reiterează că pârâta nu a pronunţat rezilierea contractului prin înscrisul a cărei anulare se cere, ci a emis pe înştiinţare de reziliere cu respectarea clauzelor contractuale negociate de către părţi. După expirarea termenului prevăzut pentru înştiinţarea de reziliere, pârâta urma să introducă acţiune în rezilierea contractului la judecătorul sindic, fapt dovedit prin cererea nr. 14514/3/20219.

A mai menționat că, judecătorul sindic nu poate pronunţa rezilierea fără realizarea procedurii prealabile cu privire la înştiinţarea de reziliere şi la termenul prevăzut în contract, dacă părţile au prevăzut o asemenea, procedură.

Referitor la capătul de cerere cu privire la cheltuielile de judecată, în situaţia admiterii parţiale sau totale a acţiunii, în măsura în care cheltuielile de judecată sunt prea mari în raport cu complexitatea cauzei, solicită instanței să dispună cenzurarea acestora în raport cu dispoziţiile art. 451 alin (2) Cod procedură civilă.

În drept și-a întemeiat prezenta pe dispoziţiile art. 205 Cod procedură civilă, Legea nr. 85/2014, contractul incident în speţă, precum şi cele invocate în cuprinsul prezentei.

Ca mijloace de probă, solicită admiterea probei cu înscrisuri.

III. Dosar nr ****

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti Secţia a VII-a civilă la data de 14.05.2021 sub nr. ***, reclamanta ***. a formulat cerere de chemare în judecată solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să constate nulitatea înştiinţării de reziliere a contractului de lucrări nr.92/11528/19.02.2015 emis de pârâta *** şi comunicată reclamantei *** sub nr. 813/10.5.2021; să constate inexistenţa dreptului pârâtei de reziliere a contractului de lucrări în afara procedurii speciale reglementate de art. 123 L. 85/2014; să constate că nu a intervenit rezilierea contractului de lucrări; în principal, suplinirea consimţământului pârâtei cu privire la acceptarea în calitate de subcontractor a **** în contractul de lucrări, iar în subsidiar, să oblige beneficiarul la emiterea actelor juridice necesare pentru a da efect acestei acceptări; şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Cu privire la excepţia de conexitate a litigiului cu nr. dosar naţional *** a menţionat că, dosarul cu nr. *** are ca obiect anularea unei alte înştiinţări de reziliere a contractului de lucrări, astfel apreciază că sunt incidente dispoziţiile art. 139 C. proc. civ., astfel încât solicită întrunirea prezentei cauze cu dosarul menţionat anterior.

Precizează că, din punct de vedere al competenţei generale şi materiale, inclusiv material- procesuale, Tribunalul Bucureşti - Secţia VII Civilă, este competentă să se pronunţe asupra prezentei cereri de chemare în judecată.

În motivarea în fapt a cererii a arătat că, în data de 19.02.2015 a fost încheiat de reclamantă (în calitate de lider de asociere) şi pârâta un acord contractual contract de proiectare şi execuţie pentru realizarea ***

În data de 10.05.2021, pârâta a emis notificarea nr. 37018 din 10.05.2021 privind rezilierea contractului de lucrări, invocând dispoziţiile sub-clauzei 15.2, reclamanta consideră această notificare abuzivă, arătând că demersurile de reziliere ale beneficiarului erau suspendate la data emiterii notificării de reziliere ca urmare a pronunţării sentinţei civile nr. 794/2021 din data de 22.03.2021, în dosarul nr. ** având ca obiect ordonanţă preşedinţială - executare contract administrativ, prin care s-a dispus suspendarea efectelor înștiințării de reziliere a contractului de lucrări nr. 92/11528/19.02.2015 şi a mai arătat că rezilierea extrajudiciară, ca mod de încetare a efectelor contractului de lucrări, era exclusă datorită prevederilor art. 123 L. 85/2014.

Încă din anul 2019, reclamanta a cerut în temeiul sub-clauzei 5.2 consimţământul inginerului pentru acceptarea, în calitate de subantreprenor, a ****, inginerul a solicitat expres acordul pârâtei pentru aprobarea **** ca subcontractor, iar cu toate acestea, pârâta în mod abuziv şi fără o justificare temeinică a refuzat acceptarea *** ca subcontractor, ulterior, pârâta a emis înștiințarea de reziliere.

Reclamanta a arătat că, prin sentinţa 794/2021, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia VI Civilă în dosar ** menţinută în această privinţă de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia V Civilă, prin decizia 815/2021 din data 12.05.2021, s-a reţinut că există un conflict între dreptul comun, la care apelează pârâta ***, reprezentat de Codul civil, dispoziţiile contractuale, şi dreptul special, reprezentat de Legea insolvenţei nr. 85/2014.

S-a reţinut că din interpretarea coroborată a dispoziţiilor legale, rezultă fără echivoc faptul că dacă *** nu a înţeles să denunţe contractul de lucrări, potrivit procedurii speciale instituite de legea insolvenţei, iar contractul a fost menţinut în vigoare, precum în speţă, rezilierea contractului nu mai poate fi cerută decât pentru culpa debitorului şi numai pe cale judiciară, printr-o hotărâre a judecătorului-sindic, în conformitate cu art. 123 alin. (3) teza finală L. 85/2014.

Însă conduita pârâtei a continuat să fie abuzivă, aceasta emiţând înștiințarea de reziliere în acelaşi mod nelegal, ignorând dezlegările date de instanţele judecătoreşti.

În acest context, este vădit interesul reclamantei de a obţine din partea instanţei anularea înştiinţării de reziliere, cât şi constatarea inexistenţei unui drept al reclamantei de a rezilia, pe cale extrajudiciară, contractul de lucrări.

Reclamanta precizează că, faţă de momentul deschiderii procedurii insolvenţei şi de incidenţa decăderii dreptului părţilor de a solicita încetarea contractului de lucrări, încetează dreptul părţilor de a cere rezilierea extrajudiciară a contractului de lucrări, încetarea contractului de lucrări poate avea loc exclusiv pe cale judiciară, în temeiul unei acţiuni întemeiate pe art. 123 din L. 85/2014, astfel pârâta nu a înţeles să îşi adapteze conduita la rigorile art. 123 din L. 85/2014, demersul său de reziliere extrajudiciară se impune a fi sancţionat, anulându-se înștiințarea de reziliere.

Referitor la  netemeinicia înştiinţării de reziliere a menţionat că, valabilitatea poliţei de asigurare emisă de ****a expirat implicit ca urmare a prevederilor art. 262 alin. (32) L. 85/2014.

Ca urmare a anulării înştiinţării de reziliere şi a admiterii capetelor 1 şi 2 de cerere, Tribunalul este rugat să constate că nu a intervenit rezilierea contractului de lucrări şi că acesta este în vigoare.

Sancţiunea exercitării abuzive a dreptului este lipsirea de efecte a actului astfel edictat. Ca urmare a îndepărtării consecinţelor notificării de reziliere, abuziv emise de către beneficiar, reclamanta, în calitatea sa de antreprenor, are obligaţia, dar şi dreptul de a continua executarea lucrărilor, în condiţiile din prezenta acţiune.

Reclamanta menţionează că solicitările în dezvoltarea prezentului capăt de cerere sunt în principal, să suplinească consimţământul pârâtei la acceptarea, în calitate de subcontractor, a societăţii Restra în contractul de lucrări şi în subsidiar, să oblige beneficiarul la emiterea actelor juridice necesare pentru a da efect acestei acceptări.

A precizat că, inginerul a constatat că sunt îndeplinite toate condiţiile pentru ca **** să poată fi declarat subcontractor arătând că disputa părţilor asupra pretenţiilor reclamantei, conform contractului, este o sarcina a inginerului, conform prevederilor contractuale, care are un rol nu doar de mediator, ci reprezintă un factor de echilibru, obiectivitate şi mijloc tehnic de analiza si soluţionare a situaţiilor diverse ce pot interveni pe parcursul derulării unui astfel de contract, ***. Odată emis acordul inginerului, beneficiarul nu poate refuza acceptul său în mod discreţionar, decât printr-un abuz de drept, pe care instanţa este chemată să îl sancţioneze.

În cauză, pârâta refuză fără justificare să emită acordul pentru declararea *** ca subcontractor. Această atitudine culpabilă se subsumează condiţiilor abuzului de drept prevăzut de art. 15 C. civ., fiind îndeplinite condiţiile legale pentru ca instanţa să poată dispune suplinirea consimţământului pârâtei.

În ce priveşte solicitarea reclamantei formulată sub acest capăt de cerere, principal şi subsidiar, consideră incidente dispoziţiile art. 1270 alin. (1) şi art. 1280 C. civ.

De asemenea, potrivit art. 1547 C. civ. debitorul este ţinut la repararea prejudiciului cauzat cu intenţie sau din culpă, iar conform art. 1548 C. civ. culpa debitorului unei obligaţii contractuale se prezumă prin simplul fapt al neexecutării. Legea instituie deci prezumţia de culpă a debitorului; în caz de neexecutare sau de executare necorespunzătoare ori cu întârziere a obligaţiilor, debitorul obligaţiei trebuie să facă dovada unei cauze ce l-ar putea exonera de răspundere, astfel încât să evite angajarea răspunderii sale contractuale.

În probaţiune, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriu, expertiză tehnică, în conformitate cu art. 255, art. 258, art. 260, art. 254 alin. (1) C. proc. civ.

În drept, prezenta cerere este întemeiată pe art. 58 alin. (1), art. 123, art. 342 alin. (1) din L. 85/2014 coroborat cu art. 194 şi urm. C. proc. civ., precum şi pe toate celelalte dispoziţii legale indicate în cuprinsul acestei cereri.

La data de 10.06.2021, **** în calitate pârâtă a formulat întâmpinare prin care se apără în fapt şi în drept faţă de cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă, solicitând instanţei respingerea în totalitate, ca neîntemeiată şi nefondată, a acţiunii reclamantei.

În motivarea în fapt a cererii a arătat că, în data de 19.02.2015, ***. şi asocierea *** s-a încheiat acordul contractual 92/11528/19.02.20151, având ca obiect „**** "

În data de 24.08.2015, după aproximativ 6 luni de la semnarea contractului, antreprenorul *** a intrat în insolvenţă, după cum reiese din dosarul de insolvenţă nr. ***

Pârâta C.N.A.I.R-S.A., pentru dovedirea bunei-credinţe în desfăşurarea relaţiilor contractuale, a permis şi a dat curs mai multor extensii de timp, bazate pe angajamentele *** de a finaliza lucrările în termenele asumate. Cu toate acesta, la peste 4 ani de zile da la data expirării perioadei iniţiale de execuţie, antreprenorul nu a fost executat nici măcar un procent de aproximativ 38% din totalul lucrărilor la care s-a obligat faţă de *** în acest moment, intimata *** nu mai are capacitate economică şi financiară de a continua executarea contractului, după cum reiese din situaţia faptică şi probele anexate şi a manifestat rea-credinţă în executarea contractului.

A menţionat că, ultima extensie acordată de către ***. a expirat în data de 28.09.2020. Orice lucrare executată în afara datei de 28.09.2020, fiind executată în afara contractului şi fără a exista acordul beneficiarului în acest sens.

Pentru toate acestea, **** a demarat procedura prealabilă de reziliere a contractului din culpa antreprenorului ***, în temeiul sub-clauzei 15.24 din condiţiile speciale ale contractului dintre părţi şi a dispus transmiterea înştiinţării de reziliere a contractului în conformitate cu sub-clauza 15.2 lit. a), b) şi c) pct. i) din condiţiile speciale ale contractului de lucrări.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa constată următoarele.

Cererile înregistrare sub nr.**** şi *** au fost conexate la prezentul dosar, iar prin încheierea din 19.08.2021 s-a dispus respingerea excepţiei  de necompetenţă  generală a instanţei în ceea ce priveşte capetele cererii reconvenţionale privind obligarea *** de a accepta *** ca subcontractor ( pct. i din cererea reconvenţională) şi anularea înştiinţării de reziliere nr. 19750/11.03.2021 şi notificării nr. 37018/10.05.2021 ( parte din punctul iii al cererii reconvenţionale ).

Prin aceeaşi încheiere au fost disjunge celelalte capetele ale cererii reconvenţionale pentru care s-a format dosarul nr. 24488/3/2021, prin sentinţa nr.3964/19.08.2021 dispunându-se declinarea competenţei în favoarea Curţii de Arbitraj Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României.

La data de 19.02.2015 se încheie între *** şi asocierea a cărui lider este *** contractul nr. 92/11528/19.02.2015 pentru proiectarea şi execuţia ****

Termenul de executare a lucrărilor era stabilit prin contract la 16 luni, din care 4 luni pentru proiectare.

Autorizaţiile de construire au fost emise în etape, pentru loturi diferite, în intervalul 15.11.2017- 12.12.2018.  Prima organizare de şantier  a fost funcţională la data de 24.08. 2017, la mai mult de 2 ani de la încheierea contractului, dar prima autorizaţie de construire  pentru o porţiune de autostradă a fost emisă la 15.11.2017.

Aşa cum rezultă şi din raportul Inginerului întocmit la data de 20.01.2020 ( fila 69 vol II) au existat o serie de întârzieri importante generate de către beneficiar , respectiv întârzierea în obţinerea autorizaţiei de mediu şi imposibilitatea obţinerii unei autorizaţii de construire, ceea ce a generat întârzierea elaborării proiectului tehnic şi avizarea, întârzierea procedurii de expropriere şi dificultăţi generate de refuzul proprietarilor de a elibera terenurile agricole pe care se aflau culturi.

Totodată, în documentaţia pusă la dispoziţie de autoritate era prevăzut acordul de mediu nr. 5/2004, cu monitorizarea factorilor de mediu cu o frecvenţă trimestrială de 2 ani, iar prin schimbarea acordului de mediu nr. 7/2017 a fost necesară o verificare trimestrială pentru trei ani, cu o extindere de un an şi costuri suplimentare; documentaţia pusă la dispoziţia ofertanţilor la momentul licitaţiei nu avea prevăzut nici un site arheologic identificat pentru lotul 3 al Secţiunii 2A, identificându-se ulterior  şapte  site-uri arheologice, documentaţia pusă la dispoziţie prevedea aparate de iluminat cu lămpi cu vapori de sodiu şi care trebuie înlocuite cu aparate de iluminat pe bază de LED, ceea ce a generat întârzieri şi costuri suplimentare; în procesul –verbal de predare a amplasamentului încheiat la data de 16.08.2018 au fost identificate obstacole: gardurile a patru proprietari, copertina unor  benzinării, platformă betonată, pompe de distribuţie carburant, linie electrică subterană plus branşamente electrice subterane la proprietăţi.

Toate aceste situaţii neprevăzute în documentaţia iniţială generau solicitări din partea executantului pentru acordarea de extensii de timp şi costuri suplimentare, fiind formulate în acest sens peste 50 de revendicări de către executant. 

Contractul tip  **** încheiat între părţi prevedea o procedură de soluţionare a cererilor conform art. 20. 1 din condiţiile speciale . Astfel, dacă antreprenorul se consideră îndreptăţit la o prelungire a duratei de execuţie sau la plăţi suplimentare, va transmite Inginerului o înştiinţare în care să descrie evenimentele sau circumstanţele care au determinat apariţia revendicării, în cel mult 28 de zile din momentul în care antreprenorul a cunoscut sau trebuia să cunoască împrejurările respective.

Inginerul va răspunde în sensul aprobării  sau respingerii solicitărilor, potrivit procedurii instituite de 3.5 din condiţiile generale. Inginerul înştiinţează fiecare parte contractantă cu privire la soluţie şi, potrivit aceleiaşi prevederi contractuale, părţile sunt obligate să se conformeze până când intervine, dacă intervine, o revizuire a deciziei prin aplicarea clauzei 20( Revendicări, Dispute , Arbitraj) .

Potrivit art. 20.2 din condiţiile speciale ale contractului, disputele se vor adjudeca de către Comisia de Soluţionare a Disputelor (CAD). În termen de 28 de zile după ce o parte a transmis o înştiinţare celeilalte părţi privind intenţia de a înainte o revendicare către CAD , părţile vor numi de comun acord comisia , formată din una sau trei persoane, remunerate de către ambele părţi.

Conform art. 20.4 din condiţiile speciale, dacă între părţi apare o dispută în legătură cu contractul , inclusiv cu o opinie a Inginerului, după constituirea CAD fiecare parte supune în scris atenţie comisiei această dispută pentru a obţine o decizie. Decizia este obligatorie pentru ambele părţi, afară de cazul în care decizia este revizuită prin soluţionare amiabilă sau hotărâre de arbitraj . Dacă una din părţi nu e mulţumită de decizie CAD în termen de 28 de zile poate să transmită o înştiinţare celeilalte părţi cu privire la nemulţumirea sa. În lipsa acestei înştiinţări decizia devine definitivă şi obligatorie.

Conform art. 20.6 din condiţiile speciale, orice dispută pentru care decizia CAD ( dacă există) nu a devenit finală şi obligatorie va fi soluţionată pe cale de arbitraj.

Prevederile contractuale dau astfel Inginerului, care este angajat al beneficiarului dar se bucură de un anumit grad de autonomie şi obiectivitate, atribuţii de soluţionare a  revendicărilor părţilor contractate, după care nemulţumirile ar fi trebuit analizate de către o comisie formată din specialişti independenţi .

Debitorul , nemulţumit de modul de soluţionare a revendicărilor din punct de vedere al extensiilor de timp sau costurilor suplimentare aprobate,  a solicitat în mod repetat *** constituirea CAD (adresele nr. 4359/04.06.2018, 3682/17.04.2018, 7544/21.08.2019, 7544/21.08.2019), fără ca beneficiarul să îşi respecte această obligaţie contractuală.

Refuzul convocării acestei comisii a fost recunoscut de către CNAIR SA care a invocat posibilitatea antreprenorului de a se adresa curţii de arbitraj. Lipsa unei comisiei de soluţionare a disputelor nu constituie un impediment în sesizarea curţii de arbitraj, dar această nu exonerează beneficiarul de respectarea obligaţiei sale contractuale.

Existenţa unei comisii de soluţionare a disputelor permitea tranşarea nemulţumirilor de către persoane cu calificarea necesară înţelegerii problemelor tehnice, într-un interval de timp mult mai scurt, adaptat necesităţilor contractului, şi la costuri mult mai mici.

În condiţiile în care a existat un număr mare revendicări  generate de apariţia unor situaţii noi, neprezentate antreprenorului la data încheierii contractului, lipsirea executantului de instrumentul contractual care i-ar fi permis o soluţionare rapidă şi la costuri mai reduse a nemulţumirile legate de extensiile de timp acordate şi costurile suplimentare la care este îndreptăţit  a fost de natură a crea  un dezechilibru contractual.

Pe parcursul derulării contractului Inginerul a emis în mod constant, la cererea beneficiarului, înştiinţări de remediere a întârzierilor constatate, dar care de multe ori erau urmate de acordarea unor extensii noi de timp.

De exemplu, la data de 02.11.2018 Inginerul emite solicitarea de remediere nr. 75978 prin care constată că debitorul înregistrează un progres fizic total în şantier de 12, 96% faţă de progresul de 78, 92% prevăzut, rezultând o întârziere de 65, 96% şi o mobilizare redusă în şantier. La data de 20.11.2018 i se aprobă debitorului o extensie de timp rezultată din revendicarea comunicată cu adresa nr. BOCO /18.8223 din 18.10.2018.

La data de 31.01.2019 părţile semnează în memorandum prin  care debitorul se angajează să finalizeze lucrările la 30.11.2019, după care i se acordă alte extensii de timp de 14 zile urmare a revendicărilor 28.7, 28.8, 28.9 comunicate cu adresa BCO /19.8329 din 15.02.2019. O nouă extensie i se acordă până la 14.04.2019 urmare a revendicărilor nr. 43.1 şi 43.2 formulate prin adresa nr.  BOCO /19.8475/28.05.2019.

La data de 04.06.2019 Inginerul constată că progresul fizic în şantier este de 22, 49% pentru un total fizic programat de 99, 04%, rezultând un procent de lucrări întârziate de 76 , 55%, după care i se acordă o nouă extensie de timp .

La data de 06.08.2019 Inginerul constată un progres de 25, 63% raportat la un progres fizic programat  de 44, 63%  , urmată de acordarea unei extensii de 21 de zile urmare a revendicărilor antreprenorului nr. 43.4 şi 43.5.

La data de 12.09.2019 Inginerul emite înştiinţarea nr. 191488 prin care constată un progres de 25.85% raportat la un progres fizic programat de 54, 25%. Ulterior, Inginerul acordă o nouă extensie până la data de 30.04.2020, urmare a revendicării 38.

În raportul întocmit la data de 23.01.2020 Inginerul constată că stadiul fizic al lucrărilor era de 28, 10% şi o slabă mobiliare a antreprenorului în perioada anterioară datei de 06.07.2018,  data de finalizare a lucrărilor potrivit extensiei acordate până la acel moment  fiind 30.04.2020

Pentru deblocarea construcţiei unei alte părţi din autostradă s-a încercat iniţial eliminarea din contract a nodului rutier de la ****şi construirea în regim propriu, operaţiune care nu s-a putut finaliza, nefiind obţinute avizeze necesare, astfel încât debitorul, la cererea beneficiarului,  a utilizat  cu prioritate resursele pentru realizare acestuia, nodul fiind dat în circulaţie la 18.09.2020, în contextul în care în perioada 01.04.2020-31.07-2020 nu au mai fost utilaje pe şantier , iar media numărului de lucrători prezenţi a fost de 5, conform raportării zilnice a executantului. 

În cursul anului 2020 au mai fost acordate extensii de timp de către Inginer, beneficiarul considerând că ultima extensia acordată a fost pentru data de 28.09.2020, urmare a emiterii revendicărilor nr. 38, 53.1 – 53.5 .

Pentru perioada 2020-martie 2021 *** nu a mai formulat solicitări Inginerului pentru emiterea înştiinţărilor de remediere care să constate întârzierea în executarea lucrărilor.

La data de 11.03.2021 *** emite o înştiinţare de reziliere prin care, în considerarea prevederilor art. 15.2 din condiţiile speciale ale contractului,  prin care comunică că în termen de 14 zile operează rezilierea deplin drept şi fără nici o altă notificare prealabilă.

În cuprinsul notificării se invocă nerespectarea termenelor de execuţie constatate de Inginer în cursul anului 2019, reducerea considerabilă a ritmului lucrărilor după data de 18.09.2020 când a fost dat în folosinţă ***, când progresul fizic era de 37, 86%, după care, timp de 5 luni s-a înregistrat un progres de 1%.

Notificarea de reziliere nu face trimitere la o anumită dată considerată termen limită de executarea lucrărilor, dar atât în întâmpinarea din dosarul nr. *** cât şi în cererea principală ce face obiectul dosarului nr. ***, *** se raportează la data de 28.09.2020 ca fiind ultima extensie acordată.

Executantul a solicitat în mod repetat extensii de timp generate de apariţia unor evenimente care nu i-au fost aduse la cunoştinţă în momentul prezentării ofertei, în afara celor acordate pentru întârzierea obţinerii autorizaţiilor de construire, avizului de mediu sau predării amplasamentului.

Cea mai importantă prelungire de 441 de zile a fost solicitată prin revendicarea nr. 25/19.02.2018 generată de modificările Normativului pentru mixturi asfaltice la cald şi înregistrarea unor temperaturi scăzute care nu permiteau efectuarea lucrărilor. Cu privire la această revendicare a exista o îndelungată corespondenţă între părţi si consultări organizate de către Inginer . Ultimele completări şi detalieri au fost comunicare de către *** la data de 03.03.2021, respectiv 12.03.2021.

La data de 02.04.2021 Inginerul comunică modul de soluţionare a revendicării nr. 25 prin care acordă o extensie de 81 de zile , care conduce la prelungirea datei de finalizare a lucrărilor la 02.04.2021, ulterior emiterii înştiinţării de reziliere  prevăzute de art. 15 din contract. În cadrul răspunsului Inginerul se constată că numărul de zile în care temperaturile nu au permis efectuarea lucrărilor au fost de fapt de 254 , dar a apreciat că 121 de zile specifice unui anotimp friguros au fost asumate la data încheierii contractului , iar 52 de zile erau oricum zile libere acordate angajaţilor.

Potrivit prevederilor contractuale mai sus menţionate, determinarea Inginerului este obligatorie pentru părţi, atât timp cât nu a fost desfiinţată de către CAD sau instanţa arbitrală, astfel încât extensia de timp este opozabilă şi ****

Justificarea cuprinsă în notificarea de reziliere emisă de către beneficiar este raportată exclusiv la ritmul scăzut al lucrărilor după data de  18.09.2020 şi la procentul mic de lucrări realizate, de numai 38, 86% , procent necontestat de către debitor. Acesta atestă o întârziere care  este greu de crezut că ar fi putut fi recuperat în extensia de timp de acordată pentru încă o luna de la momentul notificării.

Din datele avute mai sus menţionate se poate reţine că, în mod constant, pe perioada de derulare a contractului debitorul a avut întârzieri în executarea lucrărilor şi perioade în care a înregistrat mobilizări mult prea reduse de personal şi utilaje, inclusiv în perioada de trei ani anterioară notificării de reziliere şi care se înscrie în termenul de prescripţie prevăzut de art.  2517 Cod civil.

Raportat şi la excepţia de neexecutare invocată de către debitor, instanţa va analiza derularea în ansamblu a raporturilor contractuale.

Beneficiarul nu şi-a asumat contractual un termen de eliberare a autorizaţiilor de construire şi de v predare a amplasamentelor care presupuneau şi demersuri de expropriere. Executantul începe să suporte costuri încă de la semnarea contractului şi asigurarea garanţei de bună execuţie, iar o lipsa unui termen expres nu presupune că executantul nu trebuie să îşi îndeplinească obligaţiile într-un termen rezonabil .

Societatea debitoare se află în procedură de insolvenţă din anul 2015 şi până la 15.11.2017 când a putut începe lucrările pe prima porţiune de autostradă nu a făcut decât să suporte costuri care i-au agravat situaţia şi aşa dificilă. Procedura de emitere a autorizaţiilor de construire şi predarea amplasamentelor pentru celelalte două porţiuni din autostradă s-a prelungit până  la finalul anului 2018 , mai mult de trei ani de la semnarea contractului.

Nenumăratele incidente specificate mai sus, pe care executantul nu şi-a le-a asumat la momentul încheierii contractului şi care nu i-au fost aduse la cunoştinţă, au generat intervale mai mari de timp necesare realizării unor lucrări neprevăzute iniţial, dar şi costuri suplimentare, solicitate prin numeroasele revendicări adresate Inginerului.

Inginerul a admis numai în parte solicitările privind extensiile de timp şi acordarea de costuri suplimentare, iar debitorul, formulând nemulţumiri, a adresat repetate solicitări autorităţii contractante de constituire a CAD, nerespectarea de către aceasta din urmă a obligaţiei conducând la lipsirea executantului de instrumentul contractual care să îi permită o soluţionare rapidă şi la costuri rezonabile a disputelor. 

Prin adresa nr. 7561/23.08.2019 *** solicită Inginerului *** acceptul pentru sub-contractarea lucrărilor către ***. La data de 28.08.2019 *** comunică consimţământul său pentru numirea acestui sub- contractor, potrivit art. 4.4 din condiţiile speciale ale contractului.

La data de 01.10.2019 *** comunică prin adresa 68853 refuzul acceptării acestui  nou sub –contractor invocând încălcarea principiului tratamentului egal prevăzut de art. 2 alin. 2 din OUG nr. 34/2006.

Încălcarea acestui principiu este justificată generic prin faptul că lucrările care ar urma a fi realizate de către sub – contractor nu sunt lucrări auxiliare /adiacente, ci părţi de autostradă pe care a căror execuţie a fost asumată de către antreprenor pe baza experienţei sale demonstrate prin îndeplinirea criteriilor de calificare. Se apreciază că transferarea execuţiei către un operator a cărui experienţă nu a fost evaluată în cadrul procedurii de achiziţie ar comporta riscuri legale şi administrative, motiv pentru care legislaţia nu permite modificarea propunerii tehnice /financiare prin intermediul subcontractării.

Se invocă şi împrejurarea că, prin raportare la dispoziţiile art. 45 alin. 1 din OUG nr. 34/2006, debitorul nu indicat în oferta iniţială posibilitatea de a subcontracta o parte dintre lucrări.

Între părţi au continuat să se poarte discuţii cu privire la acceptarea acestui subcontractor, prin adresa nr. 201630/16.04.2020 Inginerul menţinându-şi acordul .

Prin adresa nr. 41870/20.07.2020 **** solicită lămuriri în legătură cu menţiunea solicitării de includere a unui nou subcontractor, *** menţinând solicitarea formulată prin adresa nr. 9360/02.02.2021.

Pe 03.02.2021 Inginerul comunică din nou faptul că **** prezintă experienţă generală în domeniul construcţiilor rutiere şi dispune de capacitatea tehnică şi financiară pentru a realiza lucrările.

*** solicită prin adresele nr. 10759/10.02.2021 şi 23429/23.03.2021 consiliere metodologică de la ANAP , în considerarea împrejurării că propunerea de subcontractare a 60% din lucrări ar reprezenta o modificare substanţială a contractului.

Prin adresa nr. 2373/26.03.2021 ANAP  comunică beneficiarului că, din punctul de vedere al consultantului, procentul din lucrare care se subcontractează nu are relevanţă din perspectiva stabiliri caracterului substanţial al modificării atât timp cât nu se subcontractează contractul în întregime. Totodată, apreciază că nu are loc în acest fel o modificare a propunerii financiare sau asupra îndepliniri criteriilor de calificare şi selecţie de la momentul achiziţiei.

La data de 30.03.2021, după emiterea adresei de reziliere a contractului nr. 92/19750/11.03.2021 în care se invocase nerespectarea termenului contractual,  **** comunică prin adresa nr. 25562/30.03.2021 un nou refuz de acceptarea a subcontractării . Pe lângă argumentele prezentate iniţial, se analizează cererea din perspectiva prevederilor 4. 4 din contract în sensul în care *** nu are experienţa necesară, neexecutând vreodată lucrări de poduri şi pasaje.

Se invocă, totodată, aprecierea cuprinsă în consultaţia ANAP conform căreia este răspunderea autorităţii cu privire la exprimarea sau nu a acordului privind introducerea unui sub contractant, în urma analizării întregului context, a tuturor variantelor posibile în legătură cu continuarea sau nu a contractului, clauzele legale aplicabile , interesul prioritar al autorităţii contractante .

În fapt, la nivelului lunii martie 2021 capacitatea debitoarei de a finaliza contractul atât din punct de vedere al capacităţii tehnice a executării lucrărilor, cât şi a susţinerii financiare impuse de menţinerea unei scrisori de bună execuţie era  dependentă de acceptarea sub-contractării restului de 60% din lucrare către ****

Societatea de află într-o procedură de reorganizare pe bază de plan aflată la finalul termenului de trei ani , iar scrisoarea de garanţie de bună execuţie nr. 0123166/03.03.2015  care trebuie menţinută pe toată durata contractului , emisă de ****  , a încetat de drept ca urmare a rămâneri definitive a falimentului pronunţat în privinţa acestuia prin decizia civilă nr. 58/14.01.2021 pronunţată în dosarul nr. **** a Curţii de Apel Bucureşti Secţia a VI -.a civilă.

Practic, la data de 09.04.2021 debitorul nu a mai fost în măsură să asigure o astfel de garanţie de bună execuţie , obligaţie prevăzută de art. 4.2 din condiţiile speciale din contact, situaţia sa juridică şi financiară făcând imposibilă accesarea unor astfel de instrumente de garantare în mod direct.

La data de 10.05.2021 debitorului i se comunică o nouă notificare nr. 37018/10.05.2021 de reziliere a contractului ca urmare a nerespectării obligaţiei contractuale de asigurare a garanţiei de bună execuţie până la data finalizării contractului.

Apărarea debitorului legat de executarea acestei obligaţii a fost  în sensul în care culpa în neexecutarea acestei obligaţii a fost generată de refuzul ***** de acceptare a subcontractării lucrărilor către *** , societate care urma să îşi asume şi obligaţia procurării unei garanţii de bună execuţie.

Contractul încheiat între părţi este supus dispoziţiilor OUG nr. 34/2006 care reglementa procedura achiziţiilor publice la momentul respectiv. Conform art. 45  din acest act normativ,  fără a i se diminua răspunderea în ceea ce priveşte modul de îndeplinire a viitorului contract de achiziţie publică, ofertantul are dreptul de a include în propunerea tehnică posibilitatea de a subcontracta o parte din contractul respectiv.  În cazul în care autoritatea contractantă solicită, ofertantul are obligaţia de a preciza partea/părţile din contract pe care urmează să le subcontracteze şi datele de recunoaştere ale subcontractanţilor propuşi. 

Totodată, art. 96 din HG nr. 952/2006 prevede că,  în  cazul în care părţi din contractul de achiziţie publică urmează să se îndeplinească de unul sau mai mulţi subcontractanţi, autoritatea contractantă are obligaţia de a solicita, la încheierea contractului de achiziţie publică respectiv, prezentarea contractelor încheiate între viitorul contractant şi subcontractanţii nominalizaţi în ofertă. Contractele prezentate trebuie să fie în concordanţă cu oferta şi se vor constitui în anexe la contractul de achiziţie publică.  Pe parcursul derulării contractului, contractantul nu are dreptul de a înlocui subcontractanţii nominalizaţi în ofertă fără acceptul autorităţii contractante, iar eventuala înlocuire a acestora nu trebuie să conducă la modificarea propunerii tehnice sau financiare iniţiale.

Contractul utilizat de părţi este tip FIDIC, obligatoriu pentru autoritatea contractantă potrivit HG nr. 1405/2010.  În art. 4.4 din condiţiile speciale contractuale se prevede că antreprenorul nu va avea dreptul de a înlocui niciunul dintre subantreprenorii numiţi în ofertă sau pe cei numiţi ulterior pentru care a fost obţinut consimţământul inginerului , fără acceptul prealabil al Inginerului. Pentru numirea subantreprenorilor propuşi după semnarea contractului va fi obţinut consimţământul prealabil al inginerului ; acest consimţământ se va baza pe evaluarea capacităţii tehnice şi financiare . Numirea subantreprenorului va fi efectivă şi va produce efecte numai după transmiterea de către beneficiar a unei copii a contractului de subantrepriză care trebuie să conţină în mod obligatoriu o clauză prin care antreprenorul se obligă să plătească subantreprenorului un avans în procent din valoarea contractului cel puţin egal de cel plătit de beneficiar antreprenorului.

Spre deosebire de legislaţia actuală, care conferă expres  dreptul executantul de a  implica noi subcontractanţi pe parcursul executării contractului, dacă acest lucru nu reprezintă o modificare esenţială a contractului, conform art. 219 alin. 3 din Legea nr.98/2016, dispoziţiile OUG nr. 34/2006 aplicabile contractului în cauză ridică probleme de interpretare atât din perspectiva dreptului executantului de a subcontracta lucrări , în condiţiile în care în oferta iniţială nu a făcut menţiuni în acest sens, cât şi din perspectiva caracterului discreţionar al deciziei autorităţii cu privire la acceptarea unui subcontractor care nu a fost indicat în oferta iniţială.

În ceea ce priveşte neincluderea în oferta iniţială a posibilităţii subcontractării de lucrări, deşi CNAIR, în cuprinsul notificărilor prin care se justifica refuzul acceptării ***  a făcut trimitere la această împrejurare şi la prevederile art. 45 din OUG nr. 34/2006, în cadrul întâmpinării formulate în cauză nu s-a prevalat o eventuală interdicţie legală în acest sens, acceptând posibilitatea acceptării unei subcontractări noi pe parcursul derulării contractului, circumscrisă însă unei decizii discreţionare.

În condiţiile în care contractul şi dispoziţiile legale nu înlătura de plano posibilitatea subcontractării unei părţi din lucrări, decizia autorităţii de acceptare sau de respingere  a unui subcontractor trebuie să aibă la baza respectarea condiţiilor prevăzute de lege şi contract. 

Dispoziţiile art. 96 din HG nr. 952/2006 circumscriu  posibilitatea refuzului  acceptării unui subcontractant de modificarea propunerii tehnice sau financiare iniţiale, iar prevederile contractuale de lipsa consimţământului Inginerului raportat la capacitatea tehnică şi financiară a subcontractantului. Potrivit art. 3.1 din condiţiile speciale ale contractului, Inginerul este angajat de beneficiar şi acţionează în numele acestuia atunci când exercită o autoritate prevăzută în contract.

**** nu a oferit argumente clare din perspectiva unei nerespectări a dispoziţiilor OUG nr. 34/2006 sau a prevederilor contractuale cu privire la refuzul acceptării Restra în calitate de subcontractor , în condiţiile în care nu s-a invocat o modificare a ofertei tehnice sau financiare, iar Inginerul a confirmat, potrivit autorităţii cu care a fost învestit de către părţile contractante, capacitatea financiară şi tehnică a subcontractantului propus.

Este de menţionat faptul aceleaşi părţi au încheiat şi contractul nr. 92/33009/10.05.2017  privind executarea lucrărilor la pasajul **** în cadrul căruia *** a acceptat un subcontractor nou care să asigure finalizarea lucrărilor. Astfel, a fost încheiat actul adiţional nr. 4/08.12.2020 prin care este completată lista subcontractorilor cu ***, în baza confirmării Inginerului şi notei de fundamentare bazată pe situaţia dificilă a executantului care se află în procedura de insolvenţă.

Încheierea acestui act adiţional şi executarea restului de lucrări de către un subcontractor a permis derularea în continuare a unui contract şi finalizare a lucrărilor  de către aceeaşi societate, aflată în aceeaşi situaţie financiară şi în procedură de insolvenţă. Nu a fost oferită de către *** nici o explicaţie pertinentă sau legală care să fi justificat o altă abordare în cazul de faţă. 

Contractul de lucrări a fost încheiat anterior deschiderii procedurii de insolvenţă a debitorului şi nu a fost denunţat de către administratorul judiciar.

Denunţarea unui contract în derulare la data deschiderii procedurii este o facilitate recunoscută de art. 123 alin. 1 din Legea nr. 85/2014 administratorului judiciar al unei societăţi în insolvenţă de a determina încetarea obligaţiilor contractuale care sunt considerate a fi dezavantajoase economic pentru debitor.

Dacă însă nu se procedează în acest sens şi se optează pentru menţinerea contractului, debitorul este ţinut să îşi respecte obligaţiile contractuale născute după data deschiderii procedurii de insolvenţă, în caz contrar  cocontractantul având dreptul de a obţine rezilierea  contractului.

Art. 123 alin. 3 din Legea nr. 85/2014 prevede dreptul cocontractantului de a se adresa judecătorului – sindic în vederea rezilierii unui astfel de contract, dar această dispoziţie nu face inaplicabile normele generale care operează în materia rezilierii prevăzute de art. 1550- 1554 Cod civil.

Textul invocat pe de o parte are menirea de a face o distincţie între efectele nerespectării obligaţiilor debitorului prin raportare la data deschiderii procedurii de insolvenţă. Astfel, dacă în ceea ce priveşte obligaţiile născute anterior creditorul nu se mai poate prevala de dreptul de a solicita rezilierea contractului ( vezi şi decizia nr. 42/2021 pronunţată de ICCJ în interpretarea art. 123 alin. 1, 3 şi 9 din Legea nr. 85/2014), nerespectarea unor obligaţii ulterioare permite creditorului să se prevaleze de acest drept.

Prevederea legată la soluţionarea cererii de reziliere de către judecătorul - sindic nu are decât rolul de a stabili competenţa acestuia în materie, nu şi pe aceea de a limita aplicabilitatea dispoziţiilor art. 1550- 1554 Cod civil,  care continuă să reprezintă norma care guvernează instituţia juridică a rezilierii. Deschiderea procedurii de insolvenţă nu conduce la inaplicabilitatea dispoziţiilor art. 1552 şi art. 1553 Cod civil privind rezilierea unilaterală şi pactul comisoriu.

Potrivit art. 15.2 din condiţiile speciale ale contractului, în cazul în care intervine o neexecutare a obligaţiilor contractuale privind efectuarea lucrărilor, beneficiarul , în termen de 14 zile de la transmiterea unei înştiinţări către antreprenor, are dreptul să reziliere contractul, rezilierea operând de plin drept fără nici o altă notificare prealabilă şi fără încuviinţarea unei instanţe şi fără a mai fi necesară efectuarea unei alte formalităţi.

Practic, părţile au prevăzut un pact comisoriu expres care conduce la rezilierea de drept a contractului, în sensul art. 1553 Cod civil, înştiinţarea având valoarea unei puneri în întârziere, motiv pentru care instanţa nu va considera întemeiat argumentul invocat de către debitor cu privire la nerespectarea dispoziţiilor art. 123 alin. 3 din Legea nr. 85/2014 , atât timp cât obligaţiile neexecutate au fost aferente perioadei ulterioare deschiderii procedurii de insolvenţă. 

Astfel, notificarea nr. 92/19750/ 11.03.2021, prin care debitorului i se aduce la cunoştinţă că în termen de 14 zile operează rezilierea de drept a contractului,  are valoarea unei puneri în întârziere de natură a permite ca pactul comisoriu să îşi producă efecte. În această situaţie, acţiunea debitorului prin care solicită anularea acestei înştiinţări care conduce la activarea pactului comisoriu şi rezilierea contractului deplin drept în termen de 14 zile nu poate fi socotită nici prematură şi nici lipsită de interes.

Debitorul justifică interesul de a acţiona pentru împiedicarea desfiinţării contractului ca efect al rezilierii de drept , consecinţă a pactului comisoriu expres activat prin înştiinţarea respectivă, iar demersul nu poate fi apreciat ca prematur în condiţiile în care această înştiinţare este singura manifestare de voinţă necesară conform contractului şi legii pentru ca rezilierea de drept să îşi producă efectele. În consecinţă, instanţa va respinge excepţiile prematurităţii şi lipsei de interes invocate în ceea ce priveşte cererea debitorului de anulare a acestei înştiinţări care a făcut obiectul dosarului conex nr. **** şi al capătului identic al  cererii reconvenţionale.

Dreptul creditorului de a obţine rezilierea contractului conform art. 1549 Cod civil este condiţionat de existenţa unei neexecutări a obligaţii contractuale din culpa  debitorului.

Potrivit art. 1556 Cod civil, atunci când obligaţiile născute dintr-un contract sinalagmatic sunt exigibile, iar una dintre părţi nu îşi execută obligaţia, cealaltă parte poate, într-o măsură corespunzătoare, să refuze respectarea propriei obligaţii.

Astfel, în măsura în care nerespectarea obligaţiei care constituie temei al rezilierii nu este imputabilă debitorului şi a fost generată de propria culpă contractuală a creditorului, rezilierea nu poate opera.

În condiţiile afectării capacităţii debitorului de a mobiliza resurse financiare proprii, autoritatea a refuzat încă în anul 2019, fără să ofere o justificare legală sau contractuală, acceptarea unui alt subcontractor care ar fi oferit un suport substanţial în executarea obligaţiilor contractuale.

În mod cert, neexecutarea de către autoritate a propriilor obligaţii a avut o influenţă suficient de importantă asupra posibilităţii debitorului de a-şi respecta obligaţiile asumate privind executarea lucrărilor. Lipsa accesării arbitrajului pentru lămurirea nemulţumirilor face dificil de stabilit  impactul  pe care o soluţionare eventual favorabilă, obţinută în termen util, ar fi avut-o asupra derulării contractului .

În contextul dezechilibrului contractual generat de obţinerea de către beneficiar cu întârziere a avizelor şi autorizaţiilor necesare şi întârzierea exproprierii  terenurilor, existenţa unor numeroase împrejurări care nu au fost aduse la cunoştinţa antreprenorului la data încheierii contractului, de natură a influenţa considerabil costurile şi termenul de execuţie,  coroborată neexecutarea obligaţiei de constituire a CAD, care să permită o rezolvare rapidă şi cu costuri reduse a nemulţumirilor legate de  modul de soluţionare de către Inginer a problemelor generate de aceste împrejurări, refuzul nejustificat de acceptare a unui nou subcontractant a afectat în mod substanţial capacitatea debitorului de respectare a obligaţiilor începând cu anul 2019.

Această concluzie este susţinută şi de derularea în condiţii normale a contractului similar încheiat de către părţi pentru edificarea ****, menţionat mai sus,  pentru care subcontractarea a fost acceptată şi care a permis executarea  în bune condiţii a lucrărilor.

Nerespectarea termenului de executare a lucrărilor de către debitor a fost determinată în mare măsură de conduita contractuală a beneficiarului, ceea ce conduce la lipsa unei culpe contractuale care să determine rezilierea contractului din această perspectivă. Faţă de aceste considerente instanţa va admite cererea debitorului de anularea  înştiinţării de reziliere nr. 92/19750/11.03.2021 şi va respinge cererea *** privind rezilierea contractului.

Pe de altă parte, posibilitatea îndeplinirii obligaţiilor contractuale prin intermediul unui subcontractor vizează exclusiv efectuarea lucrărilor, nu şi asigurarea unei garanţii de bună execuţie pe toată durata de valabilitate a contractului, obligaţie distinctă asumată de către debitor conform art. 4.2 din condiţiile speciale ale contractului.

Antreprenorul, indiferent de existenţa unor contracte de subantrepriză, este ţinut să răspundă faţă de beneficiar de îndeplinirea obligaţiilor contractuale şi , în consecinţă,  să ofere garanţii cu privire la propria sa capacitate financiară de acoperire a prejudiciilor produse prin neexecutarea acestor obligaţii. De altfel, dispoziţiile contractuale specifică faptul că scrisoarea de garanţie trebuie emisă în numele asocierii care a încheiat contractul.

Neexecutarea acestei obligaţii este o culpă contractuală a executantului indiferent de cauzele care au condus la încetarea scrisorii de garanţie de bună execuţie emisă iniţial, respectiv falimentul societăţii de asigurare emitente,  care nu constituie o cauză exoneratoare de răspundere în sensul Codului civil.

S-a invocat de către debitor, în aplicarea excepţiei de neexecutare, împrejurarea că, după data de 24.04.2019 refuzul beneficiarului de acceptare a *** ca subcontractor conduce la inadmisibilitatea invocării unei alte dispoziţii contractuale de către executant.  La data respectivă subcontractarea lucrărilor era justificată economic de către debitor numai prin dificultăţile suportării din punct de vedere financiar a costurilor de finanţare a lucrărilor, nepunându-se problema încetării de drept a poliţie de asigurare şi scrisorii de garanţei de bună execuţie.

Această obligaţie a asigurării pe toată durata executării contractului şi remedierii deficienţelor a unei scrisori de garanţie de bună execuţie se menţine indiferent de acceptarea sau nu a subcontractării, neexistând între cele două obligaţii contractuale interdependenţa care să determine caracterul neculpabil al încălcării obligaţiei.

Neputându-se reţine o interdependenţă între obligaţiile nerespectate de către beneficiar privind refuzul acceptării  unui subcontractor şi al constituirii CAD şi neasigurarea de către debitor a unei garanţii, intervine rezilierea de drept a contractului potrivit art. 15.2 din condiţiile speciale ale contractului şi  art. 1553 Cod civil, iar notificarea înştiinţării de reziliere a contractului nr. 37018/10.05.2021 este circumscrisă dispoziţiilor legale şi contractuale. 

În ceea ce priveşte cererea privind obligarea autorităţii la acceptarea **** în calitate de subcontractor, care constituie si unul din capetele cererii reconvenţionale, a fost invocată de către *** excepţia inadmisibilităţii .

Debitorul, urmărind menţinerea contractului în fiinţă, a solicitat respectarea unei obligaţii de a face a beneficiarului în executarea obligaţiilor contractuale şi legale, astfel încât cererea  este  admisibilă. Nu pot fi reţinute nici argumentele privind neurmarea procedurii prevăzute de art. 20. 1 din condiţiile speciale ale contractului, care priveşte revendicările antreprenorului legate de durata de execuţie şi lucrările suplimentare. De altfel, debitorul a obţinut acceptul Inginerului în privinţa subcontractorului, astfel încât nu avea de ce să formuleze o înştiinţare de nemulţumire în condiţiile art.20.4 din condiţiile speciale, motiv pentru care instanţa va respinge excepţia de inadmisibilitate invocată în privinţa acestui capăt al cererii reconvenţionale.

Pe de altă parte însă, în condiţiile în care a operat rezilierea de drept ca urmare a încetării valabilităţii garanţiei de bună execuţie, nu se mai poate dispune obligarea autorităţii de a lua o astfel de măsură care ţine de executarea contractului.

Faţă de aceste considerente, instanţa va respinge cererile debitorului care au fost circumscrise constării nulităţii înştiinţării de reziliere nr. 37018/10.05.2021 şi obligării ****la acceptarea *** care fac obiectul dosarului conex nr. **** , reluate şi în cererea reconvenţională din dosarul nr. ***

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge excepţiile prematurităţii şi inadmisibilităţii invocate de către debitor în privinţa cererii principale a reclamantului ***

Respinge excepţiile inadmisibilităţii, prematurităţii şi lipsei de interes invocate de către pârâtul *** cu privire la cererea  principală  şi reconvenţională a debitorului ***

Respinge ca neîntemeiată cererea *** de reziliere a contractului pentru nerespectarea culpabilă a obligaţiilor debitorului privitoare la realizarea lucrărilor.

Admite cererea principală care a făcut obiectul dosarului conex nr. *** şi capătul corespunzător al cererii reconvenţionale formulate de către  debitorul-reclamant ***, prin  administrator special **** și ***, formulat în contradictoriu cu pârâtul-reclamant ***, având ca obiect  anularea înştiinţării de reziliere a nr. 92/19750/11.03.2021 şi dispune anularea acestui act.

Respinge  cererea debitorului care a făcut obiectul dosarului conex nr. *** şi  capătul corespunzător al cererii reconvenţionale  ca neîntemeiate.

Admite cererea reclamantului-pârât ****, formulată în contradictoriu pârâtul-reclamant ****, prin  administrator special **** și ****, cu privire la constarea rezilierii de drept a contractului şi constată că a intervenit rezilierea de drept a contractului nr. 92/115828/19.02.2015 ca urmare a nerespectării obligaţiei de privind prelungirea garanţiei de bună execuţie.

Cu apel  în termen de 7 zile de la comunicare prin Buletinul Procedurilor de Insolvenţă.

Apelul se depune la Tribunalul Bucureşti Secţia a VII-a civilă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 15.10.2021.

Preşedinte,Grefier,

***********

Domenii speta

Spete similare