Furt

Sentinţă penală 72 din 15.11.2021


S-a luat în examinare cauza penală, privind pe inculpatul …, trimis în judecată, sub control judiciar (revocat prin încheierea penală nr.14 din 27.05.2021), pentru săvârşirea infracţiunilor de furt calificat, faptă prevăzută de art. 228 alin.1, combinat cu art.229 alin.1 lit.b, d şi e, alin.2 lit.b Cod penal, fraudă informatică, faptă prevăzută de art. 249 Cod penal, și acces ilegal la un sistem informatic, faptă prevăzută de art. 360 alin. 1 şi alin.3 Cod penal, toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, se constată lipsa părţilor.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care, se constată că mersul dezbaterilor şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierile de şedinţă din 15.07.2021, 13.09.2021 şi 14.10.2021, ce fac parte integrantă din prezenta sentinţă.

T R I B U N A L U L ,

Deliberând asupra acţiunii penale de faţă, constată că:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin, emis la data de 01.10.2020, în dosarul nr. 516/P/2020, înregistrat pe rolul Tribunalului Caraş-Severin la data de 09.10.2020, sub nr. 1739/115/2020, a fost trimis în judecată, sub control judiciar, inculpatul …, pentru săvârşirea infracţiunilor de furt calificat, faptă prevăzută de art. 228 alin.1, combinat cu art.229 alin.1 lit.b, d şi e, alin.2 lit.b Cod penal, fraudă informatică, faptă prevăzută de art. 249 Cod penal, și acces ilegal la un sistem informatic, faptă prevăzută de art. 360 alin. 1 şi alin.3 Cod penal, toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal.

În fapt, se reţine, în esenţă, că inculpatul …, în data de 17.07.2020, a pătruns, prin efracţie, prin forţarea sistemului de închidere tip yală al uşii de acces, în incinta biroului contabilitate situat la parterul Spitalului Judeţean Reşiţa, de unde a sustras suma de 32.703 lei, iar în data de 20.07.2020, s-a logat, folosind u-serul şi parola sistemului predefinită, la unitatea hard a sistemului de supraveghere video din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Reşiţa, în mod nejustificat, închizând sistemul de supraveghere video prin ştergere.

În latură civilă, se constată că, prin adresa nr. 10963 din 07.09.2020, Spitalul Județean de Urgență Reșița a comunicat Poliției mun. Reșița, faptul că prejudiciul cauzat, în cuantum de 32702,73 lei, a fost recuperat în totalitate, anexând la adresa susmenționată o copie conform cu originalul după extrasul de cont din data de 31.08.2020, al Trezoreriei mun. Reșița. În continuare, prin aceeași adresă Spitalul Județean de Urgență Reșița a comunicat Poliției mun. Reșița faptul că nu dorește împăcarea cu inculpatul …, ci dorește continuarea cercetărilor în dosarul penal nr. 516/P/2020. Prin adresa Spitalului Judeţean Reşiţa din 29.09.2020, fila 24, dosar urmărire penală, vol. II, s-a stipulat că prejudiciul a fost recuperat, menţinându-şi acelaşi punct de vedere.

La dosarul cauzei a fost ataşat dosarul de urmărire penală nr. 516/P/2020 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin, au fost audiaţi inculpatul … şi martorii din rechizitoriu … şi s-au administrat probe cu înscrisuri de către persoana vătămată şi de către inculpat.

Prin încheierea de şedinţă din 27.05.2021, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpatului …, din infracţiunile de furt calificat, faptă prevăzută de art. 228 alin.1, combinat cu art.229 alin.1 lit.b, d şi e, alin.2 lit.b Cod penal, fraudă informatică, faptă prevăzută de art. 249 Cod penal, și acces ilegal la un sistem informatic, faptă prevăzută de art. 360 alin. 1 şi alin.3 Cod penal, toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal, în infracţiunile de furt calificat, faptă prevăzută de art. 228 alin.1, combinat cu art.229 alin.1 lit.b, d şi e, alin.2 lit.b Cod penal, fraudă informatică, faptă prevăzută de art. 249 Cod penal, și alterarea integrităţii datelor informatice, faptă prevăzută de art. 362 Cod penal, toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal.

Analizând actele şi lucrările dosarului, tribunalul constată următoarele:

Prin rechizitoriul emis în cauză, se reţine şi se însuşeşte de către instanţa de judecată, dar cu precizarea că vor fi prezentate faptele numai în esenţa lor şi numai sub aspectele ce sunt relevante pentru stabilirea caracterului infracţional al faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul, omise fiind aspectele nerelevante sub acest raport, următoarea stare de fapt, probată prin actele, înscrisurile şi lucrările din dosarul de urmărire penală nr. 516/P/2020 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin, prin  declaraţiile inculpatului … şi martorii din rechizitoriu … De asemenea, există unele împrejurări esenţiale care trebuiesc  altfel reţinute  faţă de cum sunt expuse în rechizitoriu, şi  anume circumstanţele de timp ale săvârşirii faptei.Din actele de urmărire penală administrate în cauză au rezultat următoarele:

În data de 20.07.2020, Poliția Municipiului Reșița a fost sesizată, de către numitul …, în calitate de manager interimar al Spitalului Județean de Urgență Reșița, cu privire la faptul că, în perioada 17.07.2020, ora 18:00 – 20.07.2020, ora 07:30, persoane necunoscute au pătruns prin efracție, respectiv prin forțarea sistemului de închidere tip yală al ușii de acces, în incinta Biroului Contabilitate situat la parterul instituției susmenționate, după care au forțat sistemul de închidere tip lacăt de la un fișet metalic, iar dintr-un compartiment metalic neasigurat cu sisteme de închidere  ce se în interiorul fișetului au sustras suma de 32703 lei, suma de bani ce provine din încasări.

Ulterior, în urma cercetărilor, s-a stabilit că autorul faptei este inculpatul …

În data de 20.07.2020, s-a procedat la vizualizarea camerelor de supraveghere din incinta Spitalului Județean de Urgență Reșița stabilindu-se următoarele aspecte: Unitatea de stocare a imaginilor video a fost oprită o perioada de timp, aceasta reîncepând a stoca imagini în data de 20.07.2020 la ora 04:44:27.

În data de 20.07.2020, ora 04:44:55, CH 04 LIFT PACIENTI PARTER surprinde pe agentul de pază … deplasându-se în direcția unității de primire urgențe și pulverizând cu dezinfectant pe podea. În data de 20.07.2020, ora 04:44:55, CH 03 LIFT UPU PARTER surprinde pe agentul de pază … deplasându-se în direcția intrării în policlinica și pulverizând cu dezinfectant pe podea.

În urma verificării hard drive-ului s-a constatat faptul ca în data de 20.07.2020, în intervalul orar „04:26:36 – 04:43:39” există log-uri prin care un utilizator cu rol de admin s-a logat pe unitatea hard a sistemului de supraveghere video din cadrul Spitalului Județean de Urgență Reșița, în mod nejustificat având în vedere  ora la care s-a efectuat logarea, închizând sistemul de supraveghere video în intervalul orar susmenționat (art. 249 C.p.).

În data de 23.07.2020, lucrătorii din cadrul IPJ Caraș-Severin - Serviciul Combatere a Criminalității Organizate și Antidrog au procedat la demontarea unității PC marca HP seria CZC220411X1, din care au fost demontate doua medii de stocare a datelor informatice si anume un hard disk marca Hitachi seria GEC534RF32WS6E, capacitate de 500GB precum si un hard disk  marca Western Digital, seria WD-WXG1C3045125, capacitate 300 GB, au fost copiate integral conținuturile mediilor de stocare susmenționate.

În data de 31.07.2020, s-a procedat la audierea martorului …, ocazie cu care s-a stabilit faptul că este angajat în cadrul Spitalului Județean de Urgență Reșița, în funcția de registrator serviciu Statistică Informatică D.R.G.. Acesta, împreună cu numiții …dețin cheie de acces în camera serverelor, locul unde se află DVR sistemului de supraveghere a spitalului.  În continuare, martorul …ușor, a declarat faptul că el și numiții … sunt singurele persoane care au acces, ca și ”admin” la sistemul de supraveghere al spitalului. De asemenea, s-a stabilit faptul că programul sau  de lucru al meu cât și al celor trei persoane mai sus menționate este de luni până vineri în intervalul ora 07.30-15.30, accesul în afara orelor de program făcându-se doar la solicitarea telefonică în prealabil.

În data de 17.07.2020,  martorul … a plecat de la serviciu în jurul orelor 13:15, fără a avea cunoștință dacă ceilalți trei colegi mai sus menționați se mai află sau nu la serviciu, până în data de 19.07.2020, orele 18.00.

În data de 20.07.2020, orele 07:15  numitul …  a venit la serviciu,  iar în jurul orelor 07.50, colega sa … i-a relatat faptul că a fost sustrasă o sumă de bani din biroul Contabilitate. Numitul … a mers la biroul Statistică relatând aspectele menționate mai sus și celorlalți colegi.

A  stat de vorbă cu colegii săi, iar în jurul orelor 08:15 a fost solicitat de numitul … să verifice sistemul DVR din camera serverelor, fapt pentru care a mers în  acel loc, căutând în DVR pe baza indicațiilor primite dar fără a reuși să găsească  date stocate, iar la scurt timp a  sosit și numitul … însoțit de către organele de poliție. Ulterior, martorii … au verificat HARD DISK-ul serverului, constatând că memoria este goală, fiind stocate date doar începând cu 20.07.2020, orele 05:44.

În data de 17.07.2020, martorul …  a plecat de la serviciu în jurul orelor 18.00, fără a avea cunoștință dacă ceilalți trei colegi mai sus menționați se mai află sau nu la serviciu. În data de 19.07.2020 în jurul orelor 18:30-19:00 a fost contactat telefonic de către … acesta solicitându-i acordarea unei zile de concediu de odihnă în data de 20.07.2020,  solicitare cu care numitul … a fost de acord.

În data de 20.07.2020, orele 08:00 martorul … a fost apelat telefonic de către numita …, directorul financiar contabil al Spitalului Județean de Urgență Reșița, aceasta solicitându-i să se uite pe camerele de supraveghere în intervalul 17.07.2020 orele 18:00 -20.07.2020 orele 07:30 pentru a vedea ce persoane au avut accesul în zona birourilor în acest interval de timp. Numitul … a  început să verifice sistemul de supraveghere, între timp în biroul său sosind și numita …, aceasta relatându-i faptul că  persoane necunoscute au sustras din biroul Contabilitate suma de 32703 lei în intervalul de timp mai sus menționat. În urma verificării sistemului de supraveghere video am constatat faptul că înregistrarea tuturor camerelor de supraveghere a început la ora 05.44 (04.44 ora sistemului DVR), în perioada anterioară nemaiexistând date stocate pe sistem. Inițial, numitul … a crezut că este vorba de o suprascriere a sistemului, dar, până la momentul respectiv  până în acest moment de fiecare dată când se întâmpla acest lucru, niciodată nu au existat înregistrări la aceiași oră a tuturor camerelor sistemului de operare. În timp ce numitul … efectua verificările susmenționate la fața locului a sosit un echipaj din cadrul Poliției Mun. Reșița, împreună cu aceștia s-a deplasat la camera serverelor. În urma verificării HARD DISK din camera serverelor, a constatat faptul că acesta este gol, existând stocate doar datele începând cu 20.07.2020 orele 05.44.(ştergere)

În data de 17.07.2020,  …. a plecat de la serviciu în jurul orelor 13:30, fără a avea cunoștință dacă ceilalți trei colegi mai sus menționați se mai află sau nu la serviciu, până în data de 20.07.2020, orele 07:00 fiind cu familia la adresa de domiciliu.

În data de 20.07.2020, orele 07:00 martorul … a venit la serviciu, iar în jurul orelor 09.00 a fost solicitat de numitul … să se deplasez la sistemul DVR din camera serverelor, acesta mergând în acel loc, unde a aflat că s-a produs un furt din biroul contabilitate al Spitalului, la fața locului  observându-l pe colegii săi … însoțiți de către organele de poliție. Ulterior,  a asistat la momentul în care numitul … împreună cu martorul  … au verificat HARD DISK-ul serverului, constatând că memoria este goală, fiind stocate date doar începând cu 20.07.2020, orele 05:44.

În data de 03.08.2020, lucrătorii din cadrul IPJ Caraș-Severin - Serviciul Combatere a Criminalității Organizate și Antidrog au procedat la efectuarea unei percheziții informatice a unității PC. În urma percheziționării copiei hard disk-ului Hitachi  seria GEC534RF32WS6E, s-a stabilit faptul ca în data de 20.07.2020, în intervalul orar 05:15 – 05:50, au fost identificate, în urma căutărilor după extensia  log,  un număr de 13 (treisprezece), fișiere cu aceasta extensie, create, modificate sau accesate.

În urma căutărilor efectuate după adresa de IP 192.168.2.50, au fost identificate fișiere sau urme ale acestora create, modificate sau accesate, în intervalul 19.07.2020, ora 01:49:03 – 20.07.2020, ora 05:26:17. În istoricul accesărilor prin browser-ul Internet Explorer nu au fost identificare date informatice, după data de 19.07.2020, ora 01:49:03, existând însă date în afara acestui interval orar.  Istoricul accesărilor  prin browser-ul Chrome nu a fost identificat pe sistemul informatic percheziționat, fiind  șters.

În urma percheziției informatice efectuate, s-a concluzionat faptul că pe sistemul informatic percheziționat în data de 20.07.2020, în  intervalul 05:15 – 05:50, a fost accesata adresa IP 192.168.2.50, adresă IP care a fost alocată sistemului informatic de supraveghere video al Spitalului Județean de Urgență Reșița.

În data de 12.08.2020, s-a procedat la audierea inculpatului …, angajat în cadrul Spitalului Județean de Urgență Reșița, în funcția de analist programator  în cadrul Serviciului Statistică Informatică D.R.G. Serviciul Statistică Informatică D.R.G. este împărțit în 5 birouri : Statistică, Informatică, Registratură, D.R.G. și Fișier, un total de circa 18 persoane în cadrul serviciului.  Din tot personalul menționat mai sus, un număr de trei persoane, respectiv numiții … sunt singurele persoane care au cheie de acces în camera serverelor, locul unde se află DVR sistemului de supraveghere a spitalului, iar a patra cheie  se află sigilată la poarta de acces a spitalului.

 În data de 20.07.2020, în jurul orelor 08:30-09:00, inculpatul …,  a plecat din mun. Reșița cu destinația Arad pentru a-și rezolva anumite aspecte personale, după care a revenit în mun. Reșița la ora 14:00, iar în jurul orelor 15:30-16:00 a plecat cu mama sa la Caransebeș, pe drum primind un mesaj de la soția sa care lucrează la Spital, prin care l-a anunțat că a fost sustrasă o sumă de bani din Biroul Contabilitate al Spitalului Județean. Când a  ajuns în mun. Caransebeș, a studiat presa online, găsind aspectele menționate de soția sa într-un articol publicat online. La întoarcerea din Caransebeș, în drum spre Reșița l-a contactat pe numitul …, aflând date despre fapta reclamată.

În data de 20.07.2020, în jurul orelor 06:00, inculpatul …, a fost la biroul său din incinta Policlinicii Spitalului Județean, din interior luând niște hârtii de care avea nevoie în interes personal cât și un aparat de spiralat care se afla în camera serverelor sistemului de supraveghere a Spitalului Județean de Urgență Reșița. În incinta spitalului a intrat pe poarta principală de acces în curtea Spitalului, după care am intrat în construcția efectivă a spitalului pe a doua ușă de acces unde se află noua rampă de acces a pacienților NON COVID de la UPU-Pediatrie. A mers apoi la biroul din Policlinică, intrând cu cartela de acces pe care o deține,  din birou, a luat documentele sus menționate, după care a revenit în spital ieșind pe aceiași ușă. Apoi, a mers la prima ușă de acces în spital aflată în zona birourilor administrative, a folosit aceiași cartelă de acces intrând în interior, a intrat în camera serverelor sistemului de supraveghere fără a putea menționa dacă aceasta era asigurată sau nu și din colțul stângă de lângă UPS a luat un aparat de spiralat și două spirale din cutia de lângă el, le-a așezat într-o plasă și a ieșit înapoi pe aceiași ușă, întâlnindu-se la ieșire cu portarul de serviciu, mergând ulterior la domiciliu.

Unitatea PC din biroul inculpatului …, este funcțională 24ore/zi, aceasta validând serviciile paraclinice efectuate în incinta spitalului, accesul la unitate avându-l doar numitul … pe baza unui ID și a unei parole pe care o cunosc și ceilalți colegi, respectiv …, respectiv parola predefinită a sistemului. Totodată numitul …, a declarat faptul că  în dimineața zilei de 20.07.2020 orele 06:00, a mers în biroul său, însă  nu a accesat în nici un fel unitatea PC menționată mai sus. 

La dosarul cauzei, a fost depuse,  în xerocopie,  de către reprezentanții  Spitalului Județean de Urgență Reșița, un număr de trei registre de casă din zilele de 01.07.2020, 07.07.2020 si 14.07.2020, care atestă existența sumei de 32702,73 lei ce a fost reclamată ca fiind sustrasă şi care a fost recuperată.

Inculpatul a afirmat că fapta de furt a fost săvârşită în data de 19.07.2020, la ora 9.00, dimineaţa.

Din declaraţia martorului … (vol. I d.u.p., fila 97, verso) reiese că acesta a fost  sâmbătă 18 iulie 2020, în jurul orelor 11.00, la serviciu, el fiind economist şi lucrând la biroul contabilitate, pentru a termina lucrări curente şi restante, pentru că urma să plece în concediu, aceasta fiind o practică curentă, cunoscută conducerii spitalului. Nu a observat nimic în neregulă la fişetul metalic cu banii. A stat până la ora 19.00.

…, portarul din schimbul 3, orele 23.00-07.00, în intervalul 18-20.07.2020, l-a întâlnit, în ziua de 20.07.2020, orele 5.45, pe inculpat în incinta spitalului, fila 101 vol. I d.u.p.

Potrivit martorilor …, filele 21, 22 d.u.p., vol. II, inculpatul şi-a achitat parte din datoriile avute în data de 19.07.2020, fiind vorba despre sume de ordinul miilor de lei, respectiv 2.500 şi 2.800 lei. Datoria către mama inculpatului, de 10.000 lei, a fost achitată pe data de 20.07.2020. Nici o altă plată sau achiziţie importantă a inculpatului, anterioară datei de 19.07.2020, nu a fost documentată sau probată.

Toţi martorii audiaţi în faza urmăririi penale au fost reaudiaţi de către instanţa de judecată şi  şi-au menţinut declaraţiile date în acea fază.

Cât priveşte istoricul accesărilor în urma căutărilor efectuate după adresa de IP 192.168.2.50, au fost identificate fișiere sau urme ale acestora create, modificate sau accesate, în intervalul 19.07.2020, ora 01:49:03 – 20.07.2020, ora 05:26:17. În istoricul accesărilor prin browser-ul Internet Explorer nu au fost identificare date informatice, după data de 19.07.2020, ora 01:49:03, existând însă date în afara acestui interval orar.  Istoricul accesărilor prin browser-ul Chrome nu a fost identificat pe sistemul informatic percheziționat, fiind  șters. Această probă, coroborată cu permisiunile necesare efectuării operaţiunilor, care trebuiau să fie de administrator, potrivit setărilor sistemului informatic, sugerează că o persoană, şi anume inculpatul, a avut interesul să modifice, în noaptea de 18/19.07.2020, funcţionalitatea şi datele sistemului DVR, această adresă IP fiind a lui, a sistemului de supraveghere. Nimeni, în afara inculpatului, nu avea motive să acceseze DVR în contextul stării de fapt. Scoaterea din funcţiune a sistemului de supraveghere nu înseamnă doar oprire fizică ori prin instrucţiuni informatice, tot aceasta înseamnă şi împiedicarea funcţionării sale normale, realizarea scopului pentru care el a fost instalat, şi anume acela de a înregistra informaţiile reale şi nealterate şi de a le păstra ca atare.

 De asemenea, din declaraţia martorului … audiat în instanţă, fila 48 dosar fond, reiese de ce lipsa datelor de pe HD aferent DVR nu se datorează suprascrierii realizate automat de către sistem la atingerea pragului superior de încărcare cu date a HD, cum s-a apărat inculpatul, ci ştergerii, acţiune umană certă. Martorul este informatician şi cunoştinţele sale sunt profesionale, iar explicaţiile furnizate sunt logice şi credibile.

Într-adevăr ştergerea datelor nu este o scoatere din funcţiune a sistemului de supraveghere, cum clar a arătat şi martorul şi cum este şi logic, însă ştergerea datelor (formatarea HD, ceea ce a făcut inculpatul, este cea mai sigură operaţiune ce are ca efect ştergerea datelor, aspect de notorietate) a avut loc ulterior unei intervenţii de scoatere din funcţiune şi pentru a înlătura dovezile privind-o  pe aceasta din urmă.

Sunt suficiente datele din care rezultă că furtul a fost realizat prin manopere ce au condus la scoaterea din funcţiune a sistemului de supraveghere, săvârşirea furtului fiind chiar scopul pentru care inculpatul a acţionat asupra sistemului de supraveghere DVR. Dar acesta nu a fost unica intervenţie asupra sistemului informatic, ci doar prima. Întâi a avut loc, consideră instanţa, intervenţia asupra sistemului informatic de supraveghere, ceea ce i-a alterat funcţionarea normală până la scoaterea sa din uzul său firesc, în sensul că el nu a mai putut să înregistreze date autentice, în timp real, apoi a avut loc ştergerea urmelor acestei acţiuni prin formatarea DVR (acţiunile din noaptea 18/19 iulie 2020, prima intervenţie, şi apoi din ziua de 20 iulie 2020, a doua intervenţie, cea finală, formatarea HD).

Deci, fapta de furt nu a avut loc înainte de data de 18 iulie şi cea mai sigură dată a săvârşirii sale este aceea de 19 iulie, dar nu pe timp de zi, ci pe timp de noapte, dată fiind data de 19.07.2020 ora 1:49:03 a acesării sistemului DVR. Cel mai plauzibil este că inculpatul a avut două intervenţii/accesări asupra sistemului DVR, şi în noaptea de 18/19 iulie, şi în dimineaţa  zilei de 20 iulie. Dar furtul s-a comis în noaptea de 18/19 iulie 2020, ceea ce reiese din coroborarea acestei probe cu data la care inculpatul a avut mari sume de bani la dispoziţia sa, şi anume data de 19.07.2020. Nici o probă administrată în cauză nu face dovada că fapta de furt ar fi avut loc în data de 17.07.2020, pe timp de noapte.

Proba primei intervenţii pe sistemul DVR, realizată noaptea, şi chiar în noaptea zilei în care inculpatul a dispus de sume mari de bani, fundamentează suficient agravanta privind realizarea furtului pe timp de noapte, şi nu singură. Astfel, dacă inculpatul a acţionat pentru a interveni asupra sistemului de supraveghere, de două ori consecutiv, la interval de o zi, pe timp de noapte, în modul reţinut anterior, o altă logică a derulării faptelor este una absolut improbabilă. Dacă şi pentru acţiuni mai discrete decât un furt prin efracţie inculpatul a preferat protecţia nopţii, cu întunericul său şi cu activitatea sa umană  redusă mult în clădirea spitalului, elemente ce îl avantajau prin reducerea riscului de a îi fi descoperită activitatea, nu există motive de a se crede că pentru a fura el a riscat să acţioneze în plină zi, la ora 9:00, aşa cum el a susţinut şi a declarat (fără a putea aduce probe în favoarea tezei sale probatorii).

În altă ordine de idei, cât priveşte legitimitatea prezenţei sale în incinta spitalului şi a acţiunilor sale asupra sistemelor informatice, apărarea inculpatului nu este, nici ea, una fondată. Drepturile sale de a se afla în clădire şi de a se loga la sistemele informatice de securitate ale acesteia sunt certe, dar nu necondiţionate ori absolute. Dacă el şi le-ar fi exercitat ca salariat, în timpul programului de lucru, şi în scopuri legitime şi necesare, da, totul era în regulă. În circumstanţele date, însă nu în datele de 18 şi 19 iulie 2020 a fost week end, sfârşit de săptămână, nici un analist programator nu avea motiv legitim de prezentare la lucru, neexistând program legal de lucru (care este de luni până vineri în intervalul orar 8.30-15.30) şi nici o solicitare de prezentare de urgenţă a acestora, făcută de şefii  ierarhici. De asemenea, paznicul nu a raportat, potrivit declaraţiei sale, un anunţ telefonic de prezentare care să preceadă prezenţa inculpatului la locul de muncă, potrivit procedurii existente. Iar logările şi intervenţiile umane asupra sistemelor informatice realizate de inculpat au fost făcute cu scop ilicit, aşa cum s-a analizat.

De asemenea, din declaraţia martorului  … audiat în instanţă reiese de ce lipsa datelor de pe HD aferent DVR nu se datorează suprascrierii realizate automat de către sistem la atingerea pragului superior de încărcare cu date a HD, cum s-a apărat inculpatul,  ci ştergerii, acţiune umană certă. Martorul este informatician şi cunoştinţele sale sunt profesionale, iar explicaţiile furnizate sunt logice şi credibile.

Cât priveşte alte apărări ale inculpatului, rezultă că sistemul de supraveghere era realizat cu obţinerea aprobărilor necesare, conform datelor comunicate de Spitalul Judeţean de Urgenţe Reşiţa, urmare a solicitării instanţei în acest sens, probă adresa nr. 5065/20.04.2021 a instituţiei, de la fila 78 dosar şi anexele sale. De altfel, chestiunea este una puţin spre deloc relevantă pentru că nu se pune în discuţie aprecierea legalităţii obţinerii de material probator şi a folosirii sale în procesul penal împotriva inculpatului, când ar fi contat realmente, ci aceea a intervenţiei inculpatului asupra unui sistem informatic funcţional, şi funcţional el era.

Într-adevăr ştergerea datelor nu este o scoatere din funcţiune a sistemului de supraveghere, cum clar a arătat şi martorul şi cum este şi logic, însă ştergerea datelor (formatarea HD, ceea ce a făcut inculpatul, este cea mai sigură operaţiune ce are ca efect ştergerea datelor, aspect de notorietate) a avut loc ulterior unei intervenţii de scoatere din funcţiune şi pentru a înlătura dovezile privind-o  pe aceasta din urmă.

La problema dacă spaţiul din care s-au sustras banii de către inculpat este sau nu un sediu profesional, în care inculpatul a pătruns fără drept, prin violarea sa, răspunsul este unul pozitiv. Astfel, inculpatul a intrat fără drept, prin forţarea yalei, cum şi recunoaşte expres (fila 33 verso dosar instanţa), în Biroul Contabilitate, unde el nu avea acces legitim, serviciul de contabilitate fiind externalizat către o altă firmă, nefiind al Spitalului Judeţean de Urgenţe Reşiţa, tot potrivit declaraţiei inculpatului. Mai era  şi un  serviciu fără acces prin natura ori destinaţia sa publicului larg. În consecinţă, acest birou era un spaţiu cu conotaţii de spaţiu privat al unui prestator de servicii  32.702 şi deopotrivă avea acest caracter şi pentru angajaţii acestei firme.

În drept, fapta inculpatului … care, în noaptea zilei de 18/19.07.2020, a pătruns, prin efracţie, prin forţarea sistemului de închidere tip  yală al uşii de acces, în incinta  Biroului Contabilitate situat la parterul Spitalului Judeţean de Urgenţe Reşiţa, care este un sediu profesional a cărui integritate a fost violată, loc din care a sustras suma de 32.703 lei, reprezintă conţinutul infracţiunii de furt calificat, faptă prevăzută de art. 228 alin. 1 Cod penal combinat cu art. 229 alin. 1 lit. b, d, e şi alin.2 lit. b Cod penal.

Prejudiciul, în cuantum de 32.703 lei, a fost recuperat, partea vătămată Spitalul Judeţean de Urgenţe Reşiţa neconstituindu-se parte civilă în procesul penal.

Fapta inculpatului … care, în data de 20.07.2020, s-a logat la unitatea hard  a sistemului de supraveghere video din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Reşiţa, în mod nejustificat, ştergând HD, faptă pe care, în declaraţiile date în cursul urmăririi penale, a şi recunoscut-o, nu întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de fraudă informatică, prevăzută de art.  249 Cod penal. Fapta prevăzută de art. 249 Cod penal presupune ca acţiunile inculpatului incriminate prin verbum regens să aibă loc asupra acelui sistem în scopul ca inculpatul să obţină un beneficiu material pentru sine sau pentru altul, şi nu în scopul de a împiedica descoperirea ori tragerea la răspundere a inculpatului, realizat prin distrugerera unor mijloace de probă , cum este cazul în cauză.

De asemenea, fapta inculpatului care s-a logat pe DVD-ul sistemului de supraveghere video, folosind u-serul şi parola sistemului predefinită, aducând fără drept modificări integrităţii datelor informatice, ştergându-le şi deteriorându-le, aşa cum s-a prezentat mai sus, întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de  alterare a integrităţii datelor informatice, prevăzută de art. 362 Cod penal, şi nu aceea de acces ilegal la un sistem informatic prev. de art. 360 alin 1 şi 3 Cod penal, pronunţându-se schimbarea de încadrare juridică prin încheiere motivată, aşa cum s-a arătat mai sus. Considerentele acestei încheieri interlocutorii sunt valide în continuare. Inculpatul avea drept de logare, conform datelor reieşite din fişa postului şi din informaţiile furnizate de beneficiar, la sistemele informatice, inclusiv  de supraveghere, vezi adresa Spitalului Judeţean de Urgenţe Reşiţa, fila 95 dosar fond, numai operaţiunile realizate de el cu ocazia logării nu erau legitime, erau „fără drept”. În virtutea acestui fapt, aceste acţiuni ale inculpatului caracterizează, în tipicitatea lor, infracţiunea prevăzută de art. 362 Cod penal şi nu pe aceea prev. de art 360 alin. 1 şi 3 Cod penal.

Pedeapsa pentru infracţiunea de furt calificat reţinută în sarcina inculpatului este închisoarea de la 2 la 7 ani.

Pedeapsa pentru infracţiunea de alterare a integrităţii datelor informatice este închisoarea de la 1 la 5 ani.

Dat fiind faptul că inculpatul a acoperit, voluntar şi integral, prejudiciul cauzat prin fapta de furt, se vor reţine în beneficiul său circumstanţele atenuante legale facultative prevăzute prin art. 75 alin. 2 lit. a Cod penal, eforturile pentru diminuarea ori înlăturarea consecinţelor infracţiunii pe care el le-a făcut, însă numai pentru fapta sa de furt calificat. Consecinţa este diminuarea cu o treime a limitelor legale între care se poate aplica pedeapsa.

Individualizarea pedepselor se va face după cum urmează :

Conform art. 74 Cod Penal, criteriile generale de individualizare a pedepsei

(1)Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:

a) împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite;

b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;

c) natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii;

d) motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit;

e) natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;

f) conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal;

Pedepsele nu pot fi, pentru inculpat, egale cu minimul special prevăzut de lege sau mai mici, în considerarea gravităţii faptelor şi a modului de realizare a acestora, dar nici spre maximul special, datorită faptului că inculpatul a recunoscut fapta de furt, ce reprezintă practic infracţiunea scop dintre cele reţinute în sarcina sa, după cum a recunoscut circumstanţiat şi formatarea HD al sistemului informatic, şi a acoperit integral prejudiciul ce a fost cauzat prin furt. El nu are antecedente penale. Este informatician, analist programator, îşi poate câştiga onest existenţa.

Condiţiile pentru renunţarea la aplicarea pedepsei ori pentru amânarea aplicării acesteia nu sunt şi nu vor fi întrunite, prin raportare la dispoziţiile art. 80, respectiv art. 83 Cod penal (gravitatea faptelor, cuantumul sancţiunilor aplicate, mai ales). Solicitarea apărării a avut în vedere doar reţinerea unei fapte de furt şi două achitări şi pedeapsa pentru acea unică infracţiune de furt, şi accea recalificată prin înlăturarea majotităţii împrejurărilor ce califică furtul, şi instanţa nu va pronunţa o atare soluţie fiindcă nu este conformă cu starea de fapt reţinută şi condamnările ce se vor pronunţa.

Pentru aceste considerente, tribunalul, în baza art. 396 alin. 5 Cod procedură penală raportat la art. 16 alin.1 lit. b  teza I  Cod procedură penală, îl va achita pe inculpat pentru infracţiunea de fraudă informatică, prevăzută şi pedepsită de art. 249 Cod penal.

În baza art. 362 Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice din art. 360 alin. 1 şi 3 Cod penal, îl va condamna pe inculpat pentru infracţiunea de alterarea integrităţii datelor informatice, la pedeapsa de 1 (un) an şi 6 (şase) luni  închisoare.

În baza art. 228, art. 229 alin. 1 lit. b, d, e  şi art. 2 lit. b Cod penal, cu aplicarea art. 75 alin. 2 lit a, art. 76 Cod penal, îl va condamna inculpat pentru infracţiunea de furt calificat, cu reţinerea de circumstanţe atenuante, la pedeapsa de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare.

În baza art. 38, art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal, va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de  2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare, sporită cu o treime din cealaltă pedeapsă, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 3 (trei) ani închisoare.

Instanţa apreciază că inculpatul se poate îndrepta şi fără o executare efectivă a pedepsei, raportat la cele expuse mai sus.

În temeiul art. 91 Cod penal, va dispune suspendarea executării pedepsei închisorii sub supraveghere pe  durata termenului de încercare de 3 ani, stabilit conform art. 92 Cod Penal.

În baza art. 93 alin. 1 Cod penal, va dispune ca, pe durata termenului de încercare, inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Caraş-Severin la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice Serviciului de Probaţiune Caraş-Severin schimbarea locului de muncă;

e) să comunice Serviciului de Probaţiune Caraş-Severin informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art.93 alin.3 Cod penal, îl va obliga pe inculpat ca, pe durata termenului de  supraveghere, să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei Reşiţa  sau Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Caraş-Severin, pe o perioadă de 90 de zile.

În baza art. 93 alin. 2 Cod penal, va impune inculpatului obligaţia să frecventeze unul dintre programele de reintegrare socială derulate de Serviciul de Probaţiune Caraş-Severin  sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 404 Cod procedură penală, va atrage inculpatului atenţia asupra consecinţelor nerespectării dispoziţiilor art. 96 Cod penal.

În baza art. 72 Cod penal, va deduce din pedeapsa aplicată durata reţinerii preventive a inculpatului de 24 ore, în perioada 02.09.2020-03.09.2020.

Va constata recuperat prejudiciul în cuantum de 32.703 lei, cauzat persoanei vătămate Spitalul Judeţean de Urgenţe Reşiţa.

În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, îl va obliga pe inculpat la plata sumei de 2.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare  avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

În baza art. 396 alin. 5 Cod procedură penală raportat la art. 16 alin.1 lit. b  teza I  Cod procedură penală, achită pe inculpatul … pentru infracţiunea de fraudă informatică, prevăzută şi pedepsită de art. 249 Cod penal.

În baza art. 362 Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice din art. 360 alin. 1 şi 3 Cod penal, condamnă acelaşi inculpat pentru infracţiunea de alterarea integrităţii datelor informatice, la pedeapsa de:

- 1 (un) an şi 6 (şase) luni  închisoare.

În baza art. 228, art. 229 alin. 1 lit. b, d, e  şi art. 2 lit. b Cod penal, cu aplicarea art. 75 alin. 2 lit a, art. 76 Cod penal, condamnă acelaşi inculpat pentru infracţiunea de furt calificat, cu reţinerea de circumstanţe atenuante, la pedeapsa de:

- 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare.

În baza art. 38, art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de  2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare, sporită cu o treime din cealaltă pedeapsă, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de:

- 3 (trei) ani închisoare.

În temeiul art. 91 Cod penal, dispune suspendarea executării pedepsei închisorii sub supraveghere pe  durata termenului de încercare de 3 ani, stabilit conform art. 92 Cod Penal.

În baza art. 93 alin. 1 Cod penal, dispune ca, pe durata termenului de încercare, inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Caraş-Severin la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice Serviciului de Probaţiune Caraş-Severin schimbarea locului de muncă;

e) să comunice Serviciului de Probaţiune Caraş-Severin informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art.93 alin.3 Cod penal, obligă inculpatul ca, pe durata termenului de  supraveghere, să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei Reşiţa  sau Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Caraş-Severin, pe o perioadă de 90 de zile.

În baza art. 93 alin. 2 Cod penal, impune inculpatului obligaţia să frecventeze unul dintre programele de reintegrare socială derulate de Serviciul de Probaţiune Caraş-Severin  sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 404 Cod procedură penală, atrage inculpatului atenţia asupra consecinţelor nerespectării dispoziţiilor art. 96 Cod penal.

În baza art. 72 Cod penal, deduce din pedeapsa aplicată durata reţinerii preventive a inculpatului de 24 ore, în perioada 02.09.2020-03.09.2020.

Constată recuperat prejudiciul în cuantum de 32.703 lei, cauzat persoanei vătămate Spitalul Judeţean de Urgenţe Reşiţa.

În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, obligă inculpatul la plata sumei de 2.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare  avansate de stat.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică, azi, 15 noiembrie 2021.

Domenii speta