Sentinţă penală 51 din 09.08.2021

S-a luat în examinare cauza penală, privind pe inculpatul …, trimis în judecată, în stare de libertate, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, faptă prevăzută de art.289 al.1 Cod penal raportat la art.6 din Legea nr.78/2000.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică se constată lipsa părţilor.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care, se constată că mersul dezbaterilor şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierile de şedinţă din 06.05.2021, 25.05.2021 şi 09.07.2021, ce fac parte integrantă din prezenta sentinţă.

T R I B U N A L U L ,

Deliberând asupra acţiunii penale de faţă constată că:

Prin rechizitoriul din 17.05.2017, întocmit de Parchetul de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin, în dosarul nr.635/P/2014, şi înregistrat pe rolul Tribunalului Caraş-Severin la data de 22.05.2017, a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul …, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, faptă prevăzută de art.289 al.1 Cod penal raportat la art.6 din Legea nr.78/2000.

În fapt, în actul de acuzare s-a reţinut, în esenţă, că, la data de 07.10.2014, Parchetul de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea infracţiunii de luare de mită şi dare de mită, fapte prevăzută de art. 289 Cod penal şi 290 Cod penal, existând indicii că membrii comisiei de examinare de la Şcoala Postliceală Sanitară – Colegiul Naţional Traian Lalescu Reşiţa (asistent medical …) sunt cointeresaţi financiar, cu sume de 300-500 de euro, de către cursanţi, pentru eliberarea diplomelor de atestat profesional, fiind înregistrat dosarul penal nr. 635/P/2014.

La data de 10.09.2015, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin a fost înregistrat denunţul numitului …, fiind înregistrat dosarul penal cu nr. 509/P/2015.

Prin ordonanţa nr. 509/P/2015 din data de 19.01.2016, dosarul penal nr. 509/P/2015 a fost reunit la dosarul penal nr. 635/P/2014.

Prin ordonanţa nr. 635/P/2014 din data de 08.10.2014 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin, s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la săvârşirea infracţiunii de luare de mită şi dare de mită, fapte prevăzute de art. 289 Cod penal şi art. 290 Cod penal.

Prin ordonanţa nr. 509/P/2015 din data de 10.09.2015 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin, s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la infracţiunile de luare de mită, faptă prevăzute de art. 289 alin. 1 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, dare de mită, faptă prevăzută de art. 290 alin. 1 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cumpărare de influenţă, faptă prevăzută de art. 292 alin. 1 Cod penal raportat la raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, şi trafic de influenţă, faptă prevăzută de art. 291 alin. 1 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Prin ordonanţa nr. 509/P/2015 din data de 19.01.2016, dosarul penal nr. 509/P/2015 a fost reunit la dosarul penal nr. 635/P/2014.

Prin ordonanţa din data de 23.05.2016, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de doctorul … pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă, faptă prevăzută de art. 291 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, complicitate la luare de mită, faptă prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 289 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, şi complicitate la dare de mită, faptă prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 290 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că a pretins şi primit suma de 2.500 euro de la numitul … pentru a interveni pe lângă membrii comisiei de examinare, cu ocazia desfăşurării concursului de ocupare a unui post de asistent medical din perioada 15-19.06.2015, în vederea obţinerii unei notei de promovare şi ocupării postului respectiv de către ….

Prin ordonanţa din 21.11.2016, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de … pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă, faptă prevăzută de art. 292 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, şi luare de mită, faptă prevăzută de art. 289 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, în cursul anului 2016 a primit de la dr. … suma de 500 de Euro în calitate de preşedinte al comisiei de concurs din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Reşiţa, pentru a-l favoriza pe numitul …

Prin ordonanţa din 28.02.2017, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva …, asistent medical în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Reşiţa pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, faptă prevăzută de art. 289 alin. 1 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

La dosarul cauzei a fost ataşat dosarul de urmărire penală nr. 635/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin, au fost audiaţi martorii din rechizitoriu …. s-au efectuat traduceri de către traducătorul autorizat … (filele 67-77, vol.II), raport de expertiză criminalistică nr.75 din 10.06.2019, întocmit de INEC – Laboratorul Interjudeţean de Expertize Criminalistice Timişoara (filele 140-156 şi 159, 187-188, vol.II) şi raport de expertiză criminalistică nr.23 din 26.02.2020, întocmit de INEC Bucureşti (filele 41-45, vol.III), raport de expertiză criminalistică nr.110 din 13.10.2020, întocmit de INEC – Comisia de trei experţi (filele 107-117, vol.III), raport de expertiză criminalistică nr.33 din 17.03.2021 – Supliment la raportul de expertiză nr.110 din 13.10.2020, întocmit de INEC – Comisia de trei experţi (filele 198-201, vol.III) şi s-au depus sentinţa penală nr.44 din 07.06.2017, pronunţată în dosarul nr.2631/115/2017 de către Tribunalul Caraş-Severin (filele 67-77, vol.I), şi sentinţa penală nr.66 din 17.12.2015, pronunţată în dosarul nr.2697/115/2015 de către Tribunalul Caraş-Severin (filele 78-94, vol.I), înscrisuri în probaţiune, dar şi note şi concluzii scrise, prin care inculpatul, prin apărătorii săi, a solicitat, în esenţă, în principal, în temeiul art. 396 alin. 1, 2 şi 5 Cod procedură penală, raportat la art. 16 alin. 1 lit. a şi c Cod procedură penală, achitarea sa pentru pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mita, faptă prevăzută şi pedepsită de dispoziţiile art. 289 alin 1 Cod Penal, iar în subsidiar, în situaţia în care se va aprecia că inculpatul … se face vinovat de săvârşirea infracţiunii de luare de mită, solicită să se dispună ori amânarea aplicării pedepsei, conform art. 83 Cod Penal, ori aplicarea unei pedepse orientate spre minim, cu suspendarea executării pedepsei, potrivit art. 91 Cod Penal. La pronunţarea acestei soluţii, se solicită să se aibă în vedere circumstanţele atenuante, prevăzute de dispoziţiile art. 75 alin. 1 lit. a şi ale art. 75 alin. 2 lit. b Cod Penal. Totodată, s-a solicitat şi excluderea tuturor înregistrărilor efectuate în cursul urmăririi penale, întrucât, conform concluziilor raportului de expertiză criminalistică nr. 110/13.10.2020, efectuat de trei experţi din cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice din Bucureşti, s-a constatat că „înregistrările în litigiu nu sunt autentice, nefiind înregistrate cu echipamentele cu care se susţine că au fost înregistrate”, iar experţii nu pot garanta integritatea înregistrărilor.

Inculpatul … a uzitat de dreptul la tăcere, nedorind să dea declaraţii cu privire la fapta pentru care a fost trimis în judecată.

Analizând actele şi lucrările dosarului, tribunalul constată următoarele:

Fiind investită şi cu o cerere de excludere din proces a unor mijloace de probă constând în înregistrările ambientale după cum urmează:

-CD - suport optic tip CD-R, marca TDK, 52x, 80 min., 700MB, seria ZKA410294518 LB05, inscripţionat „635/P/2014”;

-DVD1 - suport optic tip DVD-R, marca MAXELL, 4.7GB, 16x, 120 min., seria 6117 452 -RFB 18357, inscripţionat „Nesecret, 807001/15/53/23, 12.2016”;

-DVD2 - suport optic tip DVD-R, marca real-QUALITY, 4.7GB, seria SK02P26160232 6 A4M120, inscripţionat „807001/13/36/2016”, vor fi analizate prioritar aceste aspecte, deoarece ele se repercutează asupra stării de fapt, a fondului cauzei şi posibil asupra soluţiei ce poate fi pronunţată în cauză.

Se constată că cererea este fondată, pentru următoarele considerente.

În cursul cercetării judecătoreşti, apărarea a contestat modalitatea de punere în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, afirmând că nu are convingerea şi nu există dovezile care să probeze că aceasta s-a realizat cu aparatura DGA, şi nici că ea a fost folosită, această aparatură, de către personal al DGA. S-a susţinut, chiar, că la realizarea înregistrărilor a fost utilizată aparatură purtată de martorul …, asupra sa, pentru a fi înregistrate convorbirile sale.

În aceste condiţii, sarcina probei modului de aducere la executare a mandatelor de supraveghere revine organelor de urmărire penală. Ea este obligatorie pentru constatarea legalităţii modalităţii de obţinere a probei. Instanţele au, potrivit practicii judiciare a Curţii EDO, obligaţia de a proceda, în caz de contestare, la verificări în acest sens şi la prinunţarea asupra acestor chestiuni, şi să aprecdieze asupra legalităţii modului de obţinere a probei, din punct de vedere procesual şi procedural, pentru a fi garantată respectarea legislaţiei protecţiei drepturilor omului, ale acuzatului în procesul penal, cu raportare expresă la dreptul la un proces echitabil şi la protecţia vieţii intime, familiale şi private, art. 6 par. 1 şi art. 8 Convenţia EDO.

Se poate observa că Ministerul Public a obţinut în speţă probele analizate - cu notabila excepţie a unei convorbiri înregistrate de …, cuprinzând o sesiune de discuţii de 11,41 minute - în aplicarea dispoziţiilor procesuale şi procedurale referitoare la metodele speciale de supraveghere sau cercetare, art. 138 şi următoarele Cod procedură penală, deoarece ele au fost autorizate provizoriu de procuror şi mai apoi confirmate de judecător, sau, după caz, au fost autorizate de judecător la solicitarea procurorului.

Art. 139 alin 3 Cod procedură penală nu mai poate constitui, în acest caz, o referinţă legală justificativă pentru faptul că înregistrările respective ar putea fi considerate valabile ca înregistrări între particulari sau fiindcă nu sunt prohibite de lege.

Aceste înregistrări sunt şi rămân supuse dipoziţiilor referitoare la metodele speciale de supraveghere. Dacă s-ar admite contrariul, ar trebui ca orice acte de supraveghere efectuate nelegal să poată fi validate prin interpretarea propusă, ceea ce nu este admisibil şi nu s-a aplicat în jurisprudenţa anterioară constantă în materie.

Instanţa constată că autorizările s-au dat pentru a fi executate în condiţiile art. 142 Cod procedură penală, deci punerea în executare a mandatelor, sub orice aspect şi sub toate aspectele, trebuia realizată de procuror sau de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei.

Deşi judecătorii ce au admis solicitarile procurorului au precizat că executarea are loc în condiţiile art. 142 Cod Procedură penală, organele de cercetare penală nu au reuşit să dovedească nici faptul că aparatura utilizată a fost a lor, nici cine şi în ce circumstanţe a utilizat-o, nu a putut proba nici măcar care a fost aparatura folosită.

Faţă de acestea, Ministerul Public a răspuns prin invocarea faptului că nu este nelegală utilizarea serviciilor lui … la obţinerea probei cu înregistrările audio-video, deoarece acesta şi-a oferit colaborarea şi a acceptat să fie înregistrat audio-video. A mai invocat şi dispoziţiile art. 139 alin. 3 Cod procedură penală, susţinând că a fost vorba despre discuţii între particulari şi că utlilzarea lor ca mijloc de probă este permisă. Deopotrivă, şi că nu se opune Convenţia EDO utilizării unor probe chiar nelegal obţinute.

Ministerul Public se prevalează de acceptul dat de … de a colabora cu organele de urmărire penală în vederea aflării adevărului, dar aceasta nu este legalmente acoperitoare pentru actele în vederea cărora s-a recurs la utilizarea sa.

Decizia nr. 50/2020 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 148 alin. (3) și (10) din Codul de procedură penală, text publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 306 din 13 aprilie 2020, în vigoare de la 13 aprilie 2020, enunţă expres principiul conform căruia în această situaţie … trebuia să aibă una din următoarele calităţi: ,,investigatorul sub acoperire, investigatorul cu identitate reală ori colaborator. Mai expune şi că este lagală şi constituţională utilizarea în calitate de colaborator a unui suspect, par. 18 al deciziei. Numai că niciodată nu a fost urmată procedura de atribuire către … a acestei calităţi şi nici autorizările necesare n-au fost niciodată obţinute.

Art. 102 Cod procedură penală dispune astfel:

(1) Probele obţinute prin tortură, precum şi probele derivate din acestea nu pot fi folosite în cadrul procesului penal.

(2) Probele obţinute în mod nelegal nu pot fi folosite în procesul penal.

(3) Nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrată determină excluderea probei.

(4) Probele derivate se exclud dacă au fost obţinute în mod direct din probele obţinute în mod nelegal şi nu puteau fi obţinute în alt mod.

Nulitatea este una absolută, deoarece decurge din nerespectarea limitelor şi condiţiilor autorizărilor date de magistraţi când s-a încuviinţat supravegherea tehnică. Ea nu poate fi acoperită de invocarea art. 139 alin 3 Cod procedură penală, datorită naturii ei, şi nu poate opera o conversie a actului nul în alt act valid în procedura penală.

Excluderea probei, însă, trebuie să aibă loc şi în faza judecăţii dacă nulitatea actului prin care a fost administrată proba este una absolută, aşa cum este cazul în speţă, şi care poate fi invocată în tot cursul procesului penal. În consecinţă, depăşirea fazei camerei preliminare nu are nici un efect juridic în sensul decăderii, potrivit dispoziţiilor art. 280, art. 281 Cod procedură penală raportat la art. 102 Cod procedură penală.

Nici faptul că probele în cauză ar fi fost validate într-o altă procedură judiciară, cea derulată împotriva martorului …ca inculpat în acea procedură nu este relevant, deoarece acolo ele nu au fost contestate şi aceste aspecte nu au făcut obiectul unui control judecătoresc.

Sancţiunea este excluderea probelor astfel obţinute, cu excepţia celei înregistrate de …, cuprinzând o sesiune de discuţii de 11,41 minute nici chiar pentru DVD2 - suport optic tip DVD-R, marca real-QUALITY, 4.7GB, seria SK02P26160232 6 A4M120, care înregistrare, însă, remarcă instanţa, a fost creat în aceleaşi condiţii cu celelalte suporturi şi nu este original sau authentic sau integral confirmat de către expertiza tehnico-ştiinţifică ca atare. Convorbirea REC009WAW este creată, după datele obţinute de experţi, tot ca şi celelalte din punctul de vedere al înregistrării pe DVD, în anul, aparent, 2011, vezi fila 113 dosar fond vol III. Nu pot fi clarificate, deci, circumstanţele obţinerii ei de către …, cu a cui aparatură, nu există suportul optic original. Nu se poate stabili cert dacă înregistrările chiar au avut caracter privat şi nici nu pot fi verificate acestea din punct de vedere al circumstanţelor obţinerii. Faptul că martorul a predat afirmativ CD la DGA nu dovedeşte nimic despre modul obţinerii înregistrării în cauză.

Mai mult, probele respective nu sunt nici măcar fiabile, contrar susţinerilor Ministerului Public din cuprinsul Notelor de şedinţă din 11.02.2020, fila 165 vol III dosar instanţă, deoarece autenticitatea înregistrărilor nu a putut fi stabilită de către experţi, din lipsa punerii la dispoziţie a aparaturii cu care s-au realizat înregistrările, pentru trei înregistrări, a se vedea fila 200 dosar instanţa, vol.III, sau s-a formulat concluzie de neautenticitate pentru alte două înregistrări, pentru motiv de reeşantionare. Nota instanţei, oricum nu ar putea fi considerate nici acestea autentice, doarece au fost cu toatele obţinute în circumstanţe identice şi nici pentru ele nu se poate stabili cum au fost creaţi suporţii optici ori că ar fi originali.

Aparatura utilizată la realizarea înregistrărilor nu a fost prezentată instanţei, deşi demersuri au fost efectuate în acest sens, în mod repetat, către DGA. Ultimul punct de vedere al instituţiei menţionate, după ce iniţial au fost prezentate şi apoi retrase asemenea aparate, a fost formulat şi depus la 09.02.2021, la fila 159 dosar fond, vol. III, dar nu au rezultat motive obiective verificabile pentru neprezentarea aparaturii utilizate la efectuarea înregistrărilor potrivit celor expuse în adresă. În orice caz, este fără răspuns ce aparate au fost utilizate la realizarea înregistrărilor.

Mai mult, a reieşit şi faptul că înregistrările nu sunt prezentate pe suporţii originali şi că data creării înregistrărilor pe suporţii optici nu poate fi stabilită, aparenţa, pentru instanţă, fiind a creării acestora în anul 2011, a se vedea concluziile pct.5 Raport de expertiză fila 200 vol. III dosar fond. Ca simplă prezumţie, poate fi vorba şi despre o eroare de soft la transcrierea înregistrărilor de pe suporţii originali pe cei secundari expertizaţi, dar prezumţiile de acest gen nu sunt de admis în contextul în care de analizat se analizează tocmai fiabilitatea probei nelegal obţinute, şi care fiabilitate ar trebui să fie ea, intrinsec, deosebită pentru ca să se treacă peste aspectul de nelegalitate şi să fie validată proba.

În consecinţă, instanţa nu optează pentru utilizarea probelor respective în proces şi pentru că inculpatul nu a putut decât să conteste probele, nu şi să se obţină concluzii de autenticitate şi integritate a înregistrărilor pe calea expertizei. Chiar Hotărârea din 22.09.2015 a CEDO, în cauza Niţulescu c/a României, invocată şi de apărare, şi de acuzare, dar în interpretări diferire, hotărâre consultabilă la fila 177 şi urm. dosar instanţă, vol. III , deşi expune în principiu consideraţii ce par să permită utilizarea probelor nelegal obţinute în procesul penal, sub condiţia fiabilităţii probelor, a se vedea par 43-47 din hotărâre la fila 180, când analizează speţa concretă dedusă judecăţii, a se vedea par. 52 la 54 din hotărâre, la fila 180 verso, conchide că autenticitatea şi integritatea înregistrărilor trebuie să poată fi constatate de expert, dacă sunt contestate.

În speţă, ele sunt contestate, iar experţii nu au putut atesta că înregistrările sunt autentice sau integrale, şi exact acesta este unul dintre aspectele pentru care soluţia pronunţată de Curte a fost una de constatare a încălcării dreptului la un proces echitabil al inculpatului, a se vedea par 57 din hotărârea Curţii, tot fila 180 verso din vol. III al instanţei.

În consecinţă, probele nu sunt nici fiabile şi fiabilitatea este, potrivit aceleiaşi hotărâri CEDO, condiţia uitilizării probelor administrate cu încălcarea dispoziţiilor legale.

Standardele CEDO instituie garanţii procesuale minimale şi obligatorii, aşa încât derogarea de la ele nu este cu putinţă fără riscul sancţionării lor de către instanţele naţionale sau europene.

În consecinţă, instanţa consideră că ar trebui să aibă loc excluderea menţionată şi ca o consecinţă a lipsei de legalitate atrasă de nerespectarea, de neatingerea standardului minimal de protecţie garantat de Convenţia EDO şi jurisprudenţa în materie.

În altă ordine de idei, Decizia 802/ 5.12.2017 a CCR se aplică de către instanţă în sensul că în cauză armele au fost egale şi urmărirea penală s-a desfăşurat loial, nefiind cazul ca, din datele concrete, să se stabilească contrariul. Astfel, nu există nicio dovadă a faptului că asupra numiţilor … ar fi fost exercitate presiuni de orice fel pentru a se obţine colaborarea lor cu organele de urmărire penală ori că aceştia ar fi obţinut pentru respectiva colaborare foloase constând în tratament penal mai favorabil, dar ca urmare a unui acord ilicit dintre ei şi organele de urmărire penală. Numitul … a acceptat colaborarea sa cu organele de urmărire penală de bună voie atunci când i s-a propus. La acea dată nu se prefigura soluţia în cazul lui …. Cauza de nepedepsire pentru … este una legală, ca denunţător, şi nu s-a putut proba să existe nicio înţelegere de tipul celei menţionate între el şi organele de urmărire penală. Mai mult, aceştia au fost audiaţi de către instanţă în procedura directă, nemijlocită şi contradictorie şi audierea lor nu a relevat să fi existat asemenea manopere din partea organelor de urmărire penală. Toţi aceşti factori, coroboraţi, dovedesc lipsa de constrângere ori de influenţare a martorilor prin intervenţia organelor de cercetare penală.

Faptul că inculpatul .. nu a avut el, ulterior, iniţiativa de a contacta denunţătorul sau pe martorul …, ci aceştia l-au contactat ulterior săvârşirii faptelor, ce se constituie în acuzaţii aduse celui dintâi, pentru a fi probată acuzaţia, ce îl priveşte, este explicabil şi firesc în circumstanţele date. Cei doi au dorit să colaboreze cu organele de urmărire penală, nu avea inculpatul niciun motiv sau interes să o facă el. Dar în sine faptul nu este relevant şi judecătorul cauzei nu consideră că acest fapt poate fi privit ca o dovadă de neloialitate a organelor de urmărire penală sau ca o provocare.

Cât priveşte provocarea în sensul că s-ar fi urmărit obţinerea unei recunoaşteri a faptelor de către inculpatul … prin utilizarea celor două persoane, instanţa consideră că poate exista provocare numai dacă inculpatul ar fi fost determinat, prin actele acestor două persoane, să îşi recunoască faptele, dar discuţiile între persoane cu privire la fapte nu intră în această categorie, şi nici neloialitate nu există cu privire la acest aspect. Inculpatul nu a fost constrâns în niciun fel să facă ori să spună ceva de către cele două persoane menţionate, şi nimic din conduita ori afirmaţiile lor nu au fost, în concret, provocatoare pentru inculpatul …. El a vorbit liber.

Prin cele de mai sus se răspunde argumentelor invocate în apărare cu privire la provocare şi la neloialitatea organelor de urmărire penală.

Înlăturarea mijloacelor de probă cu înregistrările audio-video nu conduce, automat, şi nici măcar derivat, la înlăturarea declaraţiilor de martor date cu privire la faptele şi actele relatate de participanţii la acestea, chiar dacă ar privi aceleaşi aspecte. Supravegherea tehnică şi probatoriul obţinut prin ea este una, iar declaraţia de martor este alta, ele diferind sub aspect procedural, scop, regim juridic. Câtă vreme declaraţiile de martor, probă autonomă, au fost obţinute cu respectarea legii aplicabile, ele sunt valide sub aspect probator.

În urma analizei rechizitoriului emis în cauză, se reţin şi se însuşeşc faptele de către instanţa de judecată, dar cu precizarea că vor fi prezentate faptele numai în esenţa lor şi numai sub aspectele ce sunt relevante pentru stabilirea caracterului infracţional al faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul. De asemenea, nu vor fi utilizate în stabilirea stării de fapt probele cu înregistrările obţinute prin supravegherea tehnică, analizate mai sus.

Înlăturarea acestor probe nu conduce însă, prin ea însăşi, la concluzia că nu s-ar fi săvârşit de către inculpatul … faptele de care este acuzat, ori că ele nu pot fi probate prin alte mijloace de probă.

Cu privire la faptele însele şi la desfaşurarea urmăririi penale, se reţin următoarele:

La data de 07.10.2014, Parchetul de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin s-a sesizat, din oficiu, cu privire la săvârşirea infracţiunii de luare de mită şi dare de mită, fapte prevăzute de art. 289 Cod penal şi art. 290 Cod penal, existând indicii că membrii comisiei de examinare de la Şcoala Postliceală Sanitară - Colegiul Naţional „Traian Lalescu” Reşiţa (asistent medical …) sunt cointeresaţi financiar cu sume de 300-500 de euro de către cursanţi, pentru eliberarea diplomelor de atestat profesional, fiind înregistrat dosarul penal nr. 635/P/2014.

La data de 10.09.2015, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin a fost înregistrat denunţul numitului …, fiind înregistrat dosarul penal cu nr. 509/P/2015.

Prin ordonanţa nr. 509/P/2015 din data de 19.01.2016, dosarul penal nr.509/P/2015 a fost reunit la dosarul penal nr. 635/P/2014.

Din actele de urmărire penală administrate în cauză au rezultat următoarele:

În prima parte a anului 2015 …, din oraşul Moldova Nouă, a făcut demersuri pentru angajarea sa ca asistent medical. În acest scop l-a contactat pe inculpatul …, medic pneumolog în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Reşiţa, solicitându-i să îl ajute în atingerea obiectivului propus, comunicându-i acestuia că este dispus să plătească oricât este necesar pentru a deveni asistent medical. Ulterior acestei discuţii, medicul inculpat …a aflat că, în cursul anului 2015, Spitalul Judeţean de Urgenţa Reşiţa va organiza concurs pentru ocuparea unor posturi de asistent medical. Astfel, cu ocazia discuţiilor purtate de cei doi pe această temă, numitul … i-a comunicat medicului … că are disponibilă suma de 2500 de euro pentru a da mită în scopul promovării examenului respectiv. Luând decizia de a-l ajuta pe …, medicul … l-a contactat pe managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Reşiţa, dr. … pe care l-a întrebat despre acest examen, iar acesta i-a comunicat să îl contacteze pentru mai multe detalii pe numitul …, preşedintele comisiei de examinare, încadrat ca asistent medical principal la Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa. Drept urmare, inculpatul … l-a contactat pe …, spunându-i că are un prieten care ar dori să se angajeze ca asistent medical la spital, fiind dispus să dea o sumă de bani pentru a fi favorizat la examen şi pentru a promova examenul. Inculpatul … a acceptat această solicitare, potrivit declaraţia de suspect a inculpatului …, din 03.06.2016 - „… a afirmat din cap că „da”, fără să scoată vreo vorbă, după care mi-a spus că mă va ţine la curent cu actele necesare pentru înscrierea la examen şi cu datele de examen şi cu manualul din care trebuie să studieze, afirmând că aceste informaţii sunt şi pe site-ul spitalului”) şi martorul a confirmat acest fapt şi în declaraţia dată instanţei, filele 57-58 vol. I dosar instanţă. Nuanţările făcute în declaraţia dată în instanţă nu schimbă sensul şi semnificaţia că inculpatul a înţeles şi a acceptat ceea ce i se propunea, martorul fiind sigur sub acest aspect. Martorul a menţinut toate declaraţiile date în proces, în audierea din faza judecăţii.

Susţine acuzarea că inculpatul … s-a întâlnit cu … căruia i-a comunicat faptul că pentru a promova examenul în cauză trebuie să dea suma de 2500 de euro. Astfel, în vara anului 2015, anterior examenului din luna iunie, … s-a întâlnit cu …, în Moldova Nouă, dându-i medicului suma de 2500 de Euro. În faza urmăririi penale în declaraţia de martor a lui …, din 18.01.2016, acesta arată că „În vara anului 2015, aproximativ luna iunie, am dat suma de 2500 de euro medicului …, care lucrează la Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa, Secţia Fiziologie TBC pentru ca acesta să o dea altor persoane din comisia de examinare, cu scopul de a fi admis la examenul ce s-a dat în perioada 15.06-19.06.2015, pentru a fi angajat ca şi asistent medical debutant la Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa”). Totuşi, în declaraţia dată înaintea instanţei, martorul afirmă că medicul … nu a precizat cui urma să îi fie daţi banii, ci doar că „rezolvă”. Ar fi dat banii medicului … Dacă banii urmau sau nu să ajungă la altă persoană sau la inculpatul … sub acest aspect martorul a fost evaziv în declaraţia dată în faţa instanţei, afirmând că „nu crede şi nu mai ştie” dacă medicul a spus că banii sunt pentru altă persoană.

Inculpatul … a luat suma de 2500 de euro şi s-a deplasat în Mun. Reşiţa, iar, ulterior, în timp ce se afla la serviciu, acesta a fost contactat telefonic de inculpatul … care i-a comunicat subtil că îl va contacta, fără să dea alte detalii (extras din declaraţia de suspect a inculpatului …, din 03.06.2016 – „într-o zi m-a sunat … care mi-a spus că se va uita pe graficul de gărzi iar când voi fi de serviciu mă va căuta personal, fără să dea alte detalii, însă eu m-m gândit automat că această întâlnire ar putea fi în legătură cu examenul de asistenţi medicali. După această discuţie, în luna iunie 2015, cu 4-5 zile înainte de examen, inculpatul …, preşedinte al comisiei de concurs, s-a deplasat la Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa, Staţionar 3, l-a contactat direct pe inculpatul …, pe hol, şi i-a înmânat acestuia un bilet care conţinea subiectele pentru examenul de asistenţi medicali, bilet pe care … l-a remis ulterior, în Moldova Nouă, candidatului … (extras din declaraţia de suspect a inculpatului … din 03.06.2016 – „cu 4-5 zile înainte de examenul din luna iunie 2015, … a venit la mine, m-a chemat de la camera de gardă, pe hol şi mi-a înmânat un bilet în care mi-a spus că sunt subiectele la examenul de asistenţi medicali. Eu în acel moment am scos portmoneul, am scos suma de 500 de euro (o bancnotă) şi i-am băgat-o în borseta lui …, borsetă de culoare neagră, de acte, de mână. Arăt faptul că bancnota de 500 de euro i-am remis-o direct, fără să fie introdusă în vreun plic sau în alt obiect, fiind la vedere. … a închis borseta şi mi-a spus că îl va desemna pe … să tragă subiectele, fără să-mi dea alte detalii”. Declaraţiile au fost menţinute de martor şi la audierea sa pe fondul cauzei de către instanţă, vezi filele 57-58 dosar instanţă, vol I.

Astfel, intrând, anterior examenului din luna iunie 2015, în posesia subiectelor de concurs, candidatul … a participat la acest concurs pe care l-a promovat, în prezent fiind asistent medical în cadrul Spitalului Judţean de Urgenţă Reşiţa (extras din declaraţia de martor a lui … din 05.01.2017 – „Ulterior, la aproximativ o săptămână de când am dat suma de bani, am fost sunat de dr. … care mi-a spus că ajunge la Moldova Nouă şi mi-a solicitat să merg la el acasă. Eu am mers la … acasă, iar acesta mi-a înmânat un bilet care conţinea subiectele pentru examenul de asistent medical pe care urma să îl susţin. Pe acel bilet erau scrise 4 subiecte, îmi amintesc două dintre acestea şi anume „Injecţia intravenoasă”, „Clisma evacuatorie”, cred că era şi Tehnica administrării medicamentelor. Dr. … a spus să le învăţ pe acestea pentru ca aceste subiecte vor fi la examenul respectiv. Eu am învăţat aceste subiecte foarte bine şi m-am prezentat la examen. Aceste 4 subiecte au fost date la proba scrisă. Eu am făcut lucrarea respectivă după care am plecat din sală”. Martorul nu a retractat nimic sub aceste aspecte, notează instanţa.

… nu îl cunoştea, potrivit declaraţiei sale, pe inculpatul … la acea dată şi nu îl văzuse niciodată-fila 55 dosar instanţă vol I.

Ulterior probei scrise a concursului, … l-a contactat personal pe inculpatul …, iar cu această ocazia … i-a comunicat că va urma examenul oral, iar în comisie vor fi trei femei şi un bărbat, bărbatul fiind … (extras din declaraţia de martor a lui …din 05.01.2017 – „... după examenul scris am mers la dr. … care mi-a spus că va urma examenul oral, iar in comisie sunt 4 persoane, adică trei femei şi un bărbat, iar bărbatul este …”. A fost menţinută şi această declaraţie, implicit, în instanţă.

Fiind declarat admis la concursul pentru asistenţi medicali, desfăşurat în perioada 15-19.06.2015, la Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa, fără a mai avea vreo temere, inculpatul … i-a comunicat asistentului medical … că persoana la care a intervenit şi căreia i-a dat o parte din suma de bani este asistentul … (extras din declaraţia de martor a lui …din 05.01.2017 – „Precizez că după examen, când deja eram declarat admis, dr. … mi-a spus că persoana căreia a dat o parte din bani este asistentul … şi mi-a spus să îi duc şi un peşte ....”). Din nou, nu a declarat altceva martorul în faza judecăţii şi a spus că şi menţine declaraţiile.

Nu există nicio contradicţie aici, reţine instanţa. Într-adevăr, martorului … nu i s-a spus că inculpatul …a primit o parte din bani, dar nu i s-a spus aceasta la momentul când adat banii medicului … în maşină, la Moldova Nouă. Ulterior, însă, a aflat aceasta, în circumstanţele arătate supra. Faptul rezultă clar din aceea că martorul nu a retractat declaraţia menţionată supra, iar din răspunsul său la întrebarea dacă ştia că banii sunt la sau au ajuns la inculpatul … răspunsul este circumstanţiat, cu referire la discuţia lui iniţială cu …i şi nu cu referire la momentul discutat şi analizat.

În prezent … îşi desfăşoară activitatea la Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa, Secţia Fiziologie TBC (Staţionar 3) unde îşi desfăşoară activitatea şi dr. ….

Între declaraţiile acestui martor date în faza de urmărire penală şi înaintea instanţei apar însă alte diferenţe considerabile.

Reţine acuzarea că ,,ulterior promovării examenului, … l-a contactat la spital pe inculpatul …, comunicându-i că i-a adus un peşte şi discutând despre ajutorul dat (extras din declaraţia de martor a lui …, din 10.09.2015 – „După aproximativ o săptămână, l-am căutat la spital pe .., cu care am vorbit in sârbeşte despre ajutorul pe care mi l-a acordat la examen spunându-i că i-am adus şi un peşte.

Discuţia s-a purtat pe holul spitalului.

… mi-a spus să îi las peştele în birou, la …. Nu l-a luat de la mine pentru că i-a fost teamă să nu fie văzut.

Arăt că atunci când i-am zis „Am un peşte pentru dvs.!”. … mi-a răspuns: „Lasă-l la … în birou!”.

Eu i-am mulţumit pentru ajutorul dat, pentru că am luat examenul, … a dat din cap aprobator şi mi-a spus în mod direct: „Să nu vorbeşti cu nimeni!”, „Să nu povesteşti în altă parte!”.

Când a discutat cu mine pe hol, … părea că se fereşte în sensul de a nu fi auzită discuţia de alte persoane.

Am lăsat peştele la … în birou.”

Înaintea instanţei, acest martor a declarat că inculpatul … i-a spus numai să lase peştele în biroul medicului … fără nici o altă precizare a inculpatului, sau remarcă, sau alte comentarii ale acestuia din urmă.

… confirmă aspectele privind peştele pe care … l-a lăsat, nu însă şi discuţiile purtate între părţi cu acea ocazie.

El arată că inculpatul … a pretins, prin el, de la … o cantitate de peşte pentru comisia de examen (extras din declaraţia de suspect a inculpatului …, din 03.06.2016 – „După examen m-a sunat … şi a venit la mine la spital cu un peşte şi mi-a lăsat peştele în birou, după care a plecat. Ulterior, … m-a sunat şi mi-a spus ca să-i transmit lui .. că a făcut o lucrare execrabilă şi să facă bine şi să dea fiecărui membru al comisiei câte 5 kg de peşte. M-am întâlnit cu … în spital care deja era asistent medical şi i-am spus să se ducă la … să îşi rezolve treaba cu comisia de examen, întrucât … trebuie să ducă câte 5 kg de peşte pentru fiecare. Din acel moment, eu nu mai ştiu dacă … a dus sau nu acest peşte comisiei şi nici … nu m-a mai contactat”. Declaraţia nu a fost retractată sau precizată.

În orice caz, aceste din urmă probe au doar o valoare indicativă raportate la acuzaţia formulată împotriva inculpatului … şi dovedesc numai că inculpatul nu era străin de chestiunea promovării martorului la examen, prin mijloace nelegale.

Pe de altă parte, aşa cum rezultă din declaraţiile date de inculpatul …, acesta, încă din anul 2015, îşi reprezenta posibilitatea înscenării unui „flagrant” de către directorul …, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Reşiţa. De altfel, ulterior concursului din 15-19.06.2015, Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa a organizat în 24.08.2015 un alt concurs pentru ocuparea unor posturi de asistent medical. La acest concurs numitul …, deducând din ceea ce martorul .. . i-a relatat despre modul în care a promovat concursul din iunie, deducţia fiind aceea de corupere a preşedintelui comisei … de către martor prin intermediul unui medic, cu menţionarea zvonului că s-ar şti că nu se poate altfel decât aşa, şi prin inculpatul … a încercat prin intermediul unei persoane din afara sistemului medical, pe nume …, în prezent decedat, să intervină la preşedintele comisiei care, şi în luna august 2015, era tot inculpatul …. Acesta a denunţat faptele de corupţie ale acestora, fiind constituit la nivelul acestei unităţi de parchet dosarul penal nr. 495/P/2015, finalizat prin trimiterea în judecată a numiţilor … pentru infracţiuni de corupţie. În acest dosar penal … şi … au avut calitatea de martor.

Din declaraţia martorului … rezultă că „L-am întrebat pe … cum a luat examenul din iunie 2015, iar acesta mi-a zis că se poate lua examenul numai prin intermediul domnului …, că aceasta este practica de ani de zile. Acesta mi-a zis că l-a costat luarea examenului de asistent medical 2000 de euro, însă nu mi-a spus cui i-a dat această sumă. Din discuţia purtată cu … am înţeles că ar fi necesar să merg la acesta cu suma de 2000 de euro pentru ca soţia mea să ia examenul pentru asistenţi medicali ce urmează să se dea ta 25.08.2015. De asemenea, mi-a spus să-i duc un peşte prin intermediul unei persoane care-l cunoaşte, pentru a putea intra în legătură cu acesta. Din discuţiile avute la terasă cu … am înţeles că acesta avea legături apropiate cu un medic al cărui nume nu mi-l pot aminti acum, medic care este „la plămâni”, unde lucrează şi el cu acesta, deducând faptul că, prin intermediul acestui medic, ar fi ajuns la … în iunie 2015 când a dat examenul pentru asistenţi medicali”. Declaraţia a fost menţinjută de martor în instanţă, fila 63 vol. I dosar fond.

Declaraţia acestui martor oferă indicii de vinovăţie a inculpatului, nu probe în dovedirea ei.

Ulterior denunţului formulat de …, la 10.09.2015, inculpatul …, aflând de existenţa unor posibile cercetări privind persoana sa, l-a contactat pe inculpatul … din declaraţia de suspect a inculpatului …, din 12.01.2017 la fila 80 d.u.p vol I. Cu acel prilej, cei doi au purtat discuţii privitoare la persoana şi conduita martorului … , după cum urmează :

„Întrebare: În vara anului 2015 ai discutat cu … referitor la faptul că dr. … ar vrea să îi trimită un om la el ca să i se facă un flagrant?

Răspuns: Nu am discutat cu … aşa ceva. Nu aveam cunoştinţă de aşa ceva. Nu am discutat nici cu … despre vreun flagrant.

Întrebare: La finalul anului 2015 şi începutul anului 2016 aţi discutat cu … în legătură cu unele probleme şi cu unele declaraţii pe care le-ar fi dat … cu privire ia examenul pe care l-a susţinut în vara lui 2015?

Răspuns: Doresc să precizez că la momentul respectiv eu nu am cunoscut că există un dosar penal sau vreo declaraţie data de … cu privire la concursul respectiv. Eu nu am ştiut nimic până în luna mai 2016 când mi s-a adus la cunoştinţă faptul că sunt urmărit penal pentru infracţiunile reţinute în sarcina mea cu privire la suma de 2500 de Euro pe care am luat-o de la …

… m-a contactat în toamna anului 2015, era frig afară, ştiu că era în timp ce se cerceta cazul privind pe …, dosarul penal pentru dare de mită, şi m-a întrebat în legătură cu … ceva de genul „…ste atât de nesimţit să declare tot la procuratură” . Eu i-am spus că îl ştiu pe … ca fiind băiat bun, după care … s-a întors brusc şi a plecat. Repet faptul ca eu nu ştiam la acel moment despre căzul lui … şi nici nu pot preciza de unde ar fi putut să cunoască … despre ceea ce a declarat ….”

La data de 23.05.2016, după ce a luat la cunoştinţă de obiectul acestui dosar penal şi de faptul că are calitatea de suspect pentru săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, inculpatul ...ar a negat iniţial faptele săvârşite.

Cu ocazia declaraţiilor de suspect date la 03.06.2016, inculpatul … recunoaşte învinuirile aduse şi detaliază întreaga stare de fapt cu privire la concursul din luna iunie 2015 şi cu privire la suma de 2500 de euro, pe care a primit-o de la …, din care a dat 500 de euro inculpatului … (extras din declaraţia de suspect a inculpatului …, din 03.06.2016) – „Declar faptul că din suma de 2500 de euro dată de … suma de 2.000 de euro a rămas la mine, fiind şi în prezent în posesia mea, la domiciliul meu din Reşiţa, iar suma de 500 de euro am remis-o lui …, aşa cum am declarat anterior.

Recunosc şi regret fapta săvârşită şi sunt de acord să predau suma de 2.000 de euro pe care încă o deţin, iar pentru suma de 500 de euro sunt de acord să colaborez cu organele de anchetă pentru a fi recuperată de la adevăratul beneficiar … şi să colaborez cu organele de anchetă pentru aflarea întregului adevăr, fiind de acord să fiu interceptat audio-video în mediu ambiental.” - filele 89, 91 dosar u.p vol I.

În aceeaşi zi, 03.06.2016, inculpatul … a predat organelor de cercetare penală suma de 2000 de euro, sumă care a fost depusă la CEC BANK, fiind eliberată recipisa de consemnare nr. 383836/1 din 06.06.2016 (fila 137, vol. II dosar).

Cu ocazia declaraţiei de suspect data la 25.07.2016, inculpatul … declară că „Menţin declaraţiile anterioare date în prezentul dosar penal în data de 06.06.2016 în timp ce mă aflam în incinta Spitalului Judeţean de Urgenţă Reşiţa, la Serviciul Contabilitate, pe hol, m-am întâlnit întâmplător cu numitul …, asistent medical în cadrul unităţii spitaliceşti. După ce ne-am salutat, … m-a întrebat ce fac, iar eu i-am spus că am fost la contabilitate şi doresc să merg la un grup sanitar (la baie). În acel moment … m-a condus la un grup sanitar aflat la Serviciul UPU, la parterul spitalului şi a intrat cu mine în grupul sanitar. În acel moment … m-a întrebat ce veşti am despre ancheta penală, referindu-se la obiectul prezentului dosar penal în care se fac cercetări cu privire la fraudarea unor examene de ocupare a posturilor de asistenţi medicali şi pentru fapte de corupţie privind banii primiţi de la … pentru a fi favorizat la examenul de asistent medical.

În acel moment eu i-am spus că am fost chemat pentru audieri în calitate de suspect, mi s-a prezentat învinuirea printr-un proces verbal şi am dat o declaraţie, întrucât aveam la mine procesul verbal de învinuire şi o declaraţie dată la parchet. … a citit procesul verbal şi declaraţia şi a negat iniţial faptele că i-am dat bani şi că mi-a dat subiectele, după care a devenit vizibil agitat şi a început să discute cu mine despre modul în care s-au întâmplat evenimentele, adică modul în care a primit banii, cei 500 de Euro, şi cum mi-a remis bileţelul cu subiectele.

Eu i-am spus că există dovezi video, filmate în momentul în care eu am primit banii de la … şi i-am dat mai departe o parte din bani lui, primind subiectele de la el pe holul de la camera de gardă din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Reşiţa - Staţionar nr. 3. În momentul în care i-am comunicat acest lucru şi i-am spus că se observă inclusiv momentul în care bag suma de 500 de Euro în borseta de mână a sa, de culoare neagră iar el mi-a dat subiectele, … a început să îmi spună ce trebuie să facem şi ce să spunem. Iniţial am căzut de acord cu … să declarăm de comun acord că în acel moment el mi-a dat o sumă de bani pentru a plăti analiza unui pacient, însă această variantă nu a fost considerată plauzibilă de … spunând ceva de genul „ce analiză să plăteşti tu”. Ulterior, … mi-a propus să declarăm că eu i-am restituit suma de 300 de lei pe care acesta mi-a dat-o pentru a-i cumpăra peşte, considerând că e mai bine 300 de lei întrucât suma de 500 de Euro este prea mare şi nu e bine. Referitor la biletul pe care l-am primit am stabilit de comun acord să declarăm la audieri că pe acel bilet era scrisă data şi locul examenului. Discuţia am purtat-o în limba sârbo-croată.”

La data de 28.11.2016, lui … i s-a adus la cunoştinţă faptul că este suspect pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi trafic de influenţă. Cu ocazia audierii, inculpatul … declară că a cunoscut de la managerul … şi de la … faptul că … a dat o sumă de bani pentru acel examen. Ulterior audierii, la 28.01.2017, inculpatul … depune o sesizare în acest dosar prin care aduce la cunoştinţă faptul că … i-a comunicat, încă din 22.11.2016, faptul că va fi chemat la parchet în legătură cu dr. …, iar în 23.11.2016 a primit înştiinţarea. Martorul …, declaraţia din dosarul de u.p. din 10.01.2017, filele 121-122:

„Ulterior, spre finalul anului 2016, nu reţin cu exactitate data, a venit din nou la mine pe secţie dr. … şi mi-a spus că a fost din nou la parchet şi probabil că săptămâna următoare o să fie chemat şi …, eu deducând personal că ar fi vorba despre cazul în care era implicat dr. …

La câteva zile, la Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa, m-am întâlnit cu … căruia i-am spus că „probabil săptămâna viitoare o să fie chemat şi el la parchet, întrucât dr. … a fost deja acolo” fără să intru în alte detalii, iar … nu a spus nimic. După această discuţie, .… şi-a luat concediu de odihnă şi nu a mai venit o perioadă de timp la şedinţele comitetului director.”

Declaraţia martorului a fost menţinută în instanţă, fila 96 dosar instanţă, vol. I.

Aceste demersuri legale ale inculpatului … nu dovedesc nimic privitor la o inamiciţie între el şi .. sau la o formă de bună-credinţă procesuală sau de nevinovăţie a inculpatului în dosar, fiind practic neutre în acest sens.

Referitor la documentaţia aferentă concursului respectiv, în 06.01.2017, s-a solicitat la Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa, în copie, documentele privind concursul din iunie 2015. Astfel, din actele înaintate reiese că, prin Dispoziţa nr. 42/20.05.2015 a Managerului …, s-a aprobat constituirea comisiei de concurs din 15.06.2015, ora 09:00, pentru ocuparea unor posturi vacante de asistenţi medicali. Comisia de concurs era constituită din Preşedinte - …, Membrii - …, Secretar - …, Observatori - ….

Procedura de derulare a concursului este reglementată de HG nr. 286/23.03.2011 actualizată, privind aprobarea Regulamentului cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant... Astfel, conform art. 21 alin. 5 „Comisia de concurs stabileşte subiectele şi alcătuieşte seturile de subiecte pentru proba scrisă, în ziua în care se desfăşoară concursul”. Conform art. 21 alin. 8 „Seturile de subiecte se semnează de toii membrii comisiei de concurs şi se închid în plicuri sigilate purtând ştampila autorităţii sau a instituţiei publice organizatoare a concursului.” Conform art. 21. alin. 9 „Comisia de concurs stabileşte punctajul maxim pentru fiecare subiect care se comunică odată cu subiectele şi se afişează la locul desfăşurării concursului.”

Întrucât documentaţia transmisă părea incompletă, la data de 27.01.2017, s-a procedat la ridicarea de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa, în original a variantelor subiectelor care s-au dat la concursul organizat în iunie 2015, procesele verbale încheiate în acest sens şi alte documente procedurale.

Astfel, fiind prezentat dosarul din arhivă s-a constatat faptul că acest dosar nu este numerotat, fiind identificate un număr de 3 variante de subiecte pentru concursul la care a participat …, conform celor precizate de …, funcţionar RUNOS şi totodată secretarul comisiei de concurs din iunie 2015. De asemenea, nu a fost identificat niciun proces-verbal încheiat în data de 15.06.2015, data la care a avut loc proba scrisă a concursului respectiv.

Cele 3 variante de subiecte nu sunt numerotate, nu sunt semnate şi nu sunt ştampilate de nicio persoană (contrar art. 21 alin. 8 din HG nr. 286/23.03.2011). Aceste 3 file au fost ridicate în original, fiind contrasemnate pe verso pentru neschimbare de către reprezentanţii Spitalului Judeţean de Urgenţă Reşiţa - Manager …, ec. … şi ec. ….

De asemenea, a fost identificat documentul intitulat „barem de corectare - asistent medical debutant” privind un nr. de 4 subiecte aferente Variantei nr. 2. Numita …funcţionar RUNOS şi totodată secretarul comisiei de concurs din iunie 2015, precizează că doar acest barem de corectare se regăseşte la dosarul arhivei şi nu există barem de corectare pentru celelalte variante, adică pentru Varianta 1 şi Varianta 3. Referitor la plicurile în care ar fi trebuit să fie introduse aceste variante la dosarul din arhivă prezentat de reprezentanţii spitalului nu a fost identificat niciun plic aferent acestor variante de subiecte şi niciun plic în general.

Faptele sunt probate prin declaraţia martorei … din faza de urmărire penală, filele 113-114 vol.I, şi din instanţă, filele 59-60 vol. I, de copia procesului verbal din 27.01.2017, trimisă instanţei cu data de 05.05. 2021 de Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa.

În anul 2019 dosarul nu se mai afla în arhivă, fiind solicitat de Serviciul RUNOS, dar încă din 21.07.2017 conţinutul său era cunoscut şi era cel menţionat în procesul verbal din 27.01.2017, încheiat între DGA şi reprezentanţii Spitalului Judeţean de Urgenţă Reşiţa - Manager …, ec. … şi ec. ….

Dosarul a fost depus la RUNOS la solicitarea DGA la aceeaşi dată, de către arhivar.

În orice caz, nu există vreo dovadă de solicitare a dosarului ori de intervenţie asupra sa realizată de către organele de urmărire penală, solicitare care să fie anterioară datei de 27.01.2017.

Nu se poate proba prin solicitarea din anul 2019 nimic în contra probelor menţionate, în această ordine de idei.

De altfel, adresa 5700/05.2021 a Spitalului Judeţean de Urgenţă Reşiţa către instanţă, depusă la 05.05.2021 la aceasta, confirmă, indirect, că nu a avut loc nicio altă acţiune de ridicare de la serviciul RUNOS de documente din dosarul de concurs, alta decât cea atestată de procesul verbal de ridicare din data de 27.01.2017.

Faptul că serviciul RUNOS a solicitat dosarul în anul 2019 nu are relevanţă şi nu impietează asupra validităţii probei cu procesul verbal din 27.01.2017 (înscris autentic care nu a fost atacat cu procedura înscrierii în fals şi care nu poate fi înlăturat altfel), încheiat între DGA şi reprezentanţii Spitalului Judeţean de Urgenţă Reşiţa - Manager …, ec. … şi ec. …. De altfel, solicitarea putea fi rezultatul propriului demers al inculpatului, iniţiat la data de 16.04.2018 şi continuat în 2019, după cum atestă înscrisurile depuse de inculpat filele 203 şi urm. Vol III dosar instanţă, sau ale demersurilor instanţei însăşi, la acea dată procesul fiind pe rol.

Referitor la modul de stabilire a subiectelor, din declaraţiile membrului comisiei de concurs din iunie 2015, numita … şi a secretarului acestei comisii, numita …, rezultă că preşedintele … gestiona această activitate. Secretarul … declară cu privire la acest aspect, următoarele:

Extras din declaraţia de martor, din 26.01.2017 - …:

„Întrebare: Cum au fost stabilite întrebările/subiectele, cine le-a stabilit, cine le-a adus în sala de concurs ?

Răspuns: Cu privire la acest aspect, declar că nu cunosc cine a întocmit aceste subiecte, eu nu am participat la întocmirea lor, nu am fost nici măcar în sala în care au fost stabilite întrebările, nu cunosc cine le-a stabilit, nu le-am redactat şi nu le-am scris eu.

Declar faptul că, în momentul în care a început proba scrisă, îmi amintesc exact că preşedintele comisiei de concurs … a venit în sala de concurs cu trei plicuri de hârtie mari, de culoare maro în care trebuiau să se afle subiectele de concurs. … a pus cele trei plicuri pe o masă, după care, a solicitat unui concurent să vină să extragă o variantă de subiect. Precizez că eu nu m-am uitat în fiecare plic, nu am văzut dacă în fiecare plic există sau nu variante de subiecte, doar am văzut momentul în care … a venit cu cele 3 plicuri, le-a pus pe masă, iar un candidat a extras un plic. În acel moment, … a citit subiectele respective după care fiecare candidat a făcut lucrarea. Am văzut şi eu această variantă de subiecte, nu am constatat nimic ilegal, după care s-a finalizat proba scrisă. Celelalte 2 variante de subiecte au rămas închise în plicurile respective, sigilate, îmi amintesc faptul ca la finalul probei scrise eu am luat cele două plicuri sigilate şi plicul desigilat care a fost extras. Cele două plicuri sigilate nu le-a mai desigilat sau desfăcut nimeni la momentul respectiv, eu le-am luat din sala respectiva şi le-am dus într-un birou la RUNOS, fără se le deschid şi le-am lăsat acolo. Am depus aceste 2 plicuri sigilate în dulapul în care erau şi celelalte concursuri şi le-am lăsat acolo, fără să mai umblu la ele.

În momentul in care am primit adresa de la DGA Caraş-Severin prin care au fost solicitate documente de concurs, din data de 05.01.2017, am făcut copii după documentele de concurs, eu am văzut în dulap variantele de subiecte de la concursul respectiv, însă acestea erau desfăcute, desigilate, pe coală A 4, fără să văd plicurile de culoare maro pe care le-am adus eu din sala de concurs. Arăt faptul că eu personal nu am desfăcut aceste plicuri şi nici nu cunosc persoana care le-a desfăcut. Nu am discutat cu nimeni despre aceste subiecte sau despre faptul că nu există plicurile în cauză întrucât nu mi s-a părut ceva de remarcat, eu neştiind despre ce este vorba când s-au solicitat documentele.”

Audiată fiind de către instanţă, martora şi-a menţinut declaraţiile, vezi fila 59 dosar fond vol. I, cu excepţia faptului că nu doar inculpatul … ar fi adus subiectele, ci toată comisia.

Nu se poate dovedi nicio implicare a inculpatului … în realizarea exclusivă a subiectelor de examen sau în manipularea lor exclusivă sau în substituirea lor, nu potrivit declaraţiilor de martor ale lui …ilele 105 la 108 dosar vol. I instanţă.

Cu toate acestea, plicurile au dispărut ulterior, iar baremele pentru două dintre variante nu au mai fost găsite.

Sfera persoanelor care ar fi putut avea acces la documentele de concurs este destul de largă, de la însăşi martora … la lucrătorii serviciului Arhivă din Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa, căci din arhivă, unde fuseseră depuse în anul 2016, mai precis la data de 08.07.2016, conform adresă Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa depusă către inculpat, de la fila 204, dosar instanţă vol. III, au fost aduse la RUNOS documentele dosarului de concurs la data de 27.01.2017. Până la 08.07.2016, documentele ar fi stat în custodia martorei … în mod necesar, apoi în custodia arhivei până la data de 27.01.2016.

De menţionat că potrivit adresei Spitalului Judeţean de Urgenţă Reşiţa, de la fila 208 dosar instanţă vol. III, rezultă că pentru dosarele din arhiva Spitalului Judeţean de Urgenţă Reşiţa de la alte examene există şi plicurile cu subiecte, varianta extrasă fiind deschisă şi ştampilată, iar variantele neextrase deschise şi ştamplilate.

Este cert că procedura de păstrare şi arhivare a documentelor concursului despre care este vorba în cauză, dacă acestea ar fi fost documentele reale elaborate de comisia de examinare, a fost şi ea atipică. Atipică şi nelegală, cele 3 variante de subiecte găsite ulterior nu sunt numerotate, nu sunt semnate şi nu sunt ştampilate de nicio persoană (contrar art. 21 alin. 8 din HG nr. 286/23.03.2011), în plus variantele de examen neextrase nu au fost găsite în starea cuvenită, ci erau nesemnate şi plicurile în care erau nu au mai fost găsite, deşi trebuiau găsite nedeschise.

În concluzie, fie păstrarea şi arhivarea documentelor de examen, ca şi metodologia elaborării lor, ca formă, au fost de o absolută şi atipică neglijenţă, fie a avut loc o intervenţie umană asupra documentelor de concurs, ulterior. Dar neglijenţa în cauză ar fi o premieră în organizarea acelor examene, şi este atât de serioasă încât lasă să se prezume intervenţia, umană, fie ea a priori ori a posteriori.

În orice caz, verificarea utilizării a trei variante de examen distincte şi a extragerii efective a variantei utilizate din plicul ştampilat şi semnat devine obiectiv imposibilă datorită dispariţiei plicurilor sigilate în care să existe variantele nefolosite ca subiecte, adică neextrase, şi a nesemnării tuturor colilor celor trei variante distincte a subiectelor. În consecinţă, probatoriul examinat este unul neconcludent sub aspectul nevinovăţiei inculpatului

Proba cu declaraţiile martorilor …, referitoare la faptul că acesta din urmă ar fi primit la examen exact ceea ce cel dintâi îi adusese ca variantă de examen, şi din partea inculpatului …, nu este afectată de nicio îndoială.

Inculpatul … a negat în toate etapele procesuale primirea vreunei sume de bani pentru acest concurs de la inculpatul … pentru a-1 favoriza pe …, fiind de acord să fie supus testării poligraf.

Conform raportului de constatare criminalistică nr. 193415/20.02.2017, întocmit de expert criminalist din cadrul IPJ Caraş-Severin, Serviciul Criminalistic, inculpatul …a fost examinat cu tehnica poligraf, iar la întrebările relevante s-au evidenţiat modificări care sunt interpretate ca indicii cerţi ai comportamentului simulat.

Referitor la …, prin adresa nr. 193416/20.02.2017 a IPJ CS - Serviciul Criminalistic este comunicat că testarea poligraf nu a avut loc deoarece … recunoaşte fapta, iar conform procedurii specifice de lucru nu se efectuează examinări poligraf pentru persoane care recunosc săvârşirea faptelor penale.

Cu ocazia audierii în calitate de inculpat dată în faza urmăririi penale, inculpatul … a negat acuzaţia adusă şi nu doreşte să fie confruntat cu inculpatul … şi cu ….

Inculpatul ..a voit să dovedească faptul că alte persoane ar fi interesate de acuzarea sa nereală, că dosarul i-ar fi înscenat, interese pentru angajarea lui … având alte persoane, sau pentru alte motive, de duşmănie, dar el nu a adus probe în susţinerea sa, în afara propriilor afirmaţii făcute faţă de unii martori din dosar şi în faţa instanţei.

Rezumând, starea de fapt reţinută confirmă că inculpatul a pretins şi a primit bani de la …, candidat la un post de asistent medical, pentru a nu îşi îndeplini corespunzător atribuţiile de preşedinte al comisiei de examinare, şi că a făcut în aşa fel încât acesta să afle, de la el, exact subiectele de concurs date la proba scrisă a examenului, promovându-l pe acesta din urmă.

Faptele sunt probate prin declaraţiile celor doi, denunţătorul … şi martorul …, iar faptul că unul este denunţător, iar celălalt coinculpat condamnat, ulterior, în baza unui acord de recunoaştere a vinovăţiei, validat de instanţă, nu le scade credibilitatea ca martori. Inculpatul şi apărarea au beneficiat de audierea directă în faţa instanţei a celor doi martori, i-au putut chestiona în mod direct şi nemijlocit, fără ca din declaraţii sau din alte date certe să reiese nesinceritatea celor doi.

Mai mult, se pune întrebarea ce anume i-ar fi putut determina pe cei doi să mintă şi să „facă un joc” nelegal, susţinând o teză fabricată de organele de poliţie. Teza că cei doi puteau avea beneficii de tratament penal prin cele făcute nu se susţine. La data formulării denunţului său împotriva martorului denunţător nu existau probe de vinovăţie şi nu se derula o procedură penală. Denunţul martorului nu este explicabil prin această teză. La fel, nici medicului … nu i se putea garanta nimic la data formulării declaraţiilor care îl incriminează pe inculpatul … şi nu este de crezut că el ar fi consimţit ca, fără motive foarte serioase, ce nu au existat, să declare împotriva inculpatului ceea ce a declarat. De reţinut, niciunul dintre cei doi nu îl duşmănesc pe inculpatul … şi nu l-au duşmănit niciodată, nu au avut cu el niciun conflict.

Cât priveşte valoarea declaraţiilor, aceasta este clară. Potrivit art. 103 (3) Cod procedură penală, o hotărâre de condamnare nu se poate întemeia în măsură determinantă pe declaraţiile investigatorului, colaboratorului ori martorilor protejaţi.

Potrivit Deciziei CCR 108/25.02. 2020, aceste prevederi sunt de strictă interpretare şi aplicare şi nu privesc denunţătorul.

Cei doi martori nu au nicio calitate care să atragă incidenţa art. 103 (3) Cod procedură penală-investigator, colaborator ori martorilor protejaţi.

De asemenea, indicii temeinice cu privire la săvârşirea faptei aduc şi declaraţiile martorului …, precum si modul profund atipic de organizare a concursului, de păstrare a documentelor de concurs, sub aspectele menţionate, şi analizate mai sus. Chiar şi această „lipsă de tipicitate” vine să valideze mărturiile celor doi martori menţionaţi, pentru că ar fi mult prea mare coincidenţa să se fi lucrat atât de neglijent pur şi simplu, mai rezonabilă fiind ipoteza unor intervenţii de care inculpatul să nu fie străin. În fine, tot indiciu de vinovăţie este şi acela furnizat de rezultatul testului poligraf al inculpatului ….

În drept, fapta inculpatului …, care în calitate de preşedinte al comisiei de concurs din luna iunie 2015, privind ocuparea unor posturi de asistenţi medicali la Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa, a primit, anterior concursului - proba scrisă din 15.06.2015, suma de 500 de euro de la suspectul …, pentru a-1 favoriza pe candidatul …, ocazie cu care i-a şi înmânat dr. … subiectele de concurs pentru a i le transmite candidatului …, întruneşte în drept elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită, faptă prevăzută de art. 289 alin. 1 Cod penal, raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Infracţiunile de corupţie sunt infracţiuni de pericol, rezultatul fiind prezumat şi constă în crearea unei stări de pericol pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu de către funcţionari şi implicit pentru instituţiile unde aceştia sunt angajaţi.

Infracţiunile de corupţie sunt prin natura lor infracţiuni cu grad ridicat de pericol social, obiectul special vizând buna desfăşurare a relaţiilor sociale referitoare la serviciu.

Faptele care constituie obiectul prezentei cauze, în raport de relaţiile sociale lezate şi impactul produs asupra prestigiului instituţiei în care inculpaţii … şi martorul denunţător … îşi desfăşoară activitatea, respectiv Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa, prezintă pericol social sporit întrucât se creează, la nivelul comunităţii, percepţia eronată că pot fi ocupate posturi în sistemul sanitar pe căi ilicite, de persoane fără pregătirea necesară, persoane care ulterior trebuie să se îngrijească de viaţa oamenilor. De modul în care un asistent medical îşi îndeplineşte atribuţiile de serviciu şi de cunoştinţele acestuia în practica medicală depinde în viitor viaţa oricărei persoane.

Pentru aceste motive, instanţa nu poate să dispună decât aplicarea unei sancţiuni cu închisoarea pentru infracţiunea săvârşită, nu să amâne aplicarea pedepsei conform art. 83 Cod penal, cum i s-a solicitat.

Având, însă, în vedere dispoziţiile art. 74 Cod penal, privind individualizarea pedepsei, ale art. 93 şi urm. Cod penal, având în vedere conduita post infracţională a inculpatului, una corectă, şi pe cea procesuală, una loială, lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, bunul său comportament, afecţiunea de diabet de tip II de care suferă, apreciază, cu atât mai mult cu cât de la săvârşirea faptei au trecut 6 ani, că o pedeapsă cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei este sancţiunea penală adecvată în vederea obţinerii reeducării inculpatului şi a realizării scopului preventiv al pedepsei. În subsidiar, în prezenţa faptului judecării cauzei în primă instanţă la 6 ani de la săvârşire şi tot atâta timp ca durată a procesului penal, fără ca inculpatul să se facă vinovat de tergiversări ale cauzei identificabile, această durată este una mare faţă de cerinţa celerităţii, a judecării într-un timp rezonabil a acuzatului în materie penală. Instanţa arată că înţelege să aplice această sancţiune penală inculpatului, parţial, şi ca o compensare a duratei procesului penal, principii afirmate şi consacrate de CEDO în mai multe cauze aflate pe rolul instanţei europene (cauzele Beck c/a Norvegiei, Eckle c/a Germeniei, Deweer c/a Belgiei, Guillemin c/a Franţei).

Pentru aceste motive, va dispune, în baza art. 102 alin. 3 Cod procedură penală, art. 6 par. 1 Convenţia EDO, admiterea cererii de excludere şi dispune excluderea din cauză a mijloacelor de probă constând în totalitatea înregistrărilor ambientale audio-video, cinci înregistrări pe trei suporturi optice, individualizate după cum urmează :

-CD - suport optic tip CD-R, marca TDK, 52x, 80 min., 700MB, seria ZKA410294518 LB05, inscripţionat „635/P/2014”;

-DVD1 - suport optic tip DVD-R, marca MAXELL, 4.7GB, 16x, 120 min., seria 6117 452 -RFB 18357, inscripţionat „Nesecret, 807001/15/53/23, 12.2016”;

-DVD2 - suport optic tip DVD-R, marca real-QUALITY, 4.7GB, seria SK02P26160232 6 A4M120, inscripţionat „807001/13/36/2016”, cu datele de individualizare, după cum urmează:

I.CD: 1. REC001.WAV 0eb8c892c84a08be3c2b2c15bbb54e4905f3c120; 7a5ad05da923c867a6d4326c574d99efbc547cbbfeb3f68080d6b0d11322beb2, cu durata de 8:43 minute;

2. REC002.WAV f1ab39bdefb4c160ebe4a969ca70c6e70b7791d3; c4bde510c674f00595747960408a0bd46530de6e4961fd8b8242ed5a2b59ee2d, cu durata de 10:15 minute;

II. DVD1: 1. REC001.WAV 8dbcb294098a17ba0880c99b2eb0575c51a2faa7; 1b8d21ab5067078a9a71c71dda6407382d040a43edb5c2a0697dbd4df06f14c6, cu durata de 25:15 minute;

2. REC002.WAV ccb4c93f9c917d489d6015aa63235542ec1a51b1; 9c5105ab61f29c61cc049beb07426dfc2c5d2daaa9601ecc78f08b8f2851cb08, cu durata de 4:02 minute;

III. DVD2: 1. REC009.WAV 92e2ee7a214aac5dc5226bc2419c421200fc62b6; 7eea4d35a91424933e3fe6ae95ee69a554c54b3e7fca3e8b26980b489bd2489e, cu durata de 11:41 minute.

Va constata că în cauză nu a existat o provocare poliţienească, directă sau indirectă.

Va condamna pe inculpatul …, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată, faptă prevăzută şi pedepsită prin art. 289 alin. 1 Cod penal, raportat la art. 6 din Legea nr.78/2000, la 3 (trei) ani închisoare.

În baza art.91, art. 92 Cod penal, va dispune suspendarea, sub supraveghere, a executării pedepsei aplicate inculpatului, pe o durată de 4 (patru) ani.

În baza art. 93 alin.1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, îl va obliga pe inculpat să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Caraş-Severin, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. 2 Cod penal, va impune inculpatului să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. 3 Cod penal, îl va obliga pe inculpat să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă 90 de zile, la Primăria Reşiţa/Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţelor de Muncă Caraş-Severin.

În baza art. 404 Cod procedură penală, va atrage atenţia inculpatului asupra consecinţelor nerespectării dispoziţiilor art. 96 Cod penal.

Având în vedere faptul că legea penală impune, prin textul de sancţionare, pedepse complementare şi accesorii obligatorii pentru luarea de mită, ţinând cont şi de circumstanţele săvârşirii ei, ca şi de personalitatea inculpatului, ele sunt aplicabile în speţă inculpatului …, în cuantumul lor maxim apreciază instanţa, spre a se obţine atingerea scopului prevenţiei generale şi particulare şi a reeducării inculpatului. Pedeapsa prevăzută de lit. k a art. 67 Cod penal, interdicţia ocupării unor anume funcţii publice, cele de conducere în speţă, apare şi ea ca necesară, faţă de aceiaşi factori.

În baza art. 67, art. 68 Cod penal, va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a, b, g şi k Cod penal, pe o perioadă de 5 (cinci) ani.

În baza art.65 alin.1 Cod penal, va interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute la art.66 alin.1 lit. a, b, g şi k Cod penal.

În baza art. 112 lit. e Cod penal, raportat la art. 289 alin. 3 Cod penal, va dispune confiscarea de la inculpatul … a sumei de 500 euro, având în vedere că s-a dovedit luarea acestor bani în mod ilegal de către inculpat şi că ei sunt un folos al infracţiunii pentru care tot legea penală impune confiscarea, chiar şi în articolul incriminator al infracţiunii, la alin. 3 al art. 289 Cod penal.

În baza art.275 alin.2 Cod procedură penală, îl va obliga pe inculpatul … să plătească statului cheltuieli judiciare, în cuantum 15.000 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

În baza art. 102 alin. 3 Cod procedură penală, art. 6 par. 1 Convenţia EDO, admite cererea de excludere şi dispune excluderea din cauză a mijloacelor de probă constând în totalitatea înregistrărilor ambientale audio-video, cinci înregistrări pe trei suporturi optice, individualizate după cum urmează :